Sunteți pe pagina 1din 3

AVORTUL SPONTAN

Avortul spontan reprezinta intreruperea spontana a sarcinii (printr-o cauza naturala,


fara o interventie din afara) inainte de saptamana 20 de gestatie (eliminarea spontana a
produsului de conceptie dupa saptamana 20 poarta denumirea de pierdere spontana in
stadiul avansat al dezvoltarii sarcinii).
Avorturile spontane au loc relativ frecvent, 1 din 4 femei gravide pierd sarcina.
Pierderea produsului de conceptie in primul trimestru si inceputul celui de-al doilea
trimestru, reprezinta 15- 25% din totalul sarcinilor diagnosticate clinic. De asemenea,
avortul spontan in stadiul mic de dezvoltare este frecvent la femeile care nu stiu ca sunt
insarcinate.

Cauze
Cauzele avortului spontan in primul trimestru, sunt aproape intotdeauna anomalii
cromozomiale survenite pe parcursul gametogenezei (formarii oului) sau fecundatiei. De
obicei, avortul spontan determinat de o anomalie genetica/cromozomiala este un
eveniment unic; nu este vorba de o anomalie ereditara care poate sa afecteze urmatoarea
sarcina. In majoritatea cazurilor nu exista o explicatie limpede a pierderii sarcinii. Dupa
saptamana 12 sau cand sunt detectate zgomotele cardiace, riscul de avort scade
semnificativ.

Factori de risc
-varsta inaintata a mamei, peste 35 ani
-istoric personal de avorturi spontane repetate (2-3)
-consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen sau naproxen) in timpul conceptiei
sau in fazele precoce ale sarcinii
-consumul de alcool in timpul sarcinii
-consumul droguri (cocaina)
-fumatul
-expunerea la substante chimice ca benzen, arsenic, formaldehida, inaintea sarcinii
-consum de cafeina in timpul sarcinii
-afectiuni ginecologice precum fibroame uterine sau alte anomalii ale uterului
-declansarea unor boli sau infectii dobandite in timpul sarcinii, de exemplu afectiuni
autoimune
-traumatisme fizice - contuzii abdominale
-cauze imunologice, imunizari Rh
-studii recente sugereaza implicarea carentei de acid folic in cresterea riscului de avort
spontan.

Simptome
Semnele si simptomele avortului includ:
-sangerari vaginale mici sau abundente, care pot apare constant sau neregulat; desi
sangerarea vaginala este primul semn de avort, acestea pot apare fiziologic in primele trei
luni de sarcina; totusi, asocierea sangerarilor cu durerile abdominale (crampe) reprezinta
primele semne de avort
-durerea sub forma de crampe la nivel pelvin (in abdomenul inferior), durere abdominala
sau durere surda lombara (de spate); durerea poate apare in primele ore sau zile dupa
debutul sangerarii vaginale
-cheaguri de sange sau eliminari de tesut fetal de culoare gri la nivel vaginal.

Investigatii
-examenul clinic al regiunii pelvine, prin care ginecologul pune in evidenta dilatia colului
uterin sau a unor sangerari la nivelul vaginului
-masurarea nivelului sanguin al HCG (gonadotropina corionica umana) care pune
diagnosticul de sarcina; nivelul HCG va fi masurat in decursul mai multor zile pentru a se
determina daca sarcina mai este in evolutie
-ecografia abdominala inferioara, poate da o imagine clara despre bunul mers al sarcinii:
daca sacul amniotic este intact, daca fatul prezinta activitate cardiaca (daca sunt detectate
bataile cardiace) si se poate estima varsta fetala.
In cazul unor avorturi repetate (mai mult de 3) exista mai multe metode de a depista
cauzele si de pune in evidenta agentul patogen responsabil de producerea avortului:
-detectarea serologica a anticorpilor antifosfolipidici
-efectuarea cariotipului pentru evidentierea anomaliilor cromozomiale ale genitorilor
-masurarea nivelelor de hormoni
-histeroscopie sau ecografie vaginala prin care sunt depistate anomaliile anatomice
uterine.
Tratament
Nu exista o modalitate terapeutica prin care sa fie stopat avortul spontan in evolutie
(in curs). In cazul in care nu sunt prezente simptome ale hemoragiei masive, febra,
slabiciune sau alte semne de infectie, nu se poate schimba prin interventie cursul
avortului. Avortul spontan este ceva natural si de aceea medicii iau o pozitie de
expectativa. De obicei, dureaza cateva zile. Daca durerile provocate de avort sunt
insuportabile, sangerarea este abundenta sau eliminarea produsului de conceptie mort
dureaza o perioada prea lunga, ginecologul va interveni prin chiuretaj (procedura prin care
este eliminat continutul uterin).

Nu exista modalitati profilactice in cazul unui avort spontan in stadiu mic de


dezvoltare, care poate fi provocat de o anormalitate a produsului de conceptie sau de
moartea embrionului. Dupa aparitia primelor semne de iminenta de avort, se va contacta
medicul pentru evaluare si aplicarea unor masuri generale, precum repaus pelvian (lipsa
activitatii sexuale sau evitarea muncii grele).
Va fi contactat serviciul de urgenta cand o femeie gravida prezinta hemoragie
abundenta si semne ale socului hemoragic:
-stari de lesin
-agitatie, confuzie, anxietate
-respiratie rapida si superficiala
-tegumente umede, reci sau transpiratii profuze
-slabiciune
-sete, greturi, varsaturi
-tahicardie (accelerarea ritmului cardiac).
Va fi contactat imediat medicul curant in cazul in care femeia insarcinata prezinta
sangerari vaginale, crampe sau dureri abdominale, pelviene sau la nivel lombar inferior.
Medicul va cere gravidei sa colecteze intr-un mic recipient, daca este posibil, cheagurile
de sange sau tesutul eliminat la nivel vaginal, pentru a fi examinat atent, in scopul de a fi
identificat sacul embrionar eliminat si a se stabili cu siguranta, daca este vorba despre un
avort spontan sau nu.

Complicatii
Cele mai frecvente complicatii, intalnite in 4-10% dintre cazuri, sunt hemoragile
abundente si complicatiile infectioase. Timp de 14 zile dupa avortul spontan, prezenta
sangerarilor vaginale usoare sau moderate sunt normale; acestea trebuie sa alarmeze in
cazul in care devin abundente, chiar daca acestea nu sunt insotite de tabloul clinic al
socului hemoragic.

Semnele de infectie includ:


-febra, 38 0C sau mai mult
-dureri sau crampe abdominale moderate sau severe
-secretie vaginala urat mirositoare.

Revenirea fizica si emotionala dupa avort


Reactiile emotionale negative (autoblamare, anxietate, tristete sau doliu) sunt
normale dupa pierderea unei sarcini. Totusi, in cele mai multe cazuri avortul spontan este
un eveniment care se produce natural si care nu poate fi inlaturat.
Intensitatea si durata doliului variaza de la o femeie la alta, dar majoritatea revin la
activitatea cotidiana la scurt timp dupa avort. In cazul in care simptomele de depresie se
prelungesc mai mult de 2 saptamani este necesara vizita la medic. Dezechilibrele
hormonale determinate de avort pot induce o simptomatologie asemanatoare depresiei
post-partum. Chiar dupa cateva avorturi spontane, sansa de a duce la capat o sarcina
normala nu este pierduta. Dupa un repaus de 6 saptamani (reinstalarea unui nou ciclu
menstrual) se pot relua cu optimism incercarile de a avea un copil.

S-ar putea să vă placă și