Franz Liszt

Cine a fost Franz Liszt?

 Franz Liszt (1811-1886) a fost

un compozitor si pianist
ungur. S-a nascut dintr-un
tata ungur, Adam Liszt,
functionar al familiei
Eszterhazy si violoncelist in
orchestra acestuia, si dintr-o
mama austriaca, Anna
Laager.
 Cine l-a influențat?

Tatal sau a avut influenta

asupra carierei sale muzicale,
Franz Liszt cunoscand inca
de tanar lucrari de Haydn,
Mozart,Beethoven. La varsta
de 10 ani pleaca din Sopron
la Viena unde a studiat cu
Salieri si cu Carl Czerny.
 Pe cine a intâlnit?
Frederic Chopin
1810-1849

Hector Berlioz Niccolò Paganini

1803-1869 1782-1840
 Unde își va desfășura turneul?

Societatea il va ierta pe Liszt

pentru aventura sa cu contesa,
iar in scurt timp incepe un
turneu in care isi
dovedestecalitatile de pianist
virtuoz, turneu care il va purta
din Geneva prin marile orase ale
Europei, pana in Rusia.
Contesa Marie d’Agoult
1805-1876
 Unde a călătorit?
Din 1869 a inceput sa faca drumuri intre Weimar, Roma si Budapesta.

Weimar Budapesta

Roma
 Lucrarile lui Liszt au
revolutionat muzica din
acea epoca
 Prietenia lui Liszt
cu Wagner este una
interesanta discutiile
legate deplagiat
nelipsind niciodată
 Liszt poate fi considerat
in domeniul pianului
ca fiind creatorul
“recitalului solistic”
 Liszt era de asemenea
uncititor impatimit
 Compoziții

Piano Concerto No. 1

Grandes études de Paganini
Faust Symphony
Mazeppa
Rhapsodie espagnole
Dante Sonata
Piano Concerto No. 2
Dante Symphony
 Alte câteva creații
La campanella
Liebesträume
Hungarian Rhapsody No. 2
Hungarian Rhapsodies
Piano Sonata in B minor
Transcendental Études
Les préludes
Totentanz
 Vizita in România

Turneul românesc al lui

Franz Liszt a început în
Banat, primul său concert
având loc la data de 2
noiembrie 1846, la
Timişoara în sala festivă a
Palatului Municipal.
 Dupa Timisoara au urmat concertele de la Lugoj, din 5 şi
7 noiembrie, unde, iarăşi, triumful a fost total.

A urmat recitalul din

4 noiembrie, ţinut la
Teatrul Municipal din
Timişoara, cea mai
mare sală din oraş.
De la Lugoj, marele
pianist, a plecat la Arad,
unde a concertat de două
ori, la 8 şi 10 noiembrie
1846, în sala festivă a
hotelului „Crucea Roşie”.
In camera sa de hotel
pianistul a fost aşteptat
de o orchestră de muzică
populară, care a
interpretat melodii
tradiţionale din folclorul
local.
 La 17 noiembrie, talentatul virtuoz a
concertat pentru a treia oară la Timişoara,
spectacolele sale fiind susţinute în scop
caritabil.
Marele pianist  a ajuns la
Bucureşti la 16 decembrie
1846 şi a fost întâmpinat de
călăreţi purtători de făclii,
învesmantaţi în ţinute de
gală, care l-au însoţit până
la palatul banului Mihail
Dimitrie Ghica.
Acesta s-a desfăşurat în
sala Momolo, care putea
primi 300 de spectatori, dar
sala s-a dovedit
neîncăpătoare, deşi un bilet
costa două monezi de aur.
 Succesul a fost atât de răsunător, încât domnitorul Gheorghe
Bibescu l-a rugat să mai ţină un concert pentru curtea domnească.
Acesta a avut loc la 31 decembrie 1846, la palatul domnitorului.
În afara programului susţinut la primul concert, Liszt a prezentat
şi variaţiuni pe două melodii româneşti.
 Activitatea pedagogică

O mare însemnătate a avut-o

activitatea sa pedagogică asupra
dezvoltării ulterioare a culturii
muzicale prin îndrumările date
de el artiştilor interpreţi şi
compozitorilor, care-i solicitau
sfatul. Numeroşi colegi mai tineri
au avut parte de sfaturile şi
sprijinul său.
 Considerându-se “cetăţean al lumii”, manifesta dispreţ
pentru auditoriul aristocratic sau pentru cel al aristocraţiei
banului. Privitor la atmosfera salonului aristocratic, nota în
cartea sa despre Chopin: “Marea artă îngheaţă în sălile de
recepţie cu mătase roşie şi îşi pierde conştiinţa în saloanele
cu mobilă tapiţată în galben deschis sau albastru sidefiu”.
Ca şi alţi romantici ai vremii, Liszt a
militat pentru progresul muzicii nu
numai prin compoziţii şi concerte, ci şi
prin scris.
Cartea sa despre Chopin este un
preţios document asupra activităţii
bardului polonez şi o remarcabilă
operă de analiză a stilului chopinian.
Încă din 1837, Liszt colaborează la
“Gazeta muzicală” din Paris,
unde scrie un studiu despre
creaţia pianistică a lui Schumann,
apoi despre operele wagneriene,
dar şi despre singurătatea
artistului în societate.
 Cum au fost anii
bătrâneții?

In anii batranetei a continuat

sa compuna capodopere care
insa timp de un secol au fost
intampinate doar cu ironie,
pana si de ginerele sau
Wagner, care puneau viziunile
acestuia pe baza senilitatii si a
consumului de alcool.
Sfârșit

Proiect realisat de:

Băjan Ramona
Togan Lorena