MONITORIZAREA PACIENTEI PE PERIOADA SARCINII

/SUPRAVEGHEREA PRENATALA
Cheia succesului pentru o sarcina sanatoasa o reprezinta controalele regulate la medicul
ginecolog. Acesta va urmari dezvoltarea fetusului si diferitele probleme ce pot aparea de-a lungul
sarcinii prin controale regulate, masurarea tensiunii si analize de urina si sange. Orice dauneaza
femeii insarcinate face rau si copilului. Trebuie evitate alcoolul, drogurile, fumatul, chimicalele,
radiatiile (inclusiv radiografiile) si diferitele surse de infectie. Trebuie avut grija ca temperatura
corpului sa nu depaseasca 38 de grade, orice stare febrila va fi tratata la sfatul doctorului si se vor
evita activitatile care pot determina supraincalzirea corpului. De asemenea, trebuie evitate baile
fierbinti - sunt recomandate dusurile caldute si scurte, nu baile in cada.
1. ECOGRAFIA GRAVIDEI
Pentru majoritatea gravidelor, ecografia reprezintă cel mai important eveniment din timpul
sarcinii. Ecografia folosește ultrasunetele, adică vibrații ce traversează cu o anumită viteză
diverse organe. Cu ajutorul computerului, aceste vibrații sunt transformate în imagini alb-negru.
Ecografiile sunt proceduri nedureroase, nu au niciun efect advers asupra mamei sau fătului și pot
fi efectuate pe tot parcursul sarcinii.
Ecografia este efectuată de medicul obstetrician într-o cameră întunecată, pentru a putea obține
imaginile necesare.
Pașii ecografiei în sarcină sunt următorii:
 gravida se întinde pe pat pe spate;
 medicul pune un gel special pe o sondă, pe care ulterior o mișcă peste zona abdomenului;
 undele de sunet de înaltă frecvență generează imagini ale bebelușului, ale colului sau
placentei;
 mișcările fătului sunt văzute pe ecranul video;
 imaginile obținute sunt transformate într-o înregistrare video sau în fotografii;
 medicul curăța abdomenul de gel, analizează imaginile obținute, după care va face
recomandări cu privire la evoluția sarcinii.
Este indicat ca în săptămâna dinaintea ecografiei să nu se aplice creme hidratante sau uleiuri în
zona abdominală, deoarece acestea vor afecta calitatea imaginii obținute.
Durata unei ecografii depinde de tipul acesteia. De obicei, investigația durează între 30-40 de
minute, dar se poate prelungi în cazul în care medicul depistează malformații fetale, sau are

1
nevoie de o vizualizare mai atentă pentru a se asigura că sarcina evoluează în parametrii
normali.
Trebuie avut în vedere și faptul că o calitate bună a imaginii obținute depinde foarte mult de
poziția bebelușului, de greutatea mamei și dacă mama a avut intervenții chirurgicale abdominale.
Prin urmare, dacă imaginile sunt greu de obținut, ecografia poate dura mai mult timp, sau se
poate întâmpla chiar ca medicul dumneavoastră să solicite să reveniți în altă zi pentru reevaluare.
Durata ecografiei depinde de mai multe aspecte precum:
 tipul sarcinii (gemelară sau nu);
 poziția fătului;
 stadiul sarcinii;
 existența unor malformații;
 necesitatea unei bune vizualizări pentru asigurarea că sarcina decurge bine.
Numărul de ecografii din timpul sarcinii depinde de la caz la caz, în funcție de evoluția sarcinii,
de starea de sănătate a mamei. Ecografia de viabilitate, ecografia de datare a sarcinii și efectuarea
screeningului pentru identificarea anomaliilor cromozomiale (dacă acestea există), morfologia
fetală de trimestrul II și evaluarea ecografică în trimestrul III sunt cele mai importante
investigații ecografice în sarcină.
Ecografia de viabilitate După ce avem un test de sarcină pozitiv, este recomandată o
programare pentru o ecografie de viabilitate a sarcinii, pentru a ne asigura că sarcina este
poziționată intrauterin, pentru a vedea numărul de embrioni și dacă există activitate cardiacă.
Ecografia de viabilitate este o ecografie care nu necesită mult timp. De regulă, durează numai 10
minute și de cele mai multe ori, la această vârstă de sarcină, este necesară ecografia
transvaginală.
Ecografia de datare a sarcinii și efectuarea screeningului pentru anomalii cromozomiale
Morfologia de trimestrul I se face în perioada 12-14 săptămâni. În timpul acestei ecografii,
medicul datează sarcina în funcție de lungimea bebelușului, astfel încât se poate afla data
probabilă a nașterii (DPN). Tot în cadrul acestui consult, medicul poate calcula riscul pentru
sindromul Down, sindromul Edwards și sindromul Patau. Este vorba despre un test combinat,
care combină măsurătorile din timpul ecografiei cu valorile anumitor hormoni din sângele
mamei. În timpul ecografiei, se măsoară translucența nucală (lichidul din spatele gâtului
bebelușului). Aceste două teste (împreună cu vârsta mamei) vor ajuta la calcularea riscului ca

