01.marimi Vectorialecod

MĂRIMILE
VECTORIALE
AUTOR:
Prof. Ioana-Mihaela Popescu

Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2019
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

MĂRIMI VECTORIALE
MĂRIMILE FIZICE
MĂRIMILE SCALARE
MĂRIMILE VECTORIALE
TIPURI DE MĂRIMI VECTORIALE
DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR
COMPUNEREA VECTORILOR
SCĂDEREA VECTORILOR
ÎNMULŢIREA UNUI VECTOR CU UN SCALAR
PRODUSUL SCALAR
PRODUSUL VECTORIAL
BIBLIOGRAFIA

MĂRIMILE FIZICE
Mărimea fizică reprezintă o proprietate comună, măsurabilă a unei

categorii de obiecte, stări, evenimente sau fenomene, care se poate
evalua experimental pentru caracterizarea lor cantitativă. Ansamblul
operaţiilor experimentale care se execută în vederea obţinerii
rezultatului măsurării constituie procesul de măsurare.
mărimile fizice
mărimile scalare mărimile vectoriale
Un sistem fizic poate avea simultan mai multe proprietăți fizice ce

pot fi măsurate prin ambele tipuri de mărimi fizice.

MĂRIMILE FIZICE
Mărimea fizică reprezintă o proprietate comună, măsurabilă a unei

categorii de obiecte, stări, evenimente sau fenomene, care se poate
evalua experimental pentru caracterizarea lor cantitativă. Ansamblul
operaţiilor experimentale care se execută în vederea obţinerii
rezultatului măsurării constituie procesul de măsurare.
mărimile fizice
mărimile scalare mărimile vectoriale
Un sistem fizic poate avea simultan mai multe proprietăți fizice ce

pot fi măsurate prin ambele tipuri de mărimi fizice.

MĂRIMILE SCALARE
Mărimea scalară reprezintă o mărime fizică ce se poate caracteriza

complet prin valoarea (mărimea) sa, adică printr-un număr și o unitate
de măsură asociată.
Mărimile scalare se mai numesc scalari.

Exemple: masa, timpul, volumul, densitatea, energia, lucrul
mecanic, căldura, coeficienții termici, puterea, temperatura, sarcina
electrică, intensitatea curentului electric, tensiunea electrică,
intensitatea luminoasă.
Există și mărimi scalare adimensionale, care sunt caracterizate

doar printr-un număr și nu au unitate de măsură. De exemplu:
randamentul, coeficientul de frecare.

Mărimea vectorială reprezintă o mărime fizică ce se poate

caracteriza complet prin valoarea (mărimea) și orientarea sa (direcție
și sens).
Exemple: deplasarea, viteza, accelerația, forța, momentul forței,

intensitatea câmpului electric.
Notarea vectorului se face printr-o literă (majusculă sau
minusculă) cu o săgeată deasupra; de exemplu: a – un vector
oarecare, v – viteza, F – forța.
Valoarea (modulul) vectorului se notează cu aceeași literă fără
săgeata de deasupra sau cu notația pentru vector introdusă între bare
verticale: a sau ∣a∣ - valoarea (modulul) vectorului oarecare, v sau ∣v∣
- modulul vitezei, F sau ∣F∣ - modulul forței.

Mărimea vectorială se reprezintă geometric printr-un vector, care

este segment de dreaptă orientat.
Elementele vectorului:
- dreapta suport = dreapta xx′ pe care se găsește segmentul de
dreaptă → indică direcția vectorului;
- originea O = punctul de aplicație al vectorului dacă are definit un
astfel de punct sau un punct al dreptei suport;
- vârful V → indică sensul vectorului;
- măsura segmentului OV → indică modulul vectorului.
x′
V
a
O
x

Clasificarea vectorilor în funcție de punctul de aplicație

• vectorii liberi sunt vectorii a căror punct de aplicație poate fi luat
oriunde în spațiu, suportul lor rămânând paralel cu aceeași dreaptă;
• vectorii alunecători sunt vectorii a căror dreaptă suport este fixată,

dar punctul de aplicație poate fi deplasat pe dreapta suport;
a
• vectorii legați sunt vectorii cu punctul de aplicație fixat.
Alungirea unui resort depinde de punctul în care se aplică forța
deformatoare: este maximă dacă se aplică la capătul liber și mai mică
dacă se aplică în alt punct de pe resort.

