Încrengătura

Mollusca
 Caracteristici
generale
• Moluştele (lat. molluscus-moale) - animale celomate
protostomiene cu corpul moale nesegmentat, de
regulă, acoperit cu cochilie protectoare;
• Simetrie bilaterală sau secundar asimetrice
(Gastropodele);
• Corpul este format din 3 regiuni: cap, picior şi masă
viscerală, acoperită de o foiţă epidermică numită manta
(=pallium);
• Vom studia următoarele clase de moluşte: Gasteropode,
Lamelibranhiate (Bivalve) şi Cefalopode.
 Planul corpului (general):
- Piciorul – organ musculos (deplasare, săpat, propulsare)
- Radula – placă chitinoasă cu numeroși dinți, situat la baza limbii (roaderea
hranei)
- Mantaua - secretă componentele cochiliei și formează cavitatea paleal ă utilizat ă
pentru organele respiratorii;
- Cochilia - înveliș compus din chitină și CaCO3
- Masa viscerală – regiunea acoperită de manta, in care se află organele interne.

celom gonade
nefridie inima
manta stomac
Cavitatea paleală cochilie
radula
anus
branhii

picior
esofag gura
Masă viscerală Cordon intestin
nervos
 Sistemele de organe
• Respirația: branhii sau plămîni;
• Aparat circulator deschis (Gasteropode și Bivalve) sau
închis (Cefalopode). Inima: 1 ventricul, 1 sau 2 atrii.
• Celom redus: cavitatea din jurul inimii și gonadelor.
• Sistem digestiv bine dezvoltat: cavitatea bucală cu radula și
glande salivare+intestinul anterior cu faringele şi
esofagul cu o guşă mică+ intestinul mediu cu stomacul,
şi intestinul subţire+ intestinul posterior și anus.
• În stomac se deschid canalele glandei anexe
hepatopancreas, un organ ce apare pentru prima dată în
seria animală la moluşte.
• Sistem nervos: colier periesofagian, 3 perechi de ganglioni;
• Pentru prima dată în seria animală apare organul
statoacustic, numi otocist.
• Excreția - rinichi de tip metanefridian.
Reproducerea•la Moluște
Majoritatea moluștelor
sunt unisexuate, dar se
întâlnesc și hermafrodite;
• Fecundare externă la
speciile unisexuate,
internă la cele
hermafrodite;
• Larva moluștelor se
numește trocofora (are
forma unui titirez cu 2
rânduri de cili vibratili).Se
mai întâlnește la
polichete.
 În pofida unei mari diversități a formelor,
moluștele se aseamănă după structura internă

Gasteropode Cefalopode

cochilie

cavitate paleală
picior

sistem respirator
Bivalve
sistem digestiv
 Cele mai cunoscute 3 clase de moluște

Gasteropode Bivalve Cefalopode

inima ligament cochilia Cochilia

branhie Sistem
inima nervos internă
Cavitate cochilia Mușchi ochi
paleală mantaa

ochi
stomac gura
cap cioc inima

radula Glanda cu
radula palnie cerneală
mantaa
Picior mantaa branhii
Picior branhie
Melci marini Melcul de pădure Melcul de livadă

Clasa Gastropoda

Melcul-zebră Nudibranhia- Limax maximus

Nembrotha cristata

Inima: melcul are inimă
cu 2 camere, sistem
circulator deschis.
Cochilia: calcaroasă
și spiralată, atașată
de corp prin unul
sau 2 mușchi. La
limacși lipsește.
Plămînul: Melcul-de-livadă
Piciorul: un organ
respiră prin plămâni, care
musculos bine reprezintă o regiune
dezvoltat, ce delimitată a cavităţii
servește pentru paleale, cu pereţii bine
deplasare. vascularizaţi, la nivelul
cărora se realizează
schimbul de
gaze.
Gastropode:
particularități de structură
Tentacule:melcul are 2
perechi de tentacule. Ochii
sunt plasați la vîrful
tentaculelor lungi, funcția
tentaculelor scurte : tactilă și
olfactivă
Radula: melcul
utilizează acest
organ în formă de
răzătoare pentru a
roade, rupe, răzui
hrana. Este în
continuă creștere
înlocuind dinții
tociți.
 Gasteropode:
particularități de structură și dezvoltare

