Ministerul educatiei nationale

Scoala Postliceala Sanitara

SFANTUL BARTOLOMEU
Cluj-Napoca

LUCRARE DE
DIPLOMA

ABSOLVENTA: Pop Simina

Alexandra

2014
Ministerul educatiei nationale
Scoala Postliceala Sanitara
SFANTUL BARTOLOMEU

PARTICULARITATI DE
INGRIJIRE
ALE PACIENTILOR CU
NERVOZA
OBSESIVO-FOBICA
Coordonator Stiintific:
Profesor Nursing:
Absolventa: Pop
Simina Alexandra

Cluj-Napoca
2014

CUPRINS
Introducere
..4
Scop
Si
motivatie
..5
Definitie
..6
Nevroza
ObsesivoFobica...
..........7
Simptomatologia
..8
Obsesiile
.9
Fobiile
10
Clasificare
14
Diagnostic
..15
Evolutie
Si
Prognostic
.16
Tratament
..16

Tratament
curativ
.16
Tratamentul
de
fond
..17
Metode
si
Mijloace
de
Lucru..
.17
1
Culegerea
datelor
...18
2
Analiza
si
interpetarea
datelor..1
9
4
Realizarea
Interventiilor
....20
5
Evaluarea
Ingrijirilor
..20
Studii
de
Caz
...21
Cazul
1
.
..21
Cazul
2
.36
Concluzii
.48
Bibliografie
49

Capitolul 1

Introducere
Etimologic, psihiatria deriva din cuvintele grecesti: psychi=suflet si
iatria=vindecarea,ceea ce ar defini-o ca stiinta vindecarii bolilor
sufletesti umane.
Ramura a stiintelor medicale, psihiatria are drept obiectiv
studiul totalitatii manifestarilor patologice ale activitatii psihice, al
conditiilor in care apar, al cauzelor care le determina, al
mecanismelor si masurilor de tratament curative profilactice ce se
impun, pentru a le evita sau combate.
Consideram psihicul ca fiind rezultatul activitatii materiei
superior organizate creierul- iar acesta in stransa interdepedenta
cu functionalitatea intregului organism. Mai mult, influenta ei se
extinde negative si asupra relatiilor interumane. De aceea psihicul
are caracterul unei stiinte pluridimensionale, cu stranse legaturi cu
celelalte stiinte medicale si sociale:neurologia, medicina interna,
endocrinologia,psihologia precum si sociologia.
Bolile psihice erau considerate incurabile iar bolnavul psihic
daca nu periculos in orice caz nefolositor pentru societate. Odata cu
progresele inregistrate in cunoasterea cauzelor bolilor psihice si mai
ales odata cu progresele mari inregistrate in sinteza
medicamentelor psihotrope, multe din aceste afectiuni au devenit
curabile, iar bolnavul psihic poate participa la viata sociala.
Bolile psihice, ca si celelalte boli, au aparut odata cu omul, desi
existau semnalmente inca de la inceputurile insemnarilor cu
character medical, conceptia despre ele a evoluat cu timpul in
raport cu gradul de cunostinte, conditiile sociale si economice,
proprii fiecarei epoci.
Prima etapa a psihiatriei a fost epoca ignorantei, a magiei si
superstiei. Conceptiile primitive dualiste explicau bolile prin
interventia buna sau nefasta a divinitatilor, iar o parte din terapie

era oficiata de magi ori preoti, prin ceremonii de purificare, adulatii.

O data cu aparitia primelor cibilizatii si a religiilor, boala apare ca o
manie a zeilor. Astazi, grija pentru suferinta psihica si-a dobandit
statul de stiinta, ocupandu-si locul cuvenit de celelalte discipline
medicale in care asistenta, recuperea si reincadrarea bolnavilor
psihici in munca si societate, presupun cadre bine pregatite atat din
punct de vedere teoretic cat si practic.

Capitolul 2

Scop Si Motivatie
De la notiunea de nevroza nediferentiata creata de Cullen inca din
secolul al XVIII-lea si pana astazi, conceptual a parcurs un drum
lung, inca neincheiat.
Nevroza este definitia ca o tulburare mintala ce intereseaza cu
predilectie afectivitatea, manifestata prin anxietate, stare ce
exprima conflictualitatea intrapsihica survenita ca urmare a
dificultatii sau esecul in rezolvarea existentei individuale, aceea a
realizarii ideale a eului. Implicatiile psihologice si sociale ce le
contine fac nevroza un impas al identificarii cu sine insusi si al
comunicarii cu semenii, ceea c ear justifica eticheta nosologica de
psihogenie si sociopatie.
In general se considera ca maniefestarile nevrotice reprezinta
una dintre cele mai frecvente forme de tulburare psihica , incidental
or variind in functie de modificarile conditiilor generale socioeconomice si ca astazi dat fiind gradul crescand al complexitatilor
vietii cotidiene, numarul cazurilor este intr-o continua crestere.
Caracteristic pentru aceste afectiuni este in primul rand faptul
ca: procesele de cunoastere si in general, caracterul si
personalitatea bolnavului nu sunt alterate. In al doilea rand, faptul
ca nevroticul isi da seama de caracterul anormal al
comportamentrul sau si lupta pentru a reveni la starea psihica
normal.

In functie de simptomele psihice dominante, nevrozele se impart

in:
-neurastenia sau nevroza astenica
-nevroza anxioasa
-nevroza obsesivo
-fobica sau psihastenia
-nevroza isterica

Capitolul 3

Definitie Nevroza ObsesivoFobica

Psihastenia a fost descrisa de Pierre Janet la inceputul secolului
al XX-lea ca fiind o entitate nosologica, in cadrul nevrozelor,
procentul ei printre nevrotici variind intre 3-9%. A definit-o ca o
forma de depresie mintala caracterizata prin: scaderea tensiunii
psihologice, ca urmare a scaderii functiilor de a percepe realul si
prin substituirea acestora, cu operatiuni inferioare si exagerate, ca
indoieli,agitatie,stupoare si idei obsedante.
Notiunea termenului obsesie deriva din verbul latin obsidere,
de unde trasatura principal a acestei stari nevrotice este impunerea
fortata, acapararea intregii vieti psihice, de reprezentari , de idei,
de sentimente si dei conduit , ce angajeaza bolnavul intr-o lupta
permanenta, avand in acelasi timp , constiinta constrangerii
patologice, a trailor sale.
Cuvantul grec fobos se traduce prin frica, teama. La 20%
dintre bolnavi psihici se intalnesc simptomele fobice. Sexul feminine

este mult mai afectat decat cel masculine, datorita diferentelor

biologice si patologice, barbatii rejectand temerile pentru a le
diminua autoconsideratia se considera sociala.
Nevroza fobica se defineste prin prezenta fobiilor, adica a unor
stari de anxietate fata de obiecte, situatii, personae care nu
reprezinta nici o periculozitate obiectiva si prin formarea unor
comportamente de aparare si de protective, ce survin pe un tip de
personalitate predispozant.

Etiopatogenie
Criteriul medical al nevrozei il constitue suferinta interioara
extrema, restrictiile si inhibitiile ce le impune pe plan individual si
pe plan social.
Traumatismele psihice detin un loc de prima importanta a
aparitie acestei forme de nevroza, traumele psihice intense si de
scurta durata( moarte in familie, trairea unui mare pericol- accident
de circulatie, tentative de omor, viol ) sau mai putin intense, dar
care actioneaza o perioada mai indelungata ( neintelegeri in familie,
conflicte cu vecinii, boli cornice ale membrilor familiei ). Acestor
factori determintati li se adauga factori favorizanti de exmplu:
programul de viata dezechilibrat, cu munca intense si nerespectarea
timpului de odihna sau efectuarea unor activitai profesionale care
implica o responsabilitate deosebita, activitate pentru care bolnavul
nu are pregatire corespunzatoare, sau de care nu se simte atras.
Factorii psihotraumatizanti actioneaza asuptra unui terent
predispus la aparitia unor tulburari de natura obsesivo-fobica.
Aceasta predispozitie se datoreaza in mod deosebit, dificultatilor
nvreoticilor, de a se adapta, la noile conditii de activitate,
incapacitatii lor de a uita chiar unele evenimente de mica
importanta din trecut, precum si existent unui anumit echilibru
vegetative, insotit de obicei de anxietate. Aceasta nevroza apare in
tinere si chiar in perioada pubertatii. Debutul ei in aceasta
perioada , este favorizat pe de-o parte de greseli de educatie in
familie ( severitate excesiva,morala rigida,principii religioase
riguroase sau atitudine diametral opusa, rasfat, indepedenta
necontrolata ) si pe de alta parte si de criza psihica puberala si de
adoloscenta. La ceasta varsta individual nu stie ce drum sa urmeze

in viata.Ii este teama de viitor, de boala, de parerile celor in jur in

legatura cu capacitatea sa intelectuala.
Mai sunt incriminante antecedentele somatopsihice patologiece
( TBC. Encefalopatii, Parkinson,instabilitate psiho-emotiva ).
Unii din acesti factori sunt socanti, actionand intens sub forma
unor adevarate stari de stres, iar altii actioneaza lent si indelungat
angajand strafundurile inconstientului, generand stari reactive ce
constitue prin persistent lor adevarate suferinte nevrotice,dereglari
ale psihostaziei.