Clasificarea vectorilor în funcție de dreptele suport

• vectorii coplanari sunt vectorii a căror drepte suport se găsesc în
același plan.
• vectorii coliniari sunt vectorii ce au aceeași dreaptă suport;
a b a b
vectori coliniari și de același sens vectori coliniari și de sens contrar
vectorii paraleli sunt vectorii a căror dreapte suport sunt paralele;
b b
a a
vectori paraleli și de același sens vectori paraleli și de sens contrar
• vectorii concurenți sunt vectorii ce au același punct de aplicație
sau vectorii alunecători a căror drepte suport sunt concurente.
a
a b
b

Alte tipuri de vectori

• vectorii egali sunt vectorii coliniari de același sens sau vectorii
paraleli de același sens care au aceeași valoare a modulelor lor.
a b a
b
∣a∣ = ∣b∣
• opusul unui vector dat este un vector ce are aceeași direcție și

același modul ca și vectorul dat, dar sens contrar:
b=–a ∣b∣ = ∣a∣
a b
vectorul dat opusul vectorului dat

• versorul sau vectorul-unitate este un vector ce are modulul egal cu

unitatea.
Versorul indică o anumită orientare și, de obicei, se atașează unei
axe pentru a indica orientarea acesteia.
Celor 3 axe rectangulare li se atașează versorii i , j și k.
i=j=k=1
k
y
i
O j
x

Descompunerea unui vector pe două axe rectangulare

• Se proiectează vectorul pe cele 2 axe.
• Se construiesc componentele ax și ay ale vectorului.
y Se poate constata că s-ar
fi putut construi axele prin
originea vectorului și s-ar fi
putut obține componentele
ay = a‧sinα
vectorului ca fiind concurente

ay a
cu vectorul.
α Se poate scrie expresia
analitică a vectorului:
ax = a‧cosα
a = ax‧i + ay‧j
j
Modulul vectorului este:
O i ax x
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/UnitVectors/UnitVectors.html
Aplicație
Să se scrie expresia analitică a vectorului reprezentat în figura de
mai jos dacă modului vectorului este a = 4.
j i x
O 300

Rezolvare
y Se proiectează vectorul pe cele 2

axe și se reprezintă componentele
vectorului.
Se calculează componentele ax și
j i ax B x ay de pe cele 2 axe:
O 300 OA = a‧sin300 => OA = 2 =>

ay = – 2 (pentru că are sens
a opus
ay
față de sensul axei Ox)
A OB = a‧cos300 => OB = 2
V
=>
ax = 2


• Se proiectează vârful V al vectorului
z
pe planul Oxy => V′ = prOxy V
Vz V′′′
• Se proiectează punctul V′ pe
az axele Ox și Oy: Vx = prOxV′ ,
respectiv Vy = prOyV′ .
V′′ V
• Se construiesc componentele
vectorului a pe axele Ox și Oy:
a
ax și ay .
k
j ay Vy • Se construiește vectorul a′,
apoi din vârful V se duce o
i O y
a′ paralelă la acest vector,
obținându-se astfel proiecția
ax pe axa Oz: Vz = prOzV .
x V′
Vx
•
Se construiește componenta
pe axa Oz a vectorului a: az .
http://www.youtube.com/watch?v=Z128msh2ufI&feature=related
• Vârful V se poate proiecta și

z Dacă se cunosc unghiurile α și β,
Vz atunci se pot calcula valorile
componentelor de pe axe.
az ax = a‧cosα
V ay = a‧sinα
a az = a‧sinβ
k
j ay Vy Formula analitică a vectorului a este:
β a = axi + ayj + azk
i O y
a′
α
Modulul vectorului a este:
ax
x V′
Vx
http://www.youtube.com/watch?v=Z128msh2ufI&feature=related
Compunerea vectorilor nu reprezintă o simplă adunare ca la

numere, ci depinde și de orientarea vectorilor.
Compunerea vectorilor
Compunerea vectorială Compunerea analitică
Regula Regula Regula

paralelogramului poligonului triunghiului

Regula paralelogramului
Regula paralelogramului se aplică la compunerea a 2 vectori:
Vectorii trebuie să fie
concurenți pentru a putea fi
a compuși (adunați).
a c • Se alege un punct O prin
care se trasează paralele
O la vectorii ce se compun.
b • Se construiesc vectorii a
b și b cu originile în O.
• Se construiește paralelo-
gramul astfel:
- din vârful vectorului a se duce o paralelă la vectorul b;
- din vârful vectorului b se duce o paralelă la vectorul a.
• Se construiește vectorul rezultant c ca fiind diagonala paralelogramului ce
trece prin originea O comună cu vectorii componenți.