2
bebelușul să fie afectat de unul din sindroamele menționate. În cazul în care viitoarea mămică se
prezintă prea târziu la medic pentru efectuarea bitestului, după 14 săptămâni se poate efectua
triplul test, dar trebuie reținut că acesta are o sensibilitate mai mică decât bitestul, de aproximativ
70 la sută. Este important de știut că aceste teste nu spun cu certitudine dacă bebelușul este
afectat de unul dintre sindroamele menționate, ele doar fac o analiză a riscului, iar în baza acestei
analize se pot face teste suplimentare de diagnostic, dacă este cazul.
Sunt două rezultate evidențiate de aceste teste:
 risc scăzut ca bebelușul să fie afectat de aceste sindroame – risc mai mic de 1 în 250. În
acest caz, nu este necesară nici o altă investigație. Este nevoie totuși să programați
următoarea ecografie la 20-22 de săptămâni (morfologia de trimestrul II).
 risc crescut – risc mai mare de 1/250 . Dacă vă aflați în această categorie, medicul poate
oferi teste de diagnostic suplimentare pentru un plus de informații. Aceste teste pot fi:
testarea ADN-ului fetal din sângele matern (Harmony, Panorama etc), sau testare
genetică invazivă (biopsia de vilozități coriale sau amniocenteza).
Morfologia fetală de trimestru II este o ecografie detaliată care durează în jur de 40 de minute. În
timpul acestei proceduri sunt examinate toate organele bebelușului, creșterea fetală, placenta. Cu
această ocazie se poate afla și sexul bebelușului, un moment special mult așteptat de toate
gravidele.
Morfologia fetală de trimestrul II este o ecografie necesară, pentru că se pot identifica multe
malformații fetale cu această ocazie, însă trebuie subliniat faptul că există anomalii fetale care nu
pot fi diagnosticate. Doctorul care realizează ecografia se uită în detaliu la creier, fața, inimă,
plămâni, rinichi, oasele bebelușului. În majoritatea cazurilor, bebelușii sunt dezvoltați normal,
dar este bine de știut că există și posibilitatea ca medicul să identifice ceva suspect.
Malformațiile găsite pot fi mai grave (letale), sau mai puțin grave. Unele malformații pot
necesita intervenții chirurgicale după naștere cu rezultate uimitoare, altele din păcate pot fi letale
după nașterea bebelușului. În cazul în care este detectată în timpul ecografiei o malformație, veți
fi consiliată despre ce înseamnă această malformație, ce implică pe termen mediu și lung și ce
prognostic are anomalia respectivă.
La fel ca în primul trimestru, dacă se depistează o anomalia fetală, medicul poate sugera
efectuarea unei amniocenteze, pentru a evalua statusul genetic al bebelușului, fiindcă este știut
faptul că multe malformații apar în cadrul unor sindroame genetice.

3
Se recomandă ca evaluarea ecografică în trimestrul III de sarcină să se realizeze aproximativ la
32 de săptămâni. Principalul scop al aceste ecografii este de a verifica greutatea fetală și starea
de bine a fătului. În trimestrul III de sarcină, cele mai frecvente patologii care pot fi detectate
prin intermediul acestei investigații sunt:restricția de creștere intrauterină; macrosomia fetală.
Prin urmare, obiectivul acestei ecografii este de a depista bebelușii care nu au o greutate
încadrată în limitele vârstei de sarcină.
Abordarea diferă de la un caz la altul, dar medicul poate orienta viitoarea mămică spre alte teste
de evaluare a stării fătului. De exemplu, dacă bebelușul este mic pentru vârsta de sarcină, sunt
necesare alte măsurători pentru a evalua starea de funcționare a placentei, evaluare lichidului
amniotic și de cele mai multe ori sunt necesare evaluări ecografice multiple, poate chiar
săptămânale, până la naștere.
De asemenea, pot fi necesare cardiotocografii (CTG), iar mămica trebuie să acorde o atenție mai
mare mișcărilor bebelușului. Nașterea înainte de 37 de săptămâni poate fi necesară în cazurile de
restricție de creștere intrauterină, dar numai după o evaluare atentă a riscurilor și beneficiilor

