Aparate optice

Periscopul
Periscopul este un instrument optic pentru observarea
intre doua nivele diferite ca inaltime
alcatuit dintr-un tub metalic rigid sau
teliscopic cu lentile/oglinzi si prisme
cu reflexie totala.

1.Istoric
In epoca medievala,in timpul
sarbatorilor,atunci cand pelerinii
veneau sa se inchine la moaste sau sa
asiste la slujbe,in marile orase se
formau multimi de oameni iar
vizualizarea anumitor evenimente era
dificila,cel mai
sugestiv exemplu
fiind festivalul religios de la Aachen.In
aceste conditii Johannes
Gutenberg,renumit pentru contributia sa la
tehnologia tiparului a inventat si
comercializat un tip de peliscop pentru a le
permite pelerinilor sa vada peste capetele
mulțimii.
Apoi in 1647 Johannes Hevelius a descris un peliscop cu
lentile in lucrarea sa ,,Selenographia, sive Lunae
DESCRIERE’’,el vazand
aplicatii militare pentru
acesta.
În 1854 Hippolyte Marie-
Davy a inventat primul
periscop naval, constând
dintr-un tub vertical cu
două oglinzi mici, fixate la
fiecare capăt la 45 °.
Desi se considera ca Jean
Rey a inventat primul
periscop in 1891,marina
atribuie inventarea periscopului lui Simon Lake in 1902,el
folosind periscopul prima data pentru submarin și
perfecțiunea periscopului lui Sir Howard Grubb .
Thomas Grubb (1800-1878) a fondat o firma pentru crearea si
comercializarea periscoapelor în Dublin . Tatăl lui Sir Howard
Grubb a fost remarcat pentru inventarea și construirea
utilajelor pentru imprimare . La începutul anului 1830 , el a
făcut un observator pentru uz propriu echipat cu un telescop
de 9 - inch( 23cm ) . Thomas Grubb,cel mai tanar fiu al lui
Howard (1844-1931) ,s-a alăturat firmei în 1865. Sub
conducerea lui compania a dobandit o reputatie de prima
clasa iar telescoapele Grubb au fost folosite in Primul Razboi
Mondial.

Periscoape, în unele cazuri, fixate la puști , au fost folosite in

primul război mondial pentru a permite soldaților sa vada
peste vârfurile de tranșee , evitându-
se astfel expunerea la foc inamic (în
special de la lunetiști).

Mai târziu, în timpul celui de al

doilea război mondial , periscoapele
binoculare,special fabricate cu
diferite monturi,au fost utilizate de
către observatorii de artilerie și
ofițeri.

2.Utilitati
Periscoapele de la vehiculele
bilndate.
Tankurile folosesc periscoape pe scară largă: ei permit
șoferilor sau comandanțiilor din vehicul sa inspecteze
terenul, fără a părăsi vehiculul. Periscopul rotativ Gundlach ,
incorporat cu un top de rotație permite comandantului de
tank sa obțina o vedere in teren de 360 de, fără a muta
scaunul. Acest design, creat de Rudolf Gundlach în 1936, a
fost utilizat pentru prima data
in tankul polonez 7-TP .
Tehnologia a fost, de asemenea,
transferată pentru armata
americană pentru a fi utilizata în
vehiculele sale, inclusiv Sherman . URSS a copiat tarziu
design-ul și l-a folosit pe scară largă,iar Germania,de
asemenea,a creat și a utilizat copii.

Embedded Periscope Image (EIP),

proiectat si patentat de Kent oferă
periscoapelor o unitate standard de
functionalitate,periscopul avand
capacitatea vizualizarii normale in
timpul zilei, plus capacitatea de a afișa
imagini digitale de la o serie de senzori
și camere.

Utilizarea periscopului in
domeniul naval
Periscoapele permit unui submarin,
atunci când se scufunda la o adâncime
redusă sa observe obiectivele și
amenințările din apropiere, pe
suprafața apei și din aer. Atunci când
nu este în uz, periscopul se retrage de pe corpul navei.

Francezul Marie Davey a construit un periscop simplu,

fix,naval folosind oglinzi în 1854. Thomas H. Doughty,mai
tarziu, a inventat o versiune prismatică pentru utilizarea
periscopului în Războiul Civil American din 1861-1865.

Submarinele au adoptat periscoape devreme. Capitanul

Arthur Krebs a adaptat două periscoape experimentale pe
submarinul francez Gymnote în 1888 și 1889. Inventatorul
spaniol Isaac Peral a echipat pe submarinul Peral (dezvoltat în
1886, dar lansat, la 8 septembrie 1888), un periscop fix, non-
retractabil, care folosea o combinatie de prisme.

Inca din 2009 periscoape submarinelor moderne includ

lentile pentru mărire și funcționează ca telescoapele . Ele
folosesc de obicei, prisme de reflecție internă totală în loc de
oglinzi, deoarece prismele, care nu au nevoie de acoperire pe
suprafața de reflexie, sunt
mult mai robuste decât
oglinzile. Ele pot avea
capabilități optice
suplimentare, cum ar fi
directionarea. Sistemele
mecanice de la
periscoapele submarinelor
folosesc sisteme hidraulice
și trebuie să fie destul de
robuste pentru a rezista
tragerii prin apă.
Periscopul poate avea, de asemenea, un radio sau antena
radar.