Compunerea vectorilor este

comutativă:
a
c Modulul vectorului rezultant
α
depinde de modulele vectorilor
O componenți și de unghiul dintre
b direcțiile acestora:
Cazuri particulare:
1) Vectorii sunt coliniari și de același sens: α = 0 => cosα = 1
c=a+b
a b a

2) Vectorii sunt coliniari și de sens opus: α = 1800 => cosα = – 1

c = ∣a - b∣
Vectorul rezultant are sensul vectorului component cu modulul mai mare:
a b
a) a < b
c a
b c b
b) a > b
a
3) Vectorii sunt perpendiculari: α = 900 => cosα = 0
c
a

Regula poligonului
Vectorii trebuie să fie concurenți pentru a
a b
putea fi compuși (adunați).
c • Se alege un punct O prin care se trasează o
d paralelă la primul vector și se construiește
primul vector cu originea în O.
• Din vârful primului vector se trasează o
paralelă la al doilea vector și se construiește
al doilea vector cu originea în vârful primului
b vector.
• Din vârful celui de-al doilea vector se
a trasează o paralelă la al treilea vector și se
c construiește al treilea vector cu originea în
vârful celui de-al doilea vector.
O r
• Se continuă la fel cu toți vectorii
d componenți.
• Vectorul rezultant r închide poligonul
construit cu vectorii componenți drept laturi.
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add3Vectors.html
Să descompunem pe axele
y Ox și Oy vectorii a, b și c care
s-au compus prin regula poli-
gonului și vectorul rezultant r.
cy Se poate constata că, pe
c fiecare axă, componenta vecto-
ry r
rului rezultant este egală cu
suma algebrică a componen-
telor vectorilor care s-au
by b compus:
rx = ax + bx + cx
ay φ
a ry = ay + by + cy
Modulul rezultant este:
rx
O ax bx cx x
Unghiul φ făcut de r cu axa Ox este dat de relația:
http://www.youtube.com/watch?v=U5Hd1y1NKxk&feature=BFa&list=PL2700B9895472E74E&lf=rellist
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/VectorAddComponents.html
Compunerea analitică a vectorilor

Fie vectorii a, b, c și d, a căror expresii analitice sunt:
Vectorul rezultant este: și are expresia analitică:
=>
Componentele vectorului rezultant și modulul acestuia implică

aceleași formule ca și în cazul compunerii prin regula poligonului.

Aplicație
Valorile forțelor din figura de mai jos sunt F1 = 30 N, F2 = 20 N, F3 =
28,2 N și F4 = 27,3 N. Să se determine expresia analitică a vectorului
rezultant, valoarea sa și unghiul făcut cu axa Ox. Să se reprezinte
grafic. y
F3
F2
450 600 F1
O x
F4

Rezolvare
y
F3 F1x = F1 = 30 N
F3y :
F2
F1y = 0
F2y
450 600 F1
F2x = F2 cos600 = 10 N
F3x O F2x x :
F2y = F2 sin600 = 17,3 N
F3x = –F2 cos450 = –20 N

F4 :
F2y = F2 sin450 = 20 N

Rezolvare
Rx = F1x + F2x + F3x + F4x Rx = 30 N + 10 N – 20 + 0 = 20 N

=>
Ry = F1y + F2y + F3y + F4y Ry = 0 + 17,3 N + 20 N – 27,3 N = 10 N
R
=>
φ
O Rx x
=>
φ = 26,560

Regula triunghiului
În figura de mai jos, sunt reprezentați 2 vectori adunați după regula
paralelogramului. Dar dacă se aplică regula poligonului, atunci se obține un
triunghi.
b
a
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add2Vectors.html
Scăderea a 2 vectori poate fi echivalată cu adunarea vectorului descăzut

cu opusul vectorului scăzător.
a s
s
α
b
–b –b
Dacă se translatează vectorul s până în vârful vectorului a, atunci se
constată că vectorul s se poate obține construindu-l prin unirea vârfurilor
vectorilor care se scad, cu sensul de la scăzător către descăzut.
Modulul vectorului s este:

http://www.youtube.com/watch?v=3yxYAy7cCBQ&feature=related
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Subtract2Vectors.html
Să descompunem pe axele Ox și
Oy vectorii a și b, precum și vectorul
y s obținut din scăderea celor 2
vectori.
Se poate constata că, pe fiecare
axă, componenta vectorului diferență
sy a s este egală cu diferența dintre
ay s componentele vectorilor care s-au
scăzut:
φ sx = ax – bx
by b sy = ay – by
Modulul rezultant este:
bx sx
O ax x

Înmulțirea unui vector cu un scalar
Rezultatul înmulțirii unui scalar n cu un vector a este un vector b care are

aceeași orientare ca și vectorul a, al cărui modul este mai mare de n ori decât
modulul vectorului a și a cărui orientare este aceeași cu a vectorului a dacă
scalarul este pozitiv (n > 0) sau opusă față de cea a vectorului a dacă
scalarul este negativ (n < 0).
=> b = n‧a
Exemple:
a
a) b = 5a => b = 5a
b
b
b) b = –3a => b = –3a
a
Înmulțirea vectorilor cu scalari este asociativă și distributivă.

