Moluștele

Moluștele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de moluște

provine din latinescul molluscus (mollis însemând moale) și reprezintă principala
caracteristică a corpului acestor organisme. Printre reprezentanții moluștelor
sunt scoicile, melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare celomate protostomiene,
cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției, unele au devenit asimetrice (majoritatea
melcilor).

Morfologie externă
Corpul moluștelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior și
masă viscerală.
Capul este bine dezvoltat și distinct la gasteropode și cefalopode, și redus la amfineurieni și
scafopode. În cazul lameli branhiatelor, capul a regresat până la dispariție. Melcii, limacșii,
caracatița, sepia și nautilul au capul bine diferențiat, iar la scoici acesta este practic
inexistent.
Piciorul este un organ muscular situat în partea ventrală a corpului. La cefalopode,
picioarele sunt aranjate în regiunea capului.
Masa viscerală are forma unui sac, în care sunt localizate organele interne ce realizează
funcții de relație, de nutriție și de reproducere.
În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au manta și cochilie.
Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor. Aspectul mantalei este de
membrană. Ea mai poartă și denumirea de pallium și este formată din unul sau două pliuri
care provin din peretele corpului. Funcțiile mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejează
corpul (în special masa viscerală), secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ
respirator. Între manta și peretele corpului se găsește un spațiu numit cavitate paleală.
Această cavitate mai poartă și denumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt
adăpostite branhiile și alte organe.
Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică moluștelor, asemenea cavității
paleale. Ea este o formațiune dură, calcaroasă, cu rol principal de protecție a masei
viscerale și a întregului animal. Mai are și rol de schelet extern, pe cochilie fiind fixat o
parte din musculatura corpului. Forma cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. De
asemenea, diferă și gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe
bucăți. La unele moluște, cochilia a regresat până la dispariție.

Organizare internă

Funcții de relație
Sistemul nervos la moluște este de tip ganglionar și constă în ganglioni nervoși, concentrați
în partea anterioară a corpului, și în cordoane nervoase, care pleacă de la ganglioni spre
toate organele corpului. Organele de simt sunt bine dezvoltate la moluștile mobile în
special la cele răpitoare și slab dezvoltate sau lipsesc la cele bentonice și la cele puțin
mobile.
Funcții de nutriție
Sistemul digestiv
Osfradiul
Sistemul respirator
Sistemul circulator
Sistemul excretor

Funcții de reproducere
Reproducerea la moluște se face prin ouă.
Gastropodele sunt organisme hermafrodite, cu fecundația încrucișată. Ele depun ouă sau
nasc pui vii. Bivalvele și cefalopodele sunt organisme unisexuate.

Sepia
Sepia este un animal acvatic care face parte din subîncrengătura „Mollusca” clasa
„Cephalopoda”.
Este o moluscă marină cu corpul oval, prevăzut cu zece brațe acoperite cu numeroase
ventuze și cu o cochilie calcaroasă internă și care, când este atacată, elimină o secreție
negricioasă dintr-o „glandă de cerneală”, tulburând apa din jur (Sepia officinalis).Sepiile,
spre deosebire de caracatițe, au păstrat învelișul de protecție. Ele se deplasează prin
propulsie, aceasta fiind realizată prin umplerea unor camere din interiorul corpului cu apă,
care este apoi expulzată rapid printr-un sifon în exterior. În caz de pericol elimină o
substanță asemănătoare cernelei care reduce vizibilitatea în apă, permițând sepiei să se
îndepărteze de eventualii prădători. Sepiile sunt animale care pândesc prada, nefiind
capabile de a atinge viteza de deplasare a caracatițelor.
Populații mari de sepii se pot întâlni în mările calde în special lângă coasta Australiei în
apropiere de orașul Whyalla (33°2′S 137°34′E). Acestea ating o lungime de 60 de cm și o
greutate de peste 5 kg.
În general, sepiile au o mărime de 17–20 cm, dar unele exemplare pot ajunge până la 30–
40 cm.

Caracatița
Caracatița este un gen de moluște cefalopode. Ele trăiesc în mări și oceane. Corpul are
forma unui sac. Capul prezintă doi ochi mari, o coroană de brațe (8-10), numite tentacule,
prevăzute cu ventuze, și o gură cu fălci tari. Corpul este acoperit de o „manta”. Caracatițele
se hrănesc cu crustacee, pești, scoici etc. În corp, caracatița are o glandă plină cu un lichid
brun (asemănător cu cerneala), care, eliminat în apă, o ajută să se apere de prădători.
Majoritatea caracatițelor folosesc această substanță atunci când sunt urmărite.
Reprezentantul tipic al acestui gen de moluște este caracatița comună Octopus vulgaris.
Caracatițele sunt pescuite pentru carnea lor foarte apreciată în gastronomie.

Curiozități despre moluște

1. Exista opt grupe de moluste vii in prezent: Aplacoforele, Bivalvele, Caudofoveata,
Gasteropodele, Monoplacoforele, Poliplacoforele si Scafopodele.

2. Aplacoforele (Class Aplacophora) sunt moluste marine care traiesc ingropate in nisipurile

marilor cu ape adanci. Sunt mici, seamana cu niste rame si nu au invelis protector sau cochilie
ca melcii. Aplacoforele nu cresc mai mult de 1 cm in lungime.

3. Bivalvele (Class Bivalvia) traiesc in apa marina, dar si in cea curgatoare. Sunt caracterizate
de cochilia care are doua vale. acestea nu au cap, ci doar un corp in forma de pana.

4. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul, iar
multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia.

5. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de specii si
fiind sigurii care traiesc si pe pamant.

6. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa viscerala.
Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase.

7. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa viscerala
contine organele interne care indeplinesc functiile de digestie, circulatie, reproducere si
excretie.

8. Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis tare, adica renumita
cochilie, cu scopul de a proteja masa viscerala. Cochila apara molusca de pradatori si conditiile
neprietenoase de mediu.

9. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de moluste din lume.

10. Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de piciorul lor.

11. Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete.

12. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui lor este albastra.