Avortul

Avortul inseamna incheierea unei sarcini, datorata indepartarii embrionului sau fatului, inainte
ca acesta sa poata supravietui in afara uterului.
Aproximativ 10-20% din sarcinile cunoscute se termina cu avort. Totusi, numarul real este
probabil mai mare, multe din avorturi aparand devreme in sarcina cand femeia inca nu a
realizat ca este insarcinata.

Cele mai multe avorturi se produc din cauza ca fatul nu se dezvolta normal. Totusi, deorece
aceste anomalii sunt rar cunoscute, este frecvent dificil sa determini care a fost cauza lor.
Factorii de risc:

 Varsta. Femeile cu varsta peste 35 ani au un risc mai mare decat cele mai tinere. La 35 de ani, riscul de
avort este de aproximativ 20%, iar la 45 ani este de aproape 80%. De asemenea, varsta inaintata a tatalui
poate avea un rol.
 Avort in antecedente. Femeile care au avut doua sau mai multe avorturi consecutive au un risc mai mare.
 Afectiuni cronice. Femeile care au boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, au un risc crescut.
 Probleme la nivelul colului uterin sau uterului. Anumite malformatii uterine sau un col uterin incompetent
ar putea creste riscul de avort spontan.
 Fumatul, alcoolul si drogurile.
 Greutatea. Atat greutatea mai mica decat cea normala (subponderala), cat si obezitatea pot creste riscul de
avort.
Intr-un numar redus de cazuri, anumite afectiuni ale mamei pot cauza avort:
 Diabet necontrolat
 Infectii
 Probleme hormonale
 Probleme la nivelul uterului sau colului uterin
 Afectiuni tiroidiene
Tipuri de avort

 Spontan(Un avort care se intampla subit)

 Indus (Cand se iau masurile necesare in mod deliberat pentru a se intrerupe o sarcina)
 avorturi facute in stadiu incipient (inainte de saptamana 12 de gestatie) si de avorturi facute cand sarcina
este avansata (facute intre saptamanile 12 si 20 de gestatie);
 * exista avort inevitabil si avort care ameninta viata pacientei;

 * mai exista avort complet si avort incomplet;

 * un alt tip este avortul recurent (pierderea recurenta a sarcinii);

 * exista si avort septic.

Conform diagnosticului poate fi :

 Amenintare de avort. Apare atunci cand este prezenta o singerare vaginala, insa colul uterin nu a inceput sa
se dilate, ramanand inchis. Aceste sarcini decurg ulterior fara probleme. Adesea, aceste sangerari sunt
rezultatul implantarii ovulului fecundat in peretele uterin.
 Avort inevitabil. Apare atunci cand exista o dilatare sau o stergere a colului uterin si uterul se contracta.
 Avortul incomplet. Apare atunci cand s-a eliminat doar o parte din tesutul embrionar si placentar, restul
ramanand in uter. Sangerarile si crampele pot persista atunci cand avortul este incomplet.
 Avortul complet. Atunci cand s-a eliminat tot tesutul embrionar sau placentar. Acest tip de avort apare
frecvent inainte de saptamana 12 de sarcina. Sangerarea ar trebui sa inceteze rapid, la fel ca si durerile de
spate si crampele. Un avort complet poate fi confirmat printr-o ecografie sau se poate face un chiuretaj
chirurgical.
 Avortul pierdut. Apare atunci cand s-a produs moartea embrionului, dar nu a avut loc nici o expulzie a
embrionului sau tesutului placentar sau cand embrionul nici nu s-a format. Nu se stie de ce apare acest gen de
avort spontan. Semne ale acestui avort spontan pot fi disparitia simptomelor de sarcina si absenta ritmului
cardiac fetal, observata la ecografie.
Tipuri de avorturi induse:

 Chirurgical:prin aspiratie sau prin dilatare si evacuare (Femeile care au o sarcina pana in
saptamana 14-16 de evolutie pot fi supuse unui avort prin aspiratie, iar avorturile prin
dilatatie si evacuare sunt, de regula, efectuate la 14-16 saptamani de sarcina sau dupa acest
interval);

 Medicamentos (numit uneori si "avortul cu pastila") este efectuat prin administrarea a doua
medicamente sub forma de pastile: mifepriston si misoprostol; aceste doua medicamente
functioneaza in combinatie, pentru a intrerupe o sarcina nedorita. Aceasta metoda poate fi
folosita pana in saptamana a 10-a de sarcina.
 Aspiraţia vacuum manuală reprezintă procedeul prin intermediul căruia conţinutul cavităţii uterine este
evacuat, folosind presiunea negativă produsă de o seringă specială. Pentru aspirare se folosesc canule flexibile
de plastic de diferite dimensiuni în funcţie de termenul de sarcină. Metoda dată evita trauma cervixului și a
endometrului.
Avantajele Aspiraţia vacuum manuală:

 Prin această metodă se evită traumatizarea colului uterin şi a endometrului: până la termenul de 7 săptămâni
canula poate fi introdusă fără dilatarea colului uterin, chiuretajul de control al cavităţii uterine nu este necesar.
 Examinarea imediată a aspiratului obţinut (oul fetal rămâne intact în seringă) permite de a confirma evacuarea
completă a conţinutului din uter şi a diagnostica precoce sarcina extrauterină.
 Procedura durează câteva minute, poate fi efectuată sub anestezie locală. În acest caz pacienta poate părăsi
institutia cum numai se simte bine, chiar peste 15 minute.
 În AVM numărul complicaţiilor este mult mai redus faţă de dilatare și chiuretaj
Avortul prin dilatatie si chiuretaj:
Peste 70% din avorturi în ţara noastră sunt efectuate prin dilataţie şi chiuretaj (D&C). Metoda
D&C constă din dilatarea colului uterin cu dilatatoare din metal şi chiuretarea continutului.
Complicaţii posibile ale D&C sunt: perforaţia uterului, hemoragii masive, infecţii severe ale
organelor bazinului mic. Metoda este foarte traumatizantă şi poate provoca multiple
complicaţii: avorturi spontane, naşteri premature, hemoragii şi chiar sterilitate.
Recomandari generale pentru a reduce la
minim aparitia unui avort spontan:
 respectarea unu mod de viata sanatos,echilibrat,cu o alimentatie bogata in
protein,lipide,glucide,vitamine;
 evitarea obiceiuri vicioase precum fumat,alcool,droguri;
 evitarea stresului;
 activitati fizice moderate insa evitarea unor activitati fizice intense;
 de evitat mediile nocive precum radiatii,substante toxice,localuri pentru fumatori etc;
 pastrarea greutatii in limitele normei;
 limitarea consumului de cafea;