Simptomatologia
Nevroza obsesivo-fobica debuteaza in majoritatea cazurilor
inaintea varstei de 25 de ani. Boala se declanseaza brusc in urma
unui traumatism psihic ( doliu in familie, iubire tradata, experienta
secuala esuata, accident,viol ). Nevroza se realizeaza pe calea
agresiunii, evocand perioade anterioare ale libidoului sau
intoarcerea la copilarie. La baza nevrozei se afla elemente
incostiente alcatuite de dorinte refulate, expresia unor amintiri
traumatizante, generatoare a unui conflict psihic, pe care nu l-a
putut rezolva si de care s-a aparat prin uitare. Dorintele refulate
apar deformate in campul cunostiintei, in continutul viselor, al
actelor gresite si in simptome nevrotice.
Simptomele generale commune ale nevrozelor constau in grade
diferite ale tendintelor pulsional- instinctive de baza, evidentiate de
o stare de discomfort genelar, legata de tulburari ale ritmului somnveghe insotite de astenie si de depresie-ipohondrii, de manifestari
agresove. De la instabilitatea si obstinatie, de indecizie si
indeferenta, pana la stari obsesionale fobice,debieri ale activitatii
sexuale si uneori tulburari psiho-motorii ( enuresis,ticuri,balbaialabalbism ).
Astfel nevroza apare ca o boala si ca o suferinta a unu om cu un
tip de structura patologica, indicand individul ce o poarta.
Simptomele principale sunt in sfera intelectuala,obsesii,si

impulsiuni,insotite de indoieli penibile,vorbire tradusa prin

palavrageala,ticuri,intreruperi determinante de temeri si inoieli.
Perceptiile pt tulbura cunoastea lumii exterioare producand
tulburari in sfera mototie,ticuri,agitatii difuze sau inhibare a
psihomotricitatii prin fobii, angoase sau impotente functionale
somato-vegetative, functii visceral pertubate, tulburari functionale
sau pasafere si superficial, agitatiile functiilor manifestandu-se
exagerat, inutil, fara a fi oprite de vointa sau, dimpotriva fiind
inhibate de insuficienta.
Gandirea nu poate ajunge la certitudine, actul nui ajunge la executie
complete, disparand daca exista martori sau se urmareste a fi
executat cu atentie.
Bolnavul are sentimentul unei neimpliniri, spiritual fiind invadat
de dorinta preciziei, de o anumita precizie, de o anumita credinta,
de ticuri sau de diverse angoase. Subiectul nu poate actioana.
Aceste stari pot surveni in accese mai scurte sau mai indelungate,
debutand dupa o boala organic, dupa o oboseala sau dupa unele
emotii, fiind urmate de o activitate normal, de existau frecvent
riscul unor recidive.
Pe primul plan se afla modificarile intelecutale, mai ales,
obsesia.

Obsesiile
Obsesiile sunt idei persistente, ganduri, impulsuri, imagini pe
care persoana incearca sa le ignore sau le neutralizeaza cu alte
ganduri, actiuni. Persoana le recunoaste ca fiind produsele propriei
sale minti, ca fiind fara sens si lupta continu impotriva lor. Cele mai
commune obsesii sunt : gandurile repetitive de violent, de
contaminare si dubitatii ( ganduri repetate daca a facut cutare si
cutare actiune ).
Alteori, bolnavul este preocupat continu de o anumita intrebare,
de obicei cu character filozofic sau religios, cine a creat universul,
ce se intampla dupa moarte, ce inseamna binele si raul. S-a
remarcat si insotirea ideii obsedante de ticuri, ruminatii ( agitatii
mintale ) ,angoase, sentimente de neimplinire.

Emotivitatea produce angoasa care la inceput este difusa si da

nastere unui numar mare de idei. Panfobia ar fi aceasta emotivitate
nediferentiata. Intamplarea, un soc brutal o orienteaza si o fixieaza,
o concretizeaza intr-o singura ideee si devine obsesie. Angoasa si
emotivitatea se intalnesc la un numar mare de psihastenici. Emotia
exagerata este o emotivitate patologica. Angoasa se deosebeste de
firca obisnuita prin cantitatea fenomenelor viscero-vegetative ce o
insotesc ( senzatii de sufocare, palpitaii, tahicardie, dispnee, bufee
de roseate ) exagerearea constituind elemental pathologic ce
deosebeste obsesia de frica si de teama. Unele obsesii deriva din
angoase prealabile, cele mai multe se dezvolta in urma unor
tulburari intelectuale diferita, din ruminatii, din mania de a cerceta,
din sentimentele patologice ( ca nevoia de a fi indrumat , iubit, din
sentimentul de indoieli si al straniului )din ticuri, reverie, din nevoia
de a trai in trecut mai mult decat in present, altii bolnavi fiind
indiferenti, apatici si care devin bolnavi obsedati deoarece se simt
incapabili de emotie.
Bolnavul se simte incapabil de a efectua un act, ca acesta este
imposibil de infaptuit, el nu simte acest act mai exista sau mai
poate exista, ca el a pierdut sentimentul realitatii acestui act. In
psihastenie se constata tulburarea functiei realului si a prezentului
sub forma sentimentelor de neimplinire si de nefinalizare a
operatiunilor. Pierderea functiei realului este exprimata sub diferite
forme de catre cei bolnavi ( ca si-au pierdut eul, ca sunt pe jumatate
morti , ca nu mai traiesc decat material, sufletul fiindu-le despartit
de corp, ca sunt straini, transportati in alta lume ).
Absenta functiei realului se repercuteaza si asupra perceptiei
realitatii obiective, considerand vietuitoarelor ca fiind moarte, sub
denumirea ca ireal, vis, straniu, niciodata vazut sau nevazut de
cineva ( care are sensul de negatie al prezentului si nu de afirmare a
trecutului ).
Ideile obsessive constau in interogari si autointerogari si pe
diferite teme constituind nebunia indoielii si vizand concretul real : (
oamenii, obiecte ) abstractul filosfic ( originea vietii, existent unei
forte supranaturale , destinul omului ) , concept simbolice
( semnificatia unui cuvant , a unei cifre, a purtarii unei pietre
pretioase ), viata normala ( daca a actionat bine sau nu ). Aceste
idei sunt insotite de anxietate ( frica irationala fara obiect ).

Fobiile
Obsesiile impulsive sau fobiile constau in lupta impotriva unor
tentatii de a trece la acte periculoase, ce sunt in contradictie cu
principiile bolnavului. Are fobia realizarii impulsiunii printr-o
neatentie, ceea ce al trece la un act auto sau eteroagresiv, la un act
grotesc , anormal la comiterea unui sacrilegiu. Implinirea actului in
general, nu se efectueaza , se poate uneori schita si numai in cazuri
exceptionale se poate finaliza , cand bolnavul poate ceda impulsiunii
sale ( exhibitionism , eleptomanie ). Bolnavii isi dau seama de
pericolul sau ridicolul gestului respective si nu-l duc la implinire, dar
aceasta lupta continua impotriva tentatiei respective se
accentueaza si mai mult starea de tensiune obsesionala.
Actiunile obsesive intalnite sunt reprezentate de anumite
gesturi, formule verbale sau actiuni pe care bolnavii le efectueaza
pentru a se feri de nenorociri sau pentru a avea success in ziua
respectiva ( de exmplu pasesc introdeauna cu dreptul can din casa ,
bat in lemn, poarta cu sine anumite obiecte ). Si in acest caz
bolnavul este constient de ridicolul si inutilitatea actiunilor sale.
Multi bolnavi prezinta indoieli obsesive, se intreaba daca au inchis
robinetul de apa sa gaze, daca au inchis usa la plecare si de multe
ori isi amintesc bine ca au facut acest lucru , se intorc sa mai
verifice o data sau de mai multe ori daca l-au facut.
Mijloacele de aparare impotriva obsesiilor constau in adevarate
ritualuri de indepartare prin elaborarea diverselor procedee ,
ritualuri magice sau religioase, diferite strategeme ce se impun si
devin tot atat de tiranice ca si preocuparea anterioara obsedanta
intiala. Desi bolnavul are constiinta inutilitatii si a absurditatii
acestor ritualuri, el insa nu se poate elibera de ele. Intregul
comportament al bolnavilor este acapart de aceste ritualuri , cu
desfasurarea ei stereotipa, rigida si repetativa, fie ca ea se petrece
in intimidate sau sub forma de formula, serii de cuvinte sau de