Submarinele au avut în mod tradițional două periscoape, un

periscop de navigație sau de observare și unul de orientare.
Marina monta inițial aceste periscoape in turnul pilotării ,
unul înaintea celuilalt,dar submarinele moderne sunt dotate
cu mai multe periscoape cu diferite funcțiuni: periscop de
atac, periscop zenital
(altiperiscop). În al doilea
război mondial,in submarinele
anterioare periscopul era
singurul mijloc de colectare a
datelor pentru a trage in tinta cu precizie ,deoarece sonarul
nu era încă suficient de avansat pentru acest scop.

Submarine secolului al 21-lea nu au neapărat periscoape.

Submarinele Marinei Statelor Unite ale Americii și
submarinele care fac parte din Royal Navy folosesc în loc de
periscoape stâlpi fotonici ,care folosec un senzor electronic
de deasupra apei. Semnalele de la senzorul electronic de
călătorie calatoresc pana la stațiile de lucru din centrul de
control al submarinului. Cablurile care transportă semnalul
patrund prin carcasa submarinului, ele au nevoie de o
deschidere mult mai mica și mai ușor de sigilat și, prin
urmare, mai puțin costisitoare și mai sigura.

3.Structura si functionalitatea
Una dintre componentele optice a periscopului o
reprezintă oglinzile. În raport cu forma
suprafeţelor reflectate, oglinzile pot fi oglinzi
plane sau oglinzi sferice, acestea din urmă fiind
concave sau convexe.

Periscopul militar
1 - Ocular
2 - Prisma
3 - Maner
4 - 6 - Lentile de inversarea a imagini
5 - Tubul periscopului
7 - Lentila de camp
8 - Obiectivul principal
9 - Prisma
10 – Fereastra
Periscopul simplu

-A - Periscop cu
oglinda.

-B - Periscop cu
prisma.

1 - 2 - Oglinzi plane.
3 - 4 - Prisme.
5 - 6 - Observator.
7 - 8 - Tubul
periscopului.
H - Inaltimea optica a periscopului.

Periscoape cu lentile

A - Periscop care
foloseste o singura
lentila (L2) pentru a
corecta imaginea.

B - Periscop care
foloseste doua lentile
(L2-L3) pentru a
corecta imaginea.
1-3 - Fereastra
priscopului.
2-4 - Diafragma sau
reticul.
P - Prisme
L1 - Obiectivul principal.
L2 - pentru A - L2 - L3 - pentru B - Redresor de imagine.
L3 - L4 - pentru A - L4-L5- pentru B - Ocular.
L0 - Lentila da cimp.
y - Obiect situat la infinit.
H - Inaltimea optica a periscopului

Cum sa confectionam un
periscop?
MATERIALE NECESARE

- doua oglinzi plane

- raportor

-un tub opac.

- Cutit

ETAPE

-Se marcheaza pe tubul

opac zonele unde vor fi
introduse doua oglinzi plane
asezate ca in figura de mai
sus;

-Cu ajutorul raportorului se masoara unghiul de 45º de

pozitionare a oglinzilor

-Se urmareste alinierea celor doua oglinzi pentru a nu

reduce zona care poate fi vizualizata
Concluzii

-Imaginile obiectelor luminoase pe care le formeaza oglinzile

plane sunt imaginivirtuale situate in spatele oglinzii la
distanta egala cu cea de la obiect la oglinda.Imaginea unui
obiect apare ca una inversata, imaginea in oglinda.

-De exemplu cuvantulRAR va aparea in oglinda plana sub

forma ЯAЯ.

-Prin folosirea a doua oglinzi la periscop efectul de imagina in

oglinda este anulat rezultand o imagine identica cu imagina
originala.

-Daca cele doua oglinzi nu sunt aliniate atunci zona

disponibila pentru vizualizare se reduce direct proportional
cu dezalinierea oglinzilor.

Legi si cunostiintele teoretice

In periscop razele de lumină sunt deviate cu ajutorul
oglinzilor sau al prismelor cu reflexie totală.

Reflexia totală
este
fenomenul
optic de
reflexie a
luminii pe
suprafața de
separare dintre
două medii
transparente, atunci cand mediul din care vine lumina are un
indice de refracție mai mare decat de partea cealaltă, iar
unghiul de incidență este atat de mare încat refracția nu mai
poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident
este reflectat înapoi în mediul din care a venit.

Numim reflexie fenomenul care apare la suprafata de

separatie a doua medii optice care consta in intoarcerea
luminii in mediul optic din care provine.

Legile reflexiei:

1. Raza incidenta, normala la suprafata de separatie in

punctul de incidenta si raza reflectata se gasesc in acelasi plan
de incidenta.
2. Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie

Imaginile obiectelor luminoase, formate de oglinzile plane,

sunt imagini virtuale, asemănătoare cu obiectul şi situate la
distanţă egală, în spatele oglinzii.