Produsul scalar
Produsul scalar al vectorilor a și b este un scalar notat a‧b, fiind egal cu

produsul dintre modulele celor 2 vectori și cosinusul unghiului dintre ei:
α
b Produsul scalar este comutativ:
Produsele scalare dintre versorii atașați axelor carteziene sunt:
z
k
i
O j y
x
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/DotProduct/DotProduct.html
Produsul vectorial
Produsul vectorial al vectorilor a și b este un vector notat axb, având

modulul egal cu produsul dintre modulele celor 2 vectori și sinusul unghiului
dintre ei, direcția perpendiculară pe planul format de vectorii a și b și sensul
dat de regula burghiului.
P
b
Sensul produsului vectorial este
α a sensul de înaintare a burghiului ce
rotește vectorul a peste vectorul b pe
drumul cel mai scurt.
P Modulul produsului vectorial a 2

b
b‧sinα vectori este egal cu aria paralelogramu-
α a lui construit cu cei doi vectori drept
laturi.
https://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/CrossProduct/CrossProduct.html
Produsul vectorial
P Produsul vectorial nu este

b comutativ.
α a
P′
Produsele vectoriale dintre versorii atașați axelor carteziene sunt:
z
k
i
O j y
x

Produsul scalar și produsul vectorial
Aplicație
Înmulțirea pe componente a 2 vectori
Expresiile vectorilor sunt și
Produsul scalar este:
Produsul vectorial este:

BIBLIOGRAFIA
 Cristea Gheorghe, Ardelean Ion – ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ,

vol. I, EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1980
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F1, Editura Niculescu, 1999
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F2, Editura Niculescu, 1999
 Hristev Anatolie, Fălie Vasile, Manda Dumitru – Fizică, Manual pentru clasa a
IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, Grupul Editorial ART, București, 2005
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, filiera tehnologică, editura teoretică (profil real), Editura TEORA,
București, 1999
 Mantea Constantin, Garabet Mihaela – FIZICĂ, Manual pentru clasa a 9-a,
Editura BIC ALL, 2004
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Regula_m%C3%A2inii_drepte
 https://www.smmmfn.ro/pages/img/admitere/Breviar_teoretic_fizica_2019.pdf

Oblio însoțit de Săgeată discută cu Omul-indicator în Pădurea fără Rost
https://magazinweb.net/desene-animate-the-point-oblio-1971-vedeti-aici-filmul.html

01.marimi Vectorialecod

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01.marimi Vectorialecod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MĂRIMILE

Prof. Ioana-Mihaela Popescu

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Mărimea fizică reprezintă o proprietate comună, măsurabilă a unei

mărimile scalare mărimile vectoriale

Un sistem fizic poate avea simultan mai multe proprietăți fizice ce

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Mărimea fizică reprezintă o proprietate comună, măsurabilă a unei

mărimile scalare mărimile vectoriale

Un sistem fizic poate avea simultan mai multe proprietăți fizice ce

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Mărimea scalară reprezintă o mărime fizică ce se poate caracteriza

Mărimile scalare se mai numesc scalari.

Există și mărimi scalare adimensionale, care sunt caracterizate

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Mărimea vectorială reprezintă o mărime fizică ce se poate

Exemple: deplasarea, viteza, accelerația, forța, momentul forței,

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Mărimea vectorială se reprezintă geometric printr-un vector, care

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Clasificarea vectorilor în funcție de punctul de aplicație

• vectorii alunecători sunt vectorii a căror dreaptă suport este fixată,

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Clasificarea vectorilor în funcție de dreptele suport

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Alte tipuri de vectori

• opusul unui vector dat este un vector ce are aceeași direcție și

b=–a ∣b∣ = ∣a∣

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

• versorul sau vectorul-unitate este un vector ce are modulul egal cu

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Descompunerea unui vector pe două axe rectangulare

vectorului ca fiind concurente

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

y Se proiectează vectorul pe cele 2

O 300 OA = a‧sin300 => OA = 2 =>

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Descompunerea unui vector pe două axe rectangulare

Descompunerea unui vector pe două axe rectangulare

Compunerea vectorilor nu reprezintă o simplă adunare ca la

Compunerea vectorială Compunerea analitică

Regula Regula Regula

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Compunerea vectorilor este

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

2) Vectorii sunt coliniari și de sens opus: α = 1800 => cosα = – 1

3) Vectorii sunt perpendiculari: α = 900 => cosα = 0

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Compunerea analitică a vectorilor

Vectorul rezultant este: și are expresia analitică:

Componentele vectorului rezultant și modulul acestuia implică

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

F3x = –F2 cos450 = –20 N

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Rx = F1x + F2x + F3x + F4x Rx = 30 N + 10 N – 20 + 0 = 20 N

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Scăderea a 2 vectori poate fi echivalată cu adunarea vectorului descăzut

Modulul vectorului s este:

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Rezultatul înmulțirii unui scalar n cu un vector a este un vector b care are