cifre , fie ca se desfosoara in afara sa , sub forma de gesture diverse

, spalare sau dezinfecta mainilor , purtarea permanenta a manusilor.
Abulia si inhibitia caracteristice ale psihasteniei sunt considerate ca
si modalitati de adaptare si de protective a eului obsesional
impotriva impulsiunilor interioare si impotriva exigentelor realitatii.
Fobiile sunt frici, cu caracter o obsedant inexplicabile,
disproportionate in raport cu cauza care le provoaca. Fobiile pot fi
considerate drept conditionari negative in care anxietatea este
asociata cu obiecte , situatii, persioane lipsite in sine de
periculozitate. Numarul fobiilor este imens. Pot surveni la un bolnav
sub forma unei singure fobii : monofobie sau poate fi vorba despre
succesiunea sau o asociere in mai multe stari fobice ( polifobie ).
Aceasta incercare de a transforma axietatea in teama imensa si al
carui stimul este proiectat in afara ( pe un obiect situatie , fiinta )
are o valoare simbolica , individuala , ce poate fi evidentiata prin
metoda psihanalitica.
Fobia intalnita cel mai frecvent este ogorofobia , care
reprezinta frica de a se afla in situatii sau locuri din care scaparea
este dificila sau jenanta , sa un care nu poate fi accesibil ajutorul in
eventualitatea unui atac de panica . Situatiile ogorofobice commune
sunt aflatul in afara case singur, aflat la o intersectie , statul la
rand , fric de a traversa o piata, o strada , calatoria cu autobuzul,
trenul , sau simplu fapt ca se afla in pod .
La inceput fobiile cu un continut bine precizat in viata organic :
nosofobia sau frica bolilor ( microfobie , cancerofobie , sifilofobia,
fobia functilor evacuatoare urina-fecala ), in viata sociala
eritrofobia sau teama de a rosi; fobia de contact ( de a da mana ) ,
de a nu rosti cuvinte grosolane, vulgare generate de o timiditate
proprie obsedanta , de a fi nepoliticos , de a gresi de a uita , fobii
morale si religioase ( scrupule de a marturisi fals, de a vorbi pe
cineva de rau, de a comite un sacrilegiu; ogorofobia sau teama de a
traversa spatii stramte, teama de a calatori cu trenul, avionul ,
masina; talasofobia sau teama de a merge la mar, teama obsedanta
de a nu face fata la viata sexual, ceea ce mai tarziu genereaza
impotent psihica.
Alte fobii caracteristice nevrozei fobice adultului sunt fobii de
impulsiune ( agresiune si de a face rau altor , fobia impulsiunii

sinuciderii sau impotriva altora: fobia impulsiunii omuciderii) , in

toate aceste situatii factorul declansat fiind unul interior si radicand
problema unei nevroze obsesive sau a unei psihoze si in fobii
liniare : ( eritrofobia, nosofobia, talasofobia, zoofobia ,
reminescenta a copilariei dismorfobia; fobii ale obiectelor ( arme,
obiecte ascutite, obiecte murdare ); fobii ale locurilor: ( spatii goale
sau inchise, cai ferate , cimitire , prapastii); fobii ale elementelor:
( apa, mare , furtuna, tunet, intuneric ); fobii ale fiintelor ( soparle,
serpi, soareci , paianjeni ); fobii ale functilor fiozologice ( somn,
mers, respiratie ) si nu in ultimul rand fobofobia care reprezinta
frica de a nu-i fi frica.
Conduitele contrafobice constau in diverse manifestari de
aparare, in scopul de a opri anxietatea, generate de stimuli
fobogeni, avand un aspect pragmatic, imeidat, sub forma
conduitelor de evitare a situatiei ce produce fobia ( ocoleste spatiul
deschis sau inchis, nu se urca in tramvai, in tren, ori evita
ascensorul si urca pe scari ) si sub forma conduitelor de siguranta
constand in preintampinarea circumstantelor fobogene opunandu-le
obiecte, persoane, camera in care locuiesc, sau anumite formule
rostite cu voce tare sa in gand, gesturi, toate vand rolul de a evoca
protectia.
Alte simptome fobice constau in tulburari somato-vegetative ce
insotesc anxietatea, angoasa, carora se adauga cele derivate
simptomatologia fobiei, inhibitia, limitarea activitatii consecutive
conduitei de evitare a anxietatii, maea fatigalibitate in situatii noi,
inhibitia sexual pana la absenta si multe alte tulburari sexuale ca
impotenta ,erectia , frigiditatea, masturbarea compensatoare si de
teama imbolnavirii si reactiei depresive , cand nu poate sa-si
asigure mijloacele contafobice de evitare sau din cauza fricii de a
trece la un act in fobiile de impulsiune.
Aceste fobii, care la inceput au o teama bine definite, cu timpul
pot sa se extinda si asupra altor obiecte si chiar sa se generalizeze,
pacientul bolnav ajugand sa-I fie teama de tot si de toate, actele lor
fiind foarte departe de realitate, complicandu-se in alte preocupari
abstracte psihologice , filosofice sau metafizice . Ca urmare au o
atitudine ascetica ceea ce trimite la cat mai putine eforturi in viata
si renuntarea la aproape tot. Sentimentul timpului este perturbat,
nu arata niciun interes pentru prezent , acorda un interes

disproportional viitorului si mai ales trecutului , de unde reiese

explicatia obsesiei pentru trecut.
Bolnavii sunt obositi, au o agitatie psihomotorie nemotivata,
multe ticuri, multa iritabilitate, Ii caracterizeaza o reverie obsedanta
, diverse tulburari viscerale,fiind constienti de toate anormalitatile
lor . Tristetea, anxietatea si incapacitatea sporesc odata cu oboseala
si determina un permanent sentiment de plictiseala.Se produc
adevarate insuficiente psihologice, prin care scade precizia actiunii
si rapiditatea motorie,se diminueaza evocarea amintirilor utile si
placute ,memoria este dominanta de o amnezie fantastica continua,
visele au un continut angoasant,deranjant, emotia este insotita
frecvent de agitatii motorii, visceral, chiar mintale astfel incat
starea mintala globala este intens modificata de anumite tulburari
de perceptie, volitive si sentimente de nerealizare.

Clasificarea
Nevrozelor
Formele clinice sunt prezentate si descrise avand criteriul
principal intensitatea simptomelor.
Astfel exista urmatoarele tipuri si grupari:
1 . Gruparea simptomelor realizeaza existenta a doua forme
clinice
A ) Forma caracteriala, determinata de trasaturile nucleului de
personalitate obsesiva, fiind prezenta o agresivitate insotita de
simptome obsesibo-fobice si fobico-impulsive, benficiind de o
atenuare medicamentoasa semnificativa
B ) Forma psihastenica cu apragmatism, fiind caracterizata de
izolarea in casa, anumite obsesii asupra abstractiunilor intelectuale
care in prezent rezistenta la tratament
2

Intensitatea simptomica realizeaza urmatoarele forme:

A ) Forma minora, cu simptome frustrare, nemanifestate, ce pot

aparea in prilejul unei stari conflictuale, a unui stress sau a unei

probleme; poate fi rapid caracterizata de niste obsesii minore,

uneori critice, cu o disparitie rapida si cu riscul unor noi reaparitii in
cadrul unor noi situatii de impas sau de dificultate
B)
Forma majora si grava care este determinata si complicata de
adaosul unor stari depresive , uneori in timp cu o evolutie grava
spre delir sau spre psihoza

Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv nu ridica probleme dificile fiind stabilit dupa
simptomele principale prezente: fobii, anumite obsesii, conduit
contrafobice sau alte trasaturi fobice de personalitate. Odata
prezente toate aceste caracteristici, diagnosticul se contureaza cu
ajutorul testelor proiective de personalitate.
Diagnosticul diferential se face cu idea fixa ,lipsita de lupta
anxioasa si care se desfoasoara in raport cu personalitatea si cu o
serie de boli nevrotice si psihotice.In primul rand nevroza anxioasa,
in care tabloul clinic este dominant de anxietate angoasa , care
este cel mai putin organizata, iar conduitele de evitare nu au
caracterul sistematic al nevrozei fobice. In afectiunile psihotice
diferentierea se face cu melancolia si schizofrenia , ridicand
problema unei diferentieri in formele pseudonevrotice ale tinerilor
si in evolutia bolii in afara prezentei simptomelor de disociatie
intrapsihica ,obsesiile sun vagi, raci, cu ritualuri de aparare minime,
avand continut ipohondric . Aici fobiile prezente sunt particulare
dismorfobiile ( teama nejustifica de o modificare corporala, insotita
adesea de eritrofobie ) ,care suvin brusc la persoanele tinere, cu
anxietate redusa si se produce fixarea intregii anxietati pe
sindromul dismorfofobic. In melancolie, obsesiile intra in tema
deliranta, sunt niste obsesii- impulsii suicidare care contic riscul
entolitic.
Spre deosebire de cele din nevroza absesivo fobica, unde au un
caracter compulsiv, netrecand la act decat in mod exceptional. In
melancolie, fobiile de impulsiune auto si eteroagresive apar intr-un

cotext sImptomatic caracterizat de un de lor melancholic, de durere

morala.

