Avortul

Avortul reprezinta pierderea spontana a sarcinii inainte de saptamana 20. Aproximativ 10-20% din
sarcinile cunoscute se termina cu avort. Totusi, numarul real este probabil mai mare, multe din avorturi
aparand devreme in sarcina cand femeia inca nu a realizat ca este insarcinata.

Cele mai multe avorturi se produc din cauza ca fatul nu se dezvolta normal. Totusi, deorece aceste
anomalii sunt rar cunoscute, este frecvent dificil sa determini care a fost cauza lor.

Desi avortul este o experienta relativ frecventa, nu inseamna ca este usor de acceptat. Sa intelegi care
sunt cauzele avortului, ce factori pot creste acest risc si ce tip de ingrijire medicala este indicata, ar
putea reprezenta inca un pas pe care il faci pentru vindecarea emotionala.

Simptome

Cele mai multe avorturi apar inainte de saptamana 20 de sarcina.

Semnele si simptomele unui avort sunt:

Sangerare vaginala sau doar cateva picaturi de sange vaginal

Durere sau crampe abdominale sau la nivelul spatelui

Scurgere vaginala sub forma unui lichid sau tesut

Daca elimini tesut de sarcina la nivelul vaginului, colecteaza-l intr-un vas curat si adu-l la spital pentru
analize.

Totusi, retine ca cele mai multe femei care au o sangerare vaginala sau sub forma de picaturi de sange in
primul trimestru de sarcina vor avea sarcini care vor decurge normal.

Cauze
Anomalii la nivelul genelor sau cromozomilor

Cele mai multe avorturi apar din cauza ca fatul nu se dezvolta normal. Anomaliile genetice sau
cromozomiale apar intamplator, pe masura ce embrionul se divide si creste – si nu sunt anomalii
mostenite de la parinti.

Probleme de sanatate ale mamei

Intr-un numar redus de cazuri, anumite afectiuni ale mamei pot cauza avort:

Diabet necontrolat

Infectii

Probleme hormonale

Probleme la nivelul uterului sau colului uterin

Afectiuni tiroidiene

Ce NU determina aparita avortului

Activitatile de rutina, ca cele de mai jos, nu reprezinta cauze pentru producerea avortului:

Practicarea de exercitii fizice

Raporturile sexuale

Activitatea profesionala, cu conditia sa nu fii expusa la noxe chimice sau radiatii

Factorii de risc

Numerosi factori pot creste riscul de aparitie a avortului:

Varsta. Femeile cu varsta peste 35 ani au un risc mai mare decat cele mai tinere. La 35 de ani, riscul de
avort este de aproximativ 20%, iar la 45 ani este de aproape 80%. De asemenea, varsta inaintata a
tatalui poate avea un rol.

Avort in antecedente. Femeile care au avut doua sau mai multe avorturi consecutive au un risc mai
mare.

Afectiuni cronice. Femeile care au boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, au un risc crescut.

Probleme la nivelul colului uterin sau uterului. Anumite malformatii uterine sau un col uterin
incompetent ar putea creste riscul de avort spontan.

Fumatul, alcoolul si drogurile.

Greutatea. Atat greutatea mai mica decat cea normala (subponderala), cat si obezitatea pot creste riscul
de avort.

Teste prenatale invazive. Anumite teste prenatale genetice, cum ar fi amniocenteza sau biopsia de
vilozitati coriale au un risc mic de producere a avortului.

Investigatii si diagnostic

Ia legatura cu medicul tau obstetrician imediat ce crezi ca au aparut simptomele unui avort. Este posibil
ca medicul sa iti faca o serie de teste:

Examen pelvic. Medicul poate evalua daca colul uterin a inceput sa se dilate.

Ecografie. Medicul va putea verifica bataile cordului fetal si determina daca copilul se dezvolta normal.

Teste de sange. Uneori, masurarea hormonului de sarcina beta HCG poate fi utila pentru a stabili daca s-
a eliminat tot tesutul placentar.

Teste din tesutul embrionar. Daca ai eliminat un tesut acesta poate fi analizat pentru confirmarea
avortului sau excluderea unei alte cauze pentru sangerarea vaginala.