Sarcinile cu risc crescut presupun echipe medicale multidisciplinare pentru stabilirea

diagnosticului și a terapiilor necesare.Investigațiile și cercetările din ultimii ani au demonstrat că
nașterea prematură este o cauză importantă de mortalitate neonatală la nivel global. Acesta este
motivul pentru care gravidele trebuie să efectueze numeroase teste și analize de-a lungul sarcinii,
tocmai în ideea de a preveni situații grave.

Ecografia este una din cele mai folosite metode de monitorizare a sarcinii și a evoluției fătului.
Nu este vorba de o simplă ecografie abdominală, se realizează și ecografii 3D sau 4D, care
permit medicului vizualizarea unor imagini fidele ale bebelușului.. Ecografiile 3D și 4D sunt
investigații care se realizează pe bază de ultrasunete. Sunt superioare ecografiei 2D pentru că se
pot depista mai ușor anomaliile fetale.
 Ecografia 3D permite reconstrucția imaginii în trei planuri: frontal, sagital, transversal.
 Ecografia 4D adaugă un element în plus: sunt surprinse imagini ale fătului care cască, se
răsucește, clipește sau chiar zâmbește. Se poate vedea expresia feței, culoarea ochilor. 4D
are așadar patru dimensiuni: lungime, înălțime, lățime, timp.
Ecografia 3D și 4D folosesc aceeași tehnologie ca și ecografia 2D, prin urmare sunt la fel de
sigure pentru mamă și copil. Spre deosebire de razele X și tomografii, ecografiile nu utilizează

4
radiații. Undele sonore care permit realizarea ecografiilor nu au efecte negative asupra
țesuturilor
Cele mai multe ecografii în sarcină se efectuează abdominal, cu foarte puține excepții, când este
necesară ecografia transvaginală (de exemplu în cazul unei sarcini incipiente, atunci când
bebelușul este prea mic pentru a putea fi văzut pe burtică, sau în cazul în care este necesară
evaluarea colului și poziției placentei).
Ecografia poate fi de două feluri:
ecografia transabdominală: sonda este plasată pe abdomenul inferior; Permite examinarea
sarcinii în etape avansate.Permite examinarea uterului mărit. Necesită vezica plină, presiunea
externă a abdomenului poate fi resimțit ca un disconfort.Grăsimea abdominală poate îngreuna
investigația.Este posibil să nu ofere imagini despre o sarcină timpurie sau ectopică.
ecografia transvaginală: sonda cu ultrasunete este plasată în vagin.
Nu necesită o vezică plină.Permite examinarea organelor pelvine (uter, trompe uterine,
ovare).Confirmă sarcina într-un stadiu incipient.Plasarea sondei în vagin poate crea multor
gravide un disconfort.
Ecografia nu necesită o pregătire prealabilă specială. Cu toate acestea, în cazul ecografiei
transabdominale este foarte probabil să se recomande consumarea unei anumite cantități de apă
înaintea unei ecografii fetale.
De asemenea, este recomandată purtarea unor haine mai comode.
Ecografiile din timpul sarcinii îl ajută pe medic să identifice existența unor malformații
congenitale ale fătului înainte de naștere.
Cele mai întâlnite cazuri de malformații congenitale sunt:
despicătura buzei superioare (buza de iepure): Cheiloschizis;
despicătura vălului palatin: Palatoschizis;
malformații cardiace;
fibroză chistică;
sindromul Down;
sindromul Edwards;
sindromul Patau;
sindromul Turner;
sindromul Klinefelter;

5
paralizie cerebrală.
Confirmarea sarcinii

Daca testul imunologic de sarcina are doua liniute, rezultatul este pozitiv
Dupa aceasta prima consultatie se va confirma existenta unei sarcini, dimensiunile si varsta
gestationala si de asemenea ti se va face un control amanuntit al organelor genitale.

