Fertilizarea in vitro

Bostan Ioana-tefania
Clasa a 12-a A
Ce este fertilizarea in vitro (FIV)?

Fertilizarea in vitro (FIV) este o tehnica de reproducere

umana asistata, la care se apeleaza dupa ce toate
tratamentele clasice au esuat (inclusiv cealalta
procedura de reproducere umana asistata, mai putin
invaziva inseminarea artificiala) sau in cazuri de
infertilitate mai grave, unde se recomanda din start
fertilizarea in vitro (lipsa trompe, infertilitate
masculina grava).
Ce presupune fertilizarea in vitro
(FIV)?
Fertilizarea in vitro (FIV) inseamna crearea embrionului in
afara corpului uman. Fertilizarea nu intervine cu nimic in
complexul genetic al copilului, astfel ca intre fatul creat
in vitro si fatul procreat natural nu apar deosebiri ale
dezvoltarii. Dupa stimularea hormonala a ovarelor,
ovocitele (celulele germinative feminine) sunt extrase si
se pun in contact cu spermatozoizii partenerului intr-o
eprubeta (in vitro). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele
si astfel se vor obtine embrioni care vor fi introdusi in
uterul viitoarei mame, unde, in cazul fericit, acestia vor
continua sa se dezvolte, rezultand sarcina.
Procedura

Procedura FIV consta in trei pasi majori:

inducerea stimularii ovariene
punctia ovariana (extragerea ovocitelor)
embrio-transferul.
Stimularea ovariana controlata
inducerea cresterii mai multor foliculi
Acest pas consta in doua faze: prima este pre-tratamentul, cand
functia ovaraiana este temporar suspendata fie cu pastile
contraceptive, fie cu injectii. Acest pre-tratament conduce la
rezultate mai bune ale stimularii si, de asemenea, la o programare
flexibila a ciclurilor.
Dupa acest pre-tratament, daca totul este in regula, se poate incepe
stimularea ovariana, de obicei prin tratament diferentiat in functie de
pacienta si de profilul hormonal al acesteia. Totul se face sub
monitorizare ecografica, la interval de cateva zile. Lungimea medie a
stimularii este de 10-12 zile.
Atunci cand foliculii cei mai mari ating 17-18 mm, incepe pregatirea
pentru extragerea ovocitelor. Urmeaza o injectie care declanseaza
faza finala de maturare a ovocitelor, iar punctia este programata dupa
36 de ore.
Punctia ovariana

La 36 de ore dupa injectia cu hormon Hcg (pregnyl,

ovitrelle), se face punctia ovariana, procedura care se
efectueaza sub anestezie. In timpul punctiei, un ac fin este
introdus in ovare ca sa absoarba foliculii si sa obtina
ovocitele.
In aceeasi zi, ovocitele sunt fertilizate fie prin fertilizare
directa, fie (indeosebi in cazul unei hipofertilitati masculine)
prin injectie introcitoplasmatica a spermatozoidului direct in
ovocit (ICSI).
Ovocitele nu pot fi extrase din toti foliculii, rata de
extragere fiind de 80%
ICSI (injectia introcitoplasmatica
de sperma)
Daca parametrii spermei sunt slabi sau daca exista alta indicatie (de ex.
fertilizare nereusita in cazuri anterioare) ovocitele sunt fertilizate cu ICSI
in loc de fertilizarea clasica. In timpul ICSI, sperma selectata este trecuta
prin stratul protector ce inconjoara ovocitul cu un ac foarte fin de sticla.
In 1-2% din cazuri, acest proces dauneaza embrionului si in consecinta, nu
se va dezvolta un embrion normal din acel ovocit. Folosirea ICSI nu are
alte efecte adverse asupra embrionului sau fatului. Rata anomaliiilor
congenitale nu este mai mare decat la fertilizarile obisnuite.
Assisted hatching

In anumite cazuri, inainte de embrio-transfer, invelisul

care inconjoara embrionul este perforat fie cu un laser,
fie cu un acid, procedura numita assited hatching.
Aceasta procedura poate ajuta la implantarea cu succes
a embrionului. Procedura nu dauneaza embrionului, nu
creste riscul malformatiilor. Creste usor riscul obtinerii
de gemeni monozigoti.
Embrio-transferul

Transferul a unu, doi sau trei embrioni (mai rar patru) este
programat a doua sau a treia zi de la punctie, iar la unele clinici
chiar a cincea zi (in cazul dezvoltarii de blastocisti). In timpul
transferului, mai intai un cateter gol este trecut prin cervix,
pentru a se vedea daca transferul este usor sau dificil. Odata ce
este confirmat accesul la cavitatea uterina, embrionii sunt
absorbiti intr-un cateter similar si transferati in cavitatea uterina.
Riscuri referitoare la sarcina

Exista posibilitatea aparitiei unei sarcini ectopice (extrauterine)

dupa FIV, riscul fiind de 2-3%. Este de asemena posibil ca o
persoana sa dezvolte o sarcina in trompe si una in uter (riscul este
de la 1: 5000 la 1: 30000). Riscul de avort spontan este crescut in
cazurile de sarcina obtinuta prin FIV, acesta fiind cauzat in
principal de problemele care stau la baza apelarii la FIV, nu de
procedura in sine.
Riscul anormalitatilor genetice sau congenitale nu este crescut in
cazul acestei proceduri, este acelasi ca si pentru sarcinile
obisnuite (2-3%). Folosirea echipamentelor/metodelor de laborator
nu cresc riscurile de defecte la nastere.
Eficienta

In general, rata de obtinere a unei sarcini (de reusita a

unui ciclu FIV) este de 30-35% (estimata de clinici).
Aceasta depinde si de varsta femeii, este mai mare cu
cat femeia este mai tanara. Cca. 20% din sarcini sunt
multiple, majoritatea acestora fiind gemeni.

SUCCES