Evolutie Si Prognostic

Simptomele apar cele mai adesea in copilarie si sunt relevante la

inceputul varstei adulte cu prilejul aparitie unei crize acute anxioase
sau a undei stari depresive.
Nevroza obsesivo-fobica poate evolua intermitent cu remisiuni
spre sistematizare si ritualizare, spre permanenta ( cronicizare) .
Pot exista si forme continue , dificil de tratat. Desi evolutia este
indelungata, prognosticul spre favorabil in mai mult de 60% din
cazuri. Prognoticul poate fi mai bun in forma astenica
( caracteriala ) decat prin psihoterapie si poate fi agravat de
dificultatea comunicarii terapeutice in introversiuni accentuate ,
atunci cand se ivesc dificultati sociofamiliale si profesionale ca
urmare a proliferarii ritualulilor si in cazul aparitiei unor episoade
depresive, cu riscul suicidar implicat , ca o eliberare de torture.
Inaintarea in varsa este unul dintre factorii cei mai siguri de
ameliorare ai bolii.

Tratament
Masurile de profilaxie ale nevrozei obsesivo-fobice au in vedere in
primul rand formarea unei personalitati sanatoase, o educatie
corecta a copiilor, aceasta nu inseamna nici o severitate exagerata
dar nici toleranta iresponsabila. Cadrele medii sanitare sunt datoare
sa ajute la educarea copiilor in special in familiile cu principii
religioase rigide incurajand initiative copilului ,simtul de raspundere

, produsul final reprezentand un individ cu caracter independent ,

puternic si echilibrat.
TRATAMENTUL se bazeaza in special pe psihotrope si pe
psihoterapie . Cu ajutorul psihotropelor se trateaza simptomele
principale.
TRATAMENTUL CURATIV presupune dupa gravitatea afectiunii,
fie internarea pacientului in spital, fie internarea la domiciliu sau
stationarele de zi, care sunt niste forme moderne de organizare a
asistentei bolnavilor psihici.
Tratamentul medicamentos propriu zis va fi diferentiat in
functie de simptomele care domina tabloul clinic. El vizeaza
reducerea axietatii, sedarea bolnavului si reglarea somnului prin
intermediul unor tranchilizante anxiolitice administrate timp mai
indelungat ( pana la reducerea anxietatii ) din grupa
benzodiazepinelor : clorazepam , dipostatic, clardiazepoid ,
hidroxizin ( antarax ) a fenotizinelor ( levomepromazin ). Se pot
folosi hipnotice nebarbituric sau / si barbiturice.
Pentru sindromul depresiv se necesita o internare de obicei si
se vor administra antidepresive clomipramina ( anafrenil 10 )
imprinamina ( antideprin ) amitriptilina, maprolitilina ( ludiomil )
simple sau asociate cu axiolitice neuroleptice ( Haloperidol )
encefalotrope ( extracte cerebrale , piridoxina, piritinol ,
piracetam ) Se poate efectua de asemenea si o cura de
electrosocuri. Tratamentele cu psihotrope si electroconvulsivant pot
determina o evolutie buna si promitatoare a pacientului.
TRATAMENTUL DE FOND
Tratamentul medicamentos este mereu completat de cel
psihoterapic, constituit de psihoterapie analitica clasica sau sub
narcoza barbiturica , in sedinte bi-saptamanale sau cat mai
amanuntit posibil. In cazul predominantei simptomelor obsesive ,
psihoterapia ocupa un loc deosebit de important. Se poate efectua
nu numai individual ci si in grup astefel utilizandu-se tehnici de
deconditionare.

Capitolul IV

Metode Si Mijloace De
Lucru
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul
de ingrijire al pacientilor cu diferite nevoi, faciliteaza identificarea
nevoilor pacientului pe plan bio-psihosocial, cultural si spiritual
precum si gasirea surselor de dificultate care impiedica sa
ingreuneaza satisfacerea nevoilor. De asemenea, acest plan permite
stabilirea interventilor autonome si delegate, capabile sa reduca
influenta acestor surse de dificultate , in scopul de a ajuta persoana
sa-si recapete autonomia.
Planul de ingrijire al pacientilor este constituit din cinci etape
deosebit de importante iar acestea sunt urmatoarele :

1 CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor reprezinta faza initiala a procesului de

ingrijire in care asistenta medicala in mod sistematic obtine
informatiile necesare despre pacient, dupa care organizeaza si
inregistreaza datele importante.
Culegerea informatiilor este un process continuu , deoarece pe
tot parcusul muncii sale, asistenta medicala nu inceteaza sa observe
sis a noteze datele fiecarui pacient, mentionand totodata atat
schimbarile positive cat si cele negative care apar pe parcurs.
Scopul culegerii datelor are drept obiectiv imbunatatirea sau
rezolvarea totala sau partiala a problemelor pe care pacientul le
are, pe care acesta nu si le poate rezolva singur, asadar
indentificarea pacientului se bazeaza pe o buna cunoastere a
bolnavului.
Informatiile relevante pentru intocmirea sistemului de date sunt
urmatoarele:
-

Datele obiective care sun observate de asistenta medicala

despre pacient
Datele subiective care sun expuse de care pacient
Datele care contin informatii privind trecutul pacientului
Datele care contin informatii si schimbari actuale din viata
pacientului
Date legate de viata pacientului, informatiile legate de
tabieturi si obiceiuri, de anturajul sau din mediu inconjurator.

Metodele cele mai eficiente de a obtine informatii sunt obervatia si

inverviul.

2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Ne permitem sa punem in lumina problemele specifice de
depedenta si sursa de dificultate ce le-a generat , adica elaborarea
diagnosticului de ingrijire.
Analiza se face prin examinarea si clasificarea datelor, date
privind indepedenta si depedenta, stabilirea problemelor de ingrijire
si stabilirea prioritatilor.

Interpretarea datelor inseamna a da un sens, a explica

originea sau cauza care a determinat aparitia si /sau dezvoltarea
problemei de dependenta care reprezinta identificarea sursei de
dificultate

3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Determinarea scopurilor care trebuie urmarite mai prcis
stabilirea obiectivelor de atins, care reprezinta rezultatul
asteptat.
Stabilirea metodelor si a mijloacelor pentru atingerea
obiectivelor propuse, pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Planificarea planului de ingrijiri reprezinta etapa in care se
stabileste un plan de interventie : prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfasurare, a modificarilor ce pot aparea,
precum si a precautilor care trebuie luate in considerare.
Planul de interventie tine cont mai ales de prescriptiile
medicale. El cuprinde doua component foarte importante :
obiectivele de ingrijire si interventie.

4 . REALIZAREA INTERVENTILOR
Au drept scop sprijinirea si ajutarea pacientului pentru a-si
recapata indepedenta sau un
oarecare nivel de independent.
In punerea In practica a interventiilor sunt antrenati atat
pacientul, asistenta medicala, echipa intreaga de ingrijire, cat si
familia, care are un rol important. Implicarea acestora are scopul de
a reduce sau elimina cauza problemei.

5 . EVALUAREA INGRIJIRILOR
Ultima etapa a procesului de ingrijire inseamna a aduce o
apreciere asupra progresului pacientului in raport cu interventiile
realizate, daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut
rezultatul dorit, partial sau total, daca au aparut schimbari noi

privind evolutia starii pacientului si eventual daca este necesara

reajustarea interventiilor si a obiectivelor.