Apoi medicul te va indruma spre urmatoarele controalele si iti va da detalii despre testele la care
vei fi supusa in continuare.
In urma examenului prenatal medicul ginecolog va obtine informatiile necesare urmaririi
sarcinii. La acest prim consult pe langa un examen ginecologic, se va masura tensiunea
arteriala ,inaltimea si greutatea si se vor recolta analize de sange si urina. Acestea din urma vor
arata daca femeia are un anumit grad de anemie (nivelul hemoglobinei scazut) sau semne de
infectie.

Examinarile si analizele din timpul sarcinii

Analizele din primul trimestru de sarcina
In mod normal in aceasta perioda sunt necesare urmatoarele analize:
- Hemoleucograma completa, biochimie si teste de coagulare;
- Grupa sanguina si Rh-ul (in cazul în care femeia are Rh negativ si barbatul Rh pozitiv este
necesar sa se efectueze dozare de anticorpi antiD la intervale de timp recomandate de medicul
specialist);
- Testul HIV;
- Testare VDRL (sifilis)- Teste pentru depistarea hepatitei B si C;
- Teste de sange pentru hormoni;- Examen citologic Babes-Papanicolau, examen de secretie
vaginala;
-Ecografie de trimestrul I, efectuata între 11-14 saptamani de sarcina; asociata cu dublu
test (dozarea serica a unor hormoni de sarcina) poate depista un risc crescut de anomalii
cromozomiale la anumite gravide (sindrom Down, Edwards)
De asemenea, pot fi efectuate analize de sange pentru depistarea unor infectii grave, cu risc de
avort spontan sau de transmitere la fat:
-Rubella,
-Herpes-virusul,

6
-Citomegalovirusul,
-Toxoplasma,
-Chlamydia,
-Lysteria.
Ginecologul poate solicita consulturi de alta specialitate (ORL, cardiologie, hematologie,
endocrinologie etc) in cazuri selectionate.Controlul se va face o singura data pe luna, in cazul in
care nu apar complicatii in timpul sarcinii.

Analizele din al doilea trimestru de sarcina (15 -28 saptamani)

In timpul celui de al doilea trimestru de sarcina se vor face teste de sange (triplu si cvadruplul
test) pentru a observa daca exista riscul de avea un copil cu malformatii sau cu probleme
genetice.
Daca deja exista riscul unor astfel de defecte sau daca in familie mai exista alti membrii cu boli
genetice sau alte malformatii la nastere, sau varsta mamei este peste 35 ani, trebuie discutat cu
medicul ginecolog pentru a face aceste teste mai devreme si mai in detaliu. Spre sfarsitul celui
de-al doilea trimestru de sarcina se verifica glicemia (prin testul de toleranta la glucoza) pentru
diagnosticul unui eventual diabet gestational. Spre sfarsitul sarcinii se vor face diferite teste
pentru depistarea unor infectii care ar putea dauna copilului.

Analizele din al treilea trimestru de sarcina (saptamanile 29 - 40)

De la 7-8 luni de sarcina controlul la medicul ginecolog trebuie sa fie o data la 2 saptamani, iar in
luna a 9-a o data pe saptamana.
In aceasta ultima perioada:
- se va monitoriza tensiunea arteriala, greutatea, pozitia si inaltimea uterului, ritmul batailor
cordului fetal.
- se pot repeta o parte dintre analizele de sange si de urina, precum si examenul de secretie
vaginala. In plus, se vor efectua culturi din vagin pentru depistarea streptococului de grup B.
Intre 30-32 saptamani de sarcina se recomanda efectuarea ecografiei de trimestrul III, care
evalueaza dezvoltarea fetala, greutatea, functia inimii fetale, localizarea definitiva a placentei si
gradul de maturitate, cantitatea de lichid amniotic.
La fiecare examen din perioada prenatala femeia insarcinata va fi cantarita, i se va masura
circumferinta abdomenului, tensiunea arteriala si i se vor recolta probe de urina. Trebuie

7
respectate toate controalele medicale recomandate de ginecolog. Desi aceste controale par de
rutina, ele ajuta medicul sa urmareasca evolutia sarcinii si sa sesizeze eventualele complicatii ce
pot aparea.Femeile trebuie sa aiba foarte mare grija de ele pe perioada sarcinii. Un regim de viata
sanatos ajuta copilul sa se dezvolte bine. Femeile insarcinate trebuie sa se odihneasca atunci cand
au nevoie, sa manance bine, sa fie bine hidratate si sa faca exercitii fizice in mod regulat.

Medicii specialisti recomanda tuturor femeilor insarcinate sa se linisteasca in timpul recoltarii

analizelor, deoarece starea lor de stres se transmite bebelusului!