Diagnosticele posibile pot fi:

Amenintare de avort. Apare atunci cand sangerezi vaginal, insa colul uterin nu a inceput sa se dilate,
ramanand inchis. Aceste sarcini decurg ulterior fara probleme. Adesea, aceste sangerari sunt rezultatul
implantarii ovulului fecundat in peretele uterin.
Avort inevitabil. Apare atunci cand exista o dilatare sau o stergere a colului uterin si uterul se contracta.

Avortul incomplet. Apare atunci cand s-a eliminat doar o parte din tesutul embrionar si placentar, restul
ramanand in uter. Sangerarile si crampele pot persista atunci cand avortul este incomplet.

Avortul complet. Atunci cand s-a eliminat tot tesutul embrionar sau placentar. Acest tip de avort apare
frecvent inainte de saptamana 12 de sarcina. Sangerarea ar trebui sa inceteze rapid, la fel ca si durerile
de spate si crampele. Un avort complet poate fi confirmat printr-o ecografie sau se poate face un
chiuretaj chirurgical.

Avortul pierdut. Apare atunci cand s-a produs moartea embrionului, dar nu a avut loc nici o expulzie a
embrionului sau tesutului placentar sau cand embrionul nici nu s-a format. Nu se stie de ce apare acest
gen de avort spontan. Semne ale acestui avort spontan pot fi disparitia simptomelor de sarcina si
absenta ritmului cardiac fetal, observata la ecografie.

Tratament

Amenintarea de avort. Medicul iti va recomanda repausul pana cand sangerarea se opreste. De
asemenea, ti se va cere sa eviti practicarea de exercitii fizice sau sa faci sex. De asemenea, este indicat sa
nu calatoresti, in special in locuri unde ar fi dificil sa primesti ingrijire medicala prompta.

Avort. Cu ajutorul ecografiei, acum se poate determina mai usor daca s-a produs decesul embrionului
sau daca acesta nici nu s-a format, ceea ce inseamna ca avortul s-a produs in totalitate. In aceasta
situatie, poti avea urmatoarele optiuni:

Asteptarea. Atata timp cat nu exista semne de infectie, poti alege ca avortul sa progreseze natural. De
obicei aceasta se va intampla in urmatoarele doua saptamani din momentul in care s-a constatat
decesul embrionului. Aceasta perioada de timp poate fi foarte grea din punct de vedere emotional. Daca
expulzia nu se produce de la sine, va fi nevoie de tratament medicamentos sau chirurgical.

Tratamentul medicamentos. Daca preferi sa grabesti procesul, exista medicamente care ar putea ajuta
sa se produca expulzia tesutului de sarcina si a celui placentar. Acestea pot fi administrate pe gura, insa
pentru a fi mai eficiente si pentru a minimiza reactiile adverse de tipul greturilor si diareei, se recomanda
calea intravaginala. In 70-90% din cazuri, medicamentele actioneaza in 24 de ore.

Tratamentul chirurgical. O alta optiune de tratament este o mica interventie chirurgicala care se
numeste dilatare si chiuretaj (D&C) in care medicul realizeaza dilatarea colului uterin si indepartarea
tesutului din interiorul uterului. Complicatiile sunt rare si pot include lezarea tesutului normal al colului
uterin sau al uterului. Acest tip de tratament este indicat daca ai o sangerare masiva sau semne de
infectie.
Ce se intampla dupa

Recuperarea fizica

In cele mai multe cazuri refacerea fizica dureaza de la cateva ore pana la cateva zile. Suna-ti medicul
daca in aceasta perioada observi vreo sangerare vaginala masiva, febra sau durere abdominala.

Menstruatia va reveni dupa aproximativ 4-6 saptamani. Imediat dupa avort, poti incepe orice metoda de
contraceptie. Totusi, in urmatoarele doua saptamani dupa avort evita sa faci sex sau sa introduci ceva in
vagin, ca de exemplu un tampon.

Sarciniile viitoare

Este posibil sa devii insarcinata la urmatorul ciclu menstrual. Totusi, daca tu si partenerul tau ati decis sa
incercati sa obtineti o noua sarcina, asigurati-va ca sunteti pregatiti din punct de vedere fizic si
emotional. Discutati cu medicul obstetrician despre cand ati putea incerca din nou.

Retineti ca, frecvent, avortul se datoreaza unei cauze care apare doar la un moment dat. Majoritatea
femeilor vor avea sarcini sanatoase dupa un avort. Mai putin de 5% dintre femei vor avea doua avorturi
consecutive si numai 1% vor avea trei sau mai multe avorturi unul dupa celalalt.