STUDII DE CAZ

CAZUL 1

Numele :

M.A

Diagnostic :

Tulburari obsesivo-fobice
Hipertensiune arterial

Domiciliu:

Cluj-Napoca

Profesia:

Student

Nationalitate: Romana
Religia:

Ortodoxa

Antecedentele heredo- colaterale : - mama HTA

- Tata decedat in 1999
cu leucemie
- Fratele de 30 de
ani : intarziere mintala
severa internat la
Spitalul Borsa
Antecedentele personale :

HTA
-Pavor nocturn in

copilarie chiar in adolescenta

Istoricul bolii :Pacientul prezinta la internare fobii multiple,

ganduri obsesive si tulburari grave, anxioase, plus tulburari de
somn cu adormire dificila, treziri nocturne si o usoara distimie
( modificare in sens negativ a afectivitatii dispozitie ).
Simptomele se pare ca au debutat odata cu moartea tatalui
sau, dar a existat si un teren favorabil care a determinat
aparitia lor: HTA 160 11 HG . In urma consultului medical a
fost stability diagnosticul de:
-Tulburari obsesibo-fobice
- Hipertensiune arteriala
Examinari clinice si palaclinice

Examenul obiectiv :
Stare generala alterata
Sistem osteo-articular-integru, mobil
Aparat respirator- torace normal conformat, 18 respiratii/
minut, repiratii ample,ritmice
Aparat cardio-vascular-zgomote cardiace ritmice bine batutsoc apexian in spatial V. i.c stang aria matitatii precordiale in
limitele normale
Apar digestiv cavitate bucala libera-abdomen suplu, elastic
Aparat urinat- loji renale libere, mictiuni spontane de trei ori
pe zi, nedureroase
Examenul Neorologic: - pacientul prezinta reactii normale
Examenul Psihiatric:

Tinuta vestimentara a pacientului ingrijita, igiena

corespunzatoare, faciesul expresiv. Cooperarea este dificila din
cauza timiditatii, nesigurantei de sine si a anxietatii. Prezinta o
hipoprosexie ( scaderea atentie ) si o hipomnezie ( scaderea
memoriei ). Sunt prezente o serie de idei obsesive , compulsiuni si
fobii multiple, ii este frica de obiecte ascutite, in special de cutite
(fobii ale obiectelor ) , ii este mai ales frica sa ia la un moment dat
cutitul cu gandul ca se va sinucide. O scena de groaza vazuta intr-un
film, il insoteste tot timpul dupa aceea, il obsedeaza. Frica cea mai
intense este fobofobia, frica de a nu-I fi frica, antropofobia frica de
a relationa cu oamenii. Este vorba deci, de un caz malign, de
sindrom obsesivo-fobic la granite cu schizophrenia. Dupa spusele
pacientului, el isi simte capul gol, simte ca s-a insingurat, are tot
felul de bizarerii in comportament, toate acestea fiind insotite de un
grad ridicat de depresie. Este anxios, prezinta labilitate emotional,
distimie, anhedomie ( care reprezinta lipsa placerii de a face ceva,
nefericire existentiala ). Nu prezinta modificari ale activitatii
voluntare, cu exceptia unei hipobulii secundare anhedomiei.
Foarte important sunt tulburarile de somn majore, cu
dificultati de adormire, somn agitat, vise cu caracter de cosmar,
treziri nocturne frecvente. Bolnavul este inhibat, ii este teama, are
un sentiment de inferioritate, este tensionat, prezinta incapacitatea
de a se concentra, este meticulous, irascibil si prezinta o modificare

a ritmului nictemeral, noaptea nu poate dormi, in schimb ziua este

somnolent, de unde si irascibilitatea.
Nu exista modificari alre ritmului gandirii, dar cu toate ca
potentioalul intelectual de invatare este corespunzator, bolnavul
prezinta dezinteres, pentru procesul de invatare. Afectiunea
asociata pacientului mai este si hipertensiunea arterial oscilanta, cu
pulsul crescut, TA= 160-190 mmHG , puls 90-100 puls minut.
Prezinta inapetenta, mananca odata pe zi, neregulat, si consuma
putine lichide.
EXAMINARI DE LABORATOR EXAMEN SANGVIN
VSH

1 h- 5 mm, 2h- 12 mm

GLICEMIE
LIPIDE

80 mg%
670%

COLESTEROL 160mg%
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE

1 . Nevoia de a respira
Pacientul prezinta o HTA,TA=160-110 mm HG, tahicardie, pulsul=90100 p/minut, iar respiratia este in limite normale, repiratia= R-18
r/minut

2 . Nevoia de a bea si a manca

Pacientul prezinta inapetenta, mananca odata pe zi, neregulat, si
consuma putine lichide. Greutatea este de 65Kg si inaltimea este de
1,78 m.

3 . Nevoia de a elimina

Urina se elimina spontan, fara dificultate, avand o frecventa de 3 ori

pe zi. Scaunul este de consistent normala, se elimina fara efort
crescut; are un scaun zilnic
4 . Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Sistemul osteo-articular si musculatura sunt integre,miscarile sunt
ample, se deplaseaza singur, pozitia corpului este una adecvata, ii
place sa se plimbe, este sigur ca il chiar relaxeaza

5. Nevoia de a dormi , de a se odihni

Pacientul prezinta tulburari de somn majore cu ficiultati de
adormire, somn agitat, vise cu caracter de cosmar, treziri nocturne
frecvente. Prezinta o modificare a ritmului nictemeral, noaptea nu
poate dormi, in schimb ziua este somnolent.
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
Se imbraca si se dezbraca singur, alege imbracamintea in functie de
anotimp si temperature, dar numai in culori inchise.
7. Mentinerea temperaturii corpului
Pacientul este afebril pe toata durata spitalizarii, temperature
corpului fiind incadrata intre 36,5-36,9 grade C.
8. Nevoia de a se mentine curat, ingrijit, si de a-si proteja
tegumentele
Bolnavul este ordonat, face dus zilnic, chiar de doua trei ori pe zi, isi
schimba des lenjeria de corp si de pat. Isi spala mainile foarte des
( MANIA SPALATULUI ). Tegumentele si mucuoasele sunt intact.
9. Nevoia de a evita pericolele
Bolnavul este inhibat,ii este teama, are un sentiment de
inferioritate, este tensionat, prezinta incapacitatea de a se
concentra, este meticulous, este irascibil, are un comportament
depresiv.
10. Nevoia de a comunica

Prezinta nesiguranta de sine, cooperarea fiind dificila din aceasta

cauza si din cauza timiditatii si anxietatii. Are o serie de fobii si idei
obsesive , ii este frica de obiecte ascutite , fobii ale obiectelor,
prezinta fobofobia- frica de frica, aceasta fiind mai intensa,
antrofobia- frica de a relationa cu oamenii, prezinta bizarerii de
comportament, labilitatea emotionala distimie si anhedonie.
11. Nevoia de a actiona coform propriilor convingeri si valori, de a
practiva religia
Avand un comportament depresiv, majoritatea ideilor sale , se
concentreaza in prezent, pe originea vietii, destinul omului, religie,
aceste ganduri ajutandu-l sa treaca mai usor peste fiecare zi.
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Ideile obsesive nu lasa sa se gandeasca si la viitorul lui, mai ales ca
locuieste cu mama sa, care are grija de tot si de toate, el gandinduse ca nu are rost sa se oboseasca pentru ca probabil va muri ca si
tatal sau, daca nu se ca sinucide inainte.
13. Nevoia de a se recrea
Pacientul are un comportament depresiv cu impresia de vid, este
lipsit de interes fata de activitati , este trist, are senzatia de
neimplinire, care il impiedica sa se distreze si sa se recreeze fiind
tot timpul intr-o tensiune. Chiar si atunci cand este preocupat de
religie, este prea asaltat de probleme si intrebari obsedante, ca nu
simte placere, pentru ceea ce face.
14 . Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Stie despre problemele lui actuale, isi da seama de obsesiile lui,
chiar pune intrebari, in legatura cu progresele pe care le face si
daca le face, accepta tratamentul si recomandarile
medicului. Citeste Biblia si cartile de filozofie.

In urma datelor culese de la bolnav am stabilit ca nevoile alterate

sunt :
1 . Nevoia de a comunica, de a se exprima

2 . Nevoia de a dormi, de a se odihni

3 . Nevoia de a se alimenta si hidrata
4. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
5 . Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a se recrea
7. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

CAZUL 1

:PLANUL DE INGRIJIRE

PROBLEMA

OBIECTIVE

1
Comunicarea
ineficienta la
nivel afectiv

2
Pacientul sa
relationeze cu
colegii de
camera, sa
capete
incredere in
sine si sa nu
mai prezinte
fricile multiple
in urmatoare
saptamana

INTERVENTII
3
Am
supravegheat
incontinuu
pacientul si lam ajutat sa
colaboreze in
primul rand cu
mine si apoi cu
cei din jur. L-am
ajutat prin
intrebari bine
plasate sa-mi
vorbeasca
despre sine, sami povesteasca

EVALUARE
4
Dupa 5 zile,
pacientul a
inceput sa
comunice cu
colegii, si sa-si
exprime opinia
in legatura cu
tratamentul pe
care il urmeaza
si sa vorbeasca
mai deschis
despre el. A
marturisit ca a
inteles
necesitatea de

intamplari
fericite din
viata lui si l-am
ajutat sa-si
aminteasca
realizarile
anterioare

1 Problema
Pacientului
-insomnia
noctura
Somnolenta
diurna

2 Obiective
Dupa 48 de
ore,
pacientul
va dormi
noaptea 7

3 Interventii
autonome
Am creat
conditiile de
mediu
necesare
unui somn

a avea un
prieten si ca
astfel nu se mai
simte singur.
Le-am cerut
colegilor sa-l
accepte si pe el
la jocul de table
si chiar si-a
spus parerea
despre
evenimentele
actuale. Frica
de oameni s-a
mai diminuat si
a inceput sa fie
preocupat si de
alte probleme
decat de
obsesiile lui. Ii
este in
continuare frica
sa nu se
contamineze cu
alte boli, dar a
inceput sa aiba
incredere in
sine vazand ca
se simte bine

4 Interventii
delegate
Pentru
reglarea
somnului si
reducerea
anxietatii

5 Evaluare
12.01.2014
In prima
noapte
bolnavil a
adormit

ore si se va
trezi
odihnit

odihnitor si
linistit, am
schimbat
lenjeria, am
creat o
temperatura
optima. Am
dat
bolnavului
inainte de
culcare,un
ceai caldut
de tei. Am
invatat
bolnavul sa
practice
tehnici de
relaxare si
exercitii
respiratorii.
I-am spus ca
daca se
trezeste in
timpul
noptii, sa se
plimbe
putin, sa
asculte
muzica in
casti, sau sa
citeasca
ceva,apoi sa
se culce

medicul a
recomandat
administrare
a unei
capsule de
Tranxene,la
ora 20, in
fiecare
seara

usor si s-a
trezit dupa
4 ore de
somn, din
cauza unui
cosmar,dar
apoi a
adormit din
nou dupa o
ora.
13.01.2014
S-a trezit de
4 ori, dar a
dormit
imediat si sa trezit
dupa ora 7.
14.01.2014
P.a avut un
somn linistit
pana dimin
eata la ora
6.
Dimineata a
fost odihnit
iar in cursul
zilei nu a
mai fost
somnolent.
15.01.2014
S-a trezit de
2 ori din
cauza
cosmarurilo
r dar a
adormit la
loc, dupa
consumarea
unei cesti
de ceai
16.01.214

P.a avut un
somn linistit
1 Problema 2 Obiective
Pacientului
Alimentati
a si
hidratarea
inadecvata
prin deficit
calitativ so
cantitativ

In urmatoarele
zile 12-1314.01.2014 se va
alimenta si
hidrata
corespunzator,d.
p.d.v cantitativ
si calitativ

3
Interventii
autonome
Am dat p.
sa bea
mult ceai
indulcit. P.
bea in
prezenta
mea 2 cani
ceai de 6
ori pe zi. Iam
explicat
despre
importanta
si
necesitate
a regimului
alimentar
in
mentinere
a sanatatii
si ca
trebuie sa
manance
regular,
chiar daca
in cantitati
mici

4
Interventii
delegate
12.01.201
4 i.v cate 2
fiole
glucoza
i.m 2 fiole
B1+B6+ fl.
Vit. C
13.03.201
4 i.v 2 fl.
Glucoza
i.m 2 fl.
B1+B6+fl.
Vit. C
14.01.201
4 i.v 2 fl.
Glucoza
i.m 2 fl.
B1+B6+fl.
Vit. C
15.01.201
4 i.v. 2 fl.
Glucoza
i.m 2 fl.
B1+B6+fl
bit.c
16.01.201
4
i.v 2.fl.
glucoza
i.m 2 fl.
B1+B6+fl.
Vit. C

5 Evaluare

Dupa
primele 2
zile pofta
de
mancare a
reaparut,
bolnavul
mananca
rar in
cantitate
mica.
Consuma
singur
lichide
dulci,
aprox.2l/zi
observand
ca se
simte mai
bine
.Bolnavul
a servit
masa in
cantitati
de 3 ori pe
zi.

1 Problema
pacientului

2 Obiective

-circulatie
inadecvata

-peste 12
ore
bolnavul va
avea 17
r/min. TA140-80 mm
Hg, P70p/min

3
interventii
autonome
-explic
bolnavului sa
nu se
ingrijoreze, ii
spun ca totul
va fi bine daca
va urma
tratamentul,
valorile
pulsului si TA
se vor incadra
in valorile
normale
-ii spun sa nu
faca eforturi
fizice mari, ii
explic ca de
acum regimul
alimentar
trebuie sa fie
hiposodat, sa
reduca
consumul de
grasimi
-am masurat
pulsul, TA si
respiratia
zilnic
12.01.2014
P=90/min
TA=150-80

4 Interventii 5. Evaluare
delegate
La
indicatiile
medicului iam
administrat
Propanolol
de 20 mg la
ora 10 si
20mg la ora
20

Dupa 12 ore
pulsul si
respiratia se
incadreaza in
limitele
normale.Dup
a
administrare
a
medicament
ati-ei:
P=70p/min
R=17r/min
TA=140-80
mmHg Dupa
12 ore
pacientul se
simte bine

mmHg
R=20r/min
13.01.2014
P=85[/min
Ta=150-80
mmHg
R=18r/min
14.01.2014
P=80p/min
TA=145-85
mmHg
R=20r/min
15.01.2014
P=95p/min
TA=155-90
mmHg R18r/min
16.01.2014
P=70p/min
TA=145-90
mmHG R19r/min

1
Problema
Pacientul
ui

2
Obiecti
ve

3 Interventii
autonome

4 Interventii
delegate

5 Evaluare

Vulnerabi
litatea in
fata
pericolel
orafectare
psihica

Pacient
ul sa
benefic
ieze de
siguran
ta
psiholo
gica
pentru
inlatur
area

Am asigurat
pacientului un
mediu de
protective
psihica.L-am
incurajat sa
cumunice cu
colegii de camera
si sa-si exprime
emotiile,opiniile,
nevoile,frica. L-

La indicatiile
medicului am
recoltat
bolnavului,di
mineata la ora
opt pe
nemancate,ur
matoarele
probe:VSH
1.6ml, sg+0.4
citrat de sodiu

Dupa 4 zile
p.a inceput
sa
comunice,sio
recunoscut
anxietatea,
a inceput sa
se deschida
fata de cei
din jur,chiar

starii
de
anxieta
te in
urmato
arele 5
zile;pe
perioa
da
spitaliz
arii
pacient
ul nu
va
prezen
ta
compli
catii

1
Problem
a
pacientu

2
Obiectiv
e

am ajutat sa se
adapteze la noul
mediu.I-am
explicat
necesitatea
ingrijirilor
programate.L-am
incurajat sa
participe la
discutii cu ceilalti
pacienti pentru a
inlatura
anxietatea.I-am
facilitat legatura
cu mama sa. Cu o
zi inainte i-am
explicat
necesitatea
efectuarii tehnicii
si inofensivitatea
ei.I-am spus sa
nu manance in
dimineata
examinarii

3
Interventii
autonome

3.8% Glicemie
2ml, Na si F+2
ml sange
Lipide 5ml sg
fara
anticoagulant,
Colesterol 3ml
sg. Bolnavul
fiind
hipertensiv iam adm.
Anafranil 30
mg/zi cate o
tableta de 3
ori pe zi

4 Interventii
delegate

le-a povestit
momente
din viata lui
si a reusit
sa isi faca
un
prieten.Sind
romul
depresiv s-a
redus putin
si nu-I mai
este frica de
cadrele
medicale.Re
zultatele
examinarilor
au fost VSH
la 1 h-5mm,
2h-12mm;
glicemie 80
mg% ,lipide
870mg
%,colesterol
160mg%
;examen
urina: APnegativ , Zsedimenterezultate
normale

5 Evaluare

lui
Anxietat
ea care
se
manifest
a prin
idei
depresiv
e fobii
multiplesingurat
ateneplacer
ea de a
efectua
activitati
recreabil
edezinter
es

Ameliora
rea
anxietati
i in 24h.
Pacientu
l va fi
echilibra
t psihic
in 4 zile

Prin
intrebari
potrivite
am explorat
pacientul
pentru a
afla ce
activitati ii
produc
placer.I-am
procurat
carti de
filosofie si
cateva carti
religioase si
chiar casete
audio.Am
organizat
impreuna
cu
pacientul
activitati
recreative
specifice
varstei,sah
cu ceilalti
colegi de
camera,chia
r jocuri de
perspicacit
ate.L-am
antrenat in
discutii in
legatura cu
intentii de
viitor, l-am
determinat
sa-si
exprime