Torsiunea organelor
interne, ce a dus la
dispariția simetriei
bilaterale.
Deci sunt asimetrice.
Înmulţirea
Melcul-de-livadă este un
animal hermafrodit. Gameţii
(spermatozoizii şi ovulele)
sunt produşi de glanda
hermafrodită, localizată în
celom. Fecundaţia este
internă şi încrucişată. Ouăle
sunt depuse în pământ în
lunile iulie -august.
Dezvoltarea este directă.
Clasa Cefalopode
 Cefalopodele: particularități de structură

Exemplu: Sepia
• Piciorul transformat în sifon și 10
brațe (2 lungi și 8 scurte), care
înconjoară orificiul bucal.
• Sifonul ajută la mișcarea reactivă a
animalului datorită expulzării apei
din cavitatea paleală.
• Cochilia redusă la os de sepie
• Ganglionii nervoși fuzionează într-
un creier protejat de un perete
cartilaginos.
• Organe de simț: 2 ochi compuși , o
pereche de otociste și organe
olfactive.
• În intestinul posterior lîngă orificiul
anal se deschide glanda cu cerneală,
ce elimină un nor de lichid întunecat
pentru a scăpa de pericol.
 Cefalopodele:
particularități de structură şi dezvoltare

• Sistemul circulator închis, inima

cu 3 camere (inima sistemică și
inima branhială)
• Reproducerea: animale
unisexuate, glande genitale
impare, fecundare internă, ouăle
sunt bogate în vitelus, dezvoltare
directă.
• Femela Octopus protejază cu
corpul său ouăle depuse.
• Nautilus- unicul reprezentant al
acestei clase care posedă cochilie.
Scoica cu 100 ochi

Scoica gigantă
Clasa Bivalve

stridii Scoica cu flăcări-

midii
Ctenoides scaber
 Clasa Bivalva:
particularități de structură

• Cochilia formată din 2 valve articulate

printr-ul ligament elastic și puse în
mișcare de 2 mușchi;
• 2 sifoane, inhalant și exhalant;
• Capul complect redus ca urmare a
vieții sedentare;
• Aparatul circulator deschis, inima cu
3 camere;
• Organele de simt reduse, sunt plasate
de-a lungul faringelui.
• Radula lipseşte
• Înmulțirea: animale unisexuate, unele
larve ajung la maturitate fiind atașate
de branhiile peștilor.
• Adevărate biofiltre.
 Clasa Bivalva
Anatomia internă

cochilie inima rinichi

stomac
Mușchi

Mușchi
anus
Gura Sifon exhalant
Sifon inhalant

branhii
Picior Intestin manta
 Perlele – un miracol al lumii apelor
Totul începe
cu un
moment
neplăcut: un
obiect străin
pătruns în
organism.

Byssus – mătasea marină

Unele specii de scoici produc un filament
(byssus) cu ajutorul căruia se fixează de
substrat. Mătasea de scoică se obține din
filamentele produse de Pinna nobilis (numită și
“marea perlă”), o scoică care traiește înfiptă în
adâncurile nisipoase ale Mării Mediterane. 
Postscriptum

Nu sunt atâția ochi pe Pământ

câtă frumusețe în jur
Observați asemănările și deosebirile în structura
unui melc și a unui calmar.
ca să
trua
Pen
Observați asemănările și deosebirile în structura
scoicii și a calmarului.

ă
as
ac
ru
nt
Pe
Alcătuiți legenda acestei scheme

casă
a
ntru
Pe