I-am
administrat in
continuare
peros
Tranxene+Ana
franil

Dupa 4 zile
pacientul este
echilibrat
psihic.Citeste
carti pe care leam
procurat,concent
randu-se la
ceeea ce face,
lasandu-si la o
parte
obsessile.Iese in
plimbare,in
curtea spitalului
si vorbeste cu
noul
prieten,petrecan
du-si mult timp
impreuna

sentimentel
e in
legatura cu
o problema

1 Problema
Pacientului

2 Obiective

-idei
obsesivofobice

In
urmatoarel
e 5 zile
pacientul
sa-si
recapete
increderea
in sine si
sa nu mai
fie obsedat
de
problemele
sale

3
Interventii
autonome
Prin
discutiile
purtate cu
pacientul si
prin modul
de
comportare
incerc sa
castig
increderea
.Impreuna
cu el am
incercat sa
reevaluam
capacitatile
sale si l-am
facut sa se
gandeasca
la viitor si
la ce
munca i-ar
place sa
participle.Ii
spun ca are
dreptul la
decizii in
ceea ce-l
priveste si
ii observ

4
Interventii
delegate
Dupa
primele
zile
pacientul
incepe sa
ia decizii
singur in
ceea ce-l
priveste ,
se
gandeste
la viitor si
chiar
spune ca
ar dori sasi urmeze
studiile,
pacientul
avand un
coefficient
de
inteligenta
remarcabil
.Se
intereseaz
a de felul
cum
decurge
boala sa,

reactiile la
hotararea
lor.Ii
vorbesc
despre
importanta
decizilor pe
care le ia si
a
responsabil
itatii care-i
revin

spunand
chiar ca se
simte mai
bine,uneor
i chiar se
amuza,
simte ca
deja a
devenit alt
om.
Cotinua
tratament
ul cu
Anafranil
si
Tranxene

EPICRIZA

Pacientul S.A in varsta de 20 ani se prezinta la serviciul sectiei de

Psihiatrie Cluj-Napoca cu diagnosticul: tulburari obsesivo-fobice.
Pacientul prezinta la internare fobii multiple, ganduri obsesive si
tulburari anxioase, plus tulburari de somn. Pe parcusul internarii i
se administreaza vitamina B1, B6,C si Propanolol, Tranxene pentru
ameliorarea somnului. Pacientul se externeaza cu stare ameliorate, I
se recomanda urmarea tramtamentului cu vitamina B1,B6. Revine la
control dupa 30 de zile

CAZUL II
Nume: N.A 18 ani
Diagnostic: Tulburari obsesivo-fobice
Domiciliul: Cluj-Napoca
Profesia: eleva in clasa XII-a , la Liceul Avram Iancu
Nationalitate: Romana
Religia: Ortodoxa
Antecedente: tatal etilism cronic mama decedata in 1998 cu cancer
uterin
Antecedente personale: spasm al hohotului de plans in copilarie
Pavor nocturn

Istoricul bolii:
Pacienta prezinta la internare neincredere in sine,fobii multiple,
idei obsesive, anxietate,simptomele aparand in urma cu aproximativ
doi ani, dupa decesul mamei, cu cancer uterin. Prezinta tulburari de
somn ,cu dificultati de adormnire, somn agitat, vise cu caracter de
cosmar. In urma consultului s-a stability diagnosticul TULBURARI
OBSESIVO-FOBICE.

EXAMINARI CLINICE

EXAMEN OBIECTIV SI NEUROLOGIC-fara modificari, relatii normale

EXAMEN PSIHIC:
Tinuta vestimentara si igieana sunt corespunzatoare ,pacienta
prezinta un facies expresiv.
Cooperarea este dificila datorita nesigurantei de sine si a
anxietatii.Tensiunea intrapsihica este direct corespunzatoare ,
pentru hipoprosexia pe care o prezina pacienta( scaderea atentiei)
Pacienta prezinta o serie de fobii, idei obsesive si compulsiuni.
Cea mai intense fobie este nosofobia,cancerofobia(frica de boala),
aceasta provenind in urma imbolnavirii si decesului mamei, cu
cancer uterin. Are idei obsesive precum este aceea ca, cancerul este

o boala devastatoare,transmisibila si isi spala mainile de

nenumarate ori si face pana la 4-5 dusuri pe zi. Ii este frica sa
manance sis a bea lichide de teama unei infectii, asa ca mananca
foarte putin, este anorexica si are senzatie de voma. Hidratarea
este insuficienta, bea doar apa fiarta si racita.
Este anxioasa, ii este frica de oameni( spune ca fieacre ii poate
transmite un virus) prezinta tanatofobie, dismorfofobia,frica de a nu
se urati, fobia obiectelor murdare care pot imbolnavi, frica de
mijloace de transport si totodata frica de singuratate. Prezinta
tulburari de somn cu dificultati de adormire,treziri nocturne, vise cu
caracter de cosmar. Prezinta labilitate emotionala, iar in ceea ce
priveste vointa, nu prezinta modificari pe acest plan. In crizele de
anxietate,prezinta un tremor al mainilor, care cedeaza imediat ce
criza a trecut.

ANAMEZA ASISTENTEI MEDICALE

PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1 NEVOIA DE A RESPIRA
Respiratia ,pulsul si tensiunea arterial, sunt in limite normale
R=18 r/min
P=72p/min
TA=120/70 mm Hg

2 NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA

Pacienta este anorexica, mananca foarte putin,hidratarea este
asemenea insuficienta: calitativ si cantitativ, bea cca. 200ml de apa
fiarta si racita.
Cand se hraneste prezinta senzatia de voma
3 NEVOIA DE A ELIMINA
Urina se elimina spontan, fara dificultate ,avand o frecventa de 2-3
urinari pe zi. Scaunul este de consistent tare, are un scaun de la 4-5
zile, iar la eliminare efortul este crescut.
Transpira normal
Pe fondul anxietatii prezinta senzatia de voma fara a putea elimina
ceva
4.NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
Sistemul osteo-articular si muscular sunt integre, se deplaseaza
singura , miscarile sunt ample.In societate ii tremura mainile din
cauza emotiilor.Ii place sa se plimbe prin curtea spitalului
5. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI
Prezinta tulburari de somn cu insomnii nocturne, teama de a
adormi, somn nocturn redus, maxim 3 ore, intrerupt ,trezirea inaite
de vreme . Ziua nu doarme.De asemenea prezinta un grad de
oboseala fizica si psihica.
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DE A SE DEZBRACA
Se dezbraca si se imbraca singur, poarta imbracaminte adecvata
temperaturii
7. MENTINEREA TEMPERATURII CORPULUI
Pacienta prezinta afebrilitate pe intreaga perioada a supravegherii,
temperatura osciland intre 36,6-36,8 grade C
8. NEVOIA DE A SE MENTINE CURAT,INGRIJIT SI DE A-SI PROTEJA
TEGUMENTELE

Bolnava este ordonata, dace dus zilnic, chiar de doua trei ori pe zi,
isi schimba des lenjeria de corp si pat. Isi spala mainile foarte des,
se spala mult, pentru a-si curate microbii cancerului sau a-i oricarei
boli. Tegumentele si mucoasele sunt intact
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
In spital nu exista probabilitatea de alterare a integritatii fizice sau
psihice si cu toate ca pacienta prezinta o stare de discomfort
general, ea are diverse rituluri de evitare si aparare, desi stie sa
evita pericolele.
10. NEVOIA DE A COMUNICA
Pacienta prezinta nesiguranta de sine, este emotiva ii tremura
mainile. Prezinta fobii multiple si idei obsesive( cancerofobia,
tanatofobia,dimorfofobia ) ii este teama sa calatoreasca cu
mijloacele de transport in comun, are fobia obiectelor murdare,
sufera de teama de a ramane singura, prezinta teama de a adormi,
diverse fobii morale si sociale
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA
Inaintea decesului mamei, mergea cu regularitate la biserica, citea
Biblia , avea credinta. Dupa pierderea mamei sale, a inceput sa nege
orice credinta, sa nege existenta fortei spranaturale.
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Isi doreste sa devina economist, sa se realizeze in acest domeniu si
in timp chiar sa devina director economic, dar din cauza nesomnului,
este obosita permanent, astenica, si capacitatea de concentrare
este extreme de scazuta.
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Ii este frica de singuratate si simte nevoia sa aiba tot timpul, pe
cine alaturi. Iese in societate si este relaxata, pana la momentul in
care, apare cineva, care are sau a avut o legatura cu o presoana
decedata cu cancer.
14. NEVOIA DE A INVATA

Este constienta de starea sa de sanatate, se intereseaza despre

evolutia sa, despre tratament, accepta medicatia si psihoterapia,dar
continua sa-si spele mainile cu exagerare.
In urma datelor culese de la bolnav, am stabilit ca nevoile alterate
sunt:
1 Nevoia de a comunica
2Nevoia de a dormi, de a se odihni
3Nevoia de a bea si a manca
4Nevoia de a elimina
5 Nevoia de a se misca

1
Problem
a
pacientu
lui
Comunic
are
ineficien
ta la
nivel
obiectiv

2
Obiectiv
e

3 Interventii
autonome

In
urmatoa
rele 7
zile
pacienta
sa-si
recapete
increder
ea in
sine si
sa nu
mai fie
obsedat
a de
problem
ele sale

Am
spravegheat
in
permanenta
pacienta, Am
ajutat-o sa-mi
vorbeasca
despre
familia ei.Iam dat
posibilitatea
sa-si exprime
ideile,
sentimetele.
I-am explicat
despre bolile
contagioase,p
rintre ele nu
se numara si
cancerul,deci
nu trebuie sa
se teama ca lar putea
contacta,
doar vorbind
cu cineva sau
atingand pe
cineva care
are cancer.Iam spus ca
nimeni nu
doreste sa o
paraseasca si
ca acest lucru
se intampla

4 Interventii
delegate

La indicatia
medicului i-am
administrat o
tablet de
Ludiomil.

5
Evaluar
e

Dupa 5
zile
pacienta
a inceput
sa
comunice
cu
colegele
de
camera.S
i-a
exprimat
opinia in
legatura
cu
tratamen
tul pe
care il
urmeaza,
spunand
ca o face
sa se
simta
mai bine.
A inteles
ideeea
despre
cancer,
spune ca
nu ii mai
e fricade
faptul ca
sa-l
contacte
ze prin
atingere,
dar
continua
sa-si
spele
mainile
destul de

des,cu
exagerar
e. Frica
de
singurata
te s-a
atenuat,
vazand
ca tot
timpu
are pe
cineva
langa ea.

fara voia
noastra

1
Problema
Pacientul

2
Obiectiv
e

3 Interventii
Autonome

4 Interventii
delegate

5 Evaluare

ui
Insomnia
nocturna
si diurna

Dupa trei
zile
pacienta
va dormi
noaptea
cel putin
6 ore si
se va
trezit
odihnita

Am creat
conditiile de
mediu
necesare
unu somn
odihnitor si
linistit,am
aerisit
salonul,am
schimbat
lenjeria,am
creat o
temperatua
optima ,20
Grade C, am
inlaturat,sti
muli
luminosi.Am
dat bolnavei
inainte de
culcare un
ceai caldut
de tei,am
invatat
pacienta sa
practice
exercitii de
relaxare. Iam spus ca
tot timpul
cineva se
afla langa
ea. Daca se
va trezi in
timpul noptii
sa se plimbe
putin,sa
citeasca
ceva,apoi sa

Pentru
reglarea
somnului si
reducerea
anxietati,medi
cul a
recomandat
administrarea
unei tablete
de
Levomeproma
zina

19.01.2014pacienta a
adormit destul
de greu, a
dormit 3 ore,
dupa care s-a
trezit
20.01.2014
p.a a dormit
mai relaxata,
trezindu-se
doar de doua
ori.
21.01.2014
p.a a avut un
somn linistit,
trezindu-se la
ora 7
dimineata.Coti
nua cu
tratametnul
cu sedative

se culce din
nou

1
Problema
pacientulu
i
Hidratarea
si
alimentati
a
neadecvat
e prin
deficit
cantitativ
si senzatia
de voma

2 Obiective

3
Interventii
autonome

4
Interventii
delegate

5 Evaluare

In
urmatoarele
3 zile
pacienta se
va alimenta
si hidrata
corespunzat
or d.p.d.v
cantitativ si
calitativ.
Senzatia de
voma va
disparea
incetul cu
incetul

Am dat
pacientei
sa bea mai
mult ceai
indulcit.Iam
explicat
despre
importanta
si
necesitate
a
mentinerii
unu ritm al
administra
rii hranei si
lichidelor,
despre
importanta
meselor
regulare,
chiar daca
in cantitati
mici. I-am
spus ca
trebuie sa

19.01.201
4 i.b 2 fl.
De
glucoza
i.m 1 fiola
de B6
Torecan
pe cale
orala
20.01.201
4 i.v 2 fl.
De
glucoza
i.m 1 fiola
de B6
Torecan
pe cale
orala
21.01.201
4 i.v 2 fl.
De
glucoza
i.m fioala
de B6
Torecan
pe cale

Dupa doua zile

pofta de
mancare a
reaparut,bolnav
a mananca des
in cantitate
mica. Consuma
singura lichide
dulci,cam 2l pe
zi, observand ca
se simte mai
bine. Bolnava a
servit masa in
cantitati mici,
de 3 ori pe zi.
Continua
tratamentul.Sen
zatia de voma a
disparut
complet

manance
orala
mai des si
in cantitati
mici si
astefel
senzatia de
voma va
disparea

1 Problema
Pacientului

2
Obiectiv
e

3 Interventii
autonome

Eliminarea
intesinala
inadecvata din
cauza alimentative
necorespunzatoare
,sarace in fibre si
hidratari
insuficiente,care
se manifesta prin
scaune rare, un
scaun la 3
zile.Eliminare
minora inadecvata
din cauza
needucarii
sfincterelor si care
se manifesta prin
Enurezis nocturn
ocazional

Pacient
a va
avea
scaun in
diminea
ta
urmatoa
re, in
saptam
ana
urmatoa
re ea nu
va mai
prezent
a
Enurezi
s
nocturn

Am facut
educatie
sanitara
spunand
bolnavei cu o zi
inainte sa faca
plimbari
usoare. Spun
bolnavei sa-si
maseze usor
abdomenul, in
sene contrar
acolor de
ceasornic.In
dimineata
urmatoare dau
bolnavei o
lingurita de
miere de albina

4
Interven
tii
delegate
Administ
rez
paciente
i in
fieacre
seara la
ora 20
tableta
de
Antidepr
in

5
Evaluare

In urma
intervent
ilor
pacienta
a avut in
ziua de
21.01.20
14 un
scaun
cosistent
a mai
putin
dura,
efortul la
defecare
a fost
minim.
Saptama
na

pe stomacul
gol.I se
administreaza
dimineata o
cana cu
lapte,paine cu
margarina.Pran
z:supa de
chimen si sos
cu carne de vita
+ macaroane
Cina: un pahar
cu sana.
Trezesc
pacienta zilnic
la ora sase
pentu a-I forma
reflex de
eliminare

1 Problema
pacientului

2 Obiective

Necoordonar In
ea miscarilor urmatoarel
e 4 zile
pac. Nu va
mai
prezenta
tremurul

3
Interventii
autonome
Explic
pacientei
sa nu se
ingrijoreze
ca totul va
fi bine daca
va

urmatoar
e ea nu a
mai
prezenta
t
Enurezis
nocturn

4 Interventii
delegate

5 Evaluare

19.01.2014
Levomeproma
zina 25mg, 1
tableta 1.m
vit. B1+B6
20.01.2014
Levomeproma

Dupa doua
zile
pacienta
se simte
mai bine,
mananca
in fata

mainior si
anxietate

respecate
indicatiile
si
tratamentu
l. Am
planificat
impreuna
un program
de
activitati
fizice si
exercitii
fizice
pentru
tonifierea
musculatur
ii si
coordonare
a
miscarilor.
Am asezat
pacienta
alaturi de
alte
bolnave sa
ia parte la
discutii,
sau daca
nu, sa se
concentrez
e la altceva
mai placut,
dar sa nu-si
imagineze
despre ea

zina 25 mg, 1
tableta i.m
vit. B1+B6
21.01.2014
Levomeproma
zina 25mg 1
tableta i.m
vit. B1+B6
22.01.2014
Levomeproma
zina
25 mg , 1
tableta i.m
vit. B1 +B6

colegilor
de camera
fara sa mai
tremure.
Participa la
disctuii si
nu mai
este
suspicioas
a.

EPICRIZA
Pacienta N.A in varsta de 18 ani se prezinta la serviciul sectiei
de Psihiatrie Cluj-Napoca cu diagnosticul : tulburari obsesivofobice. Pacienta prezinta la internare neincrederea in sine,
fobii multiuple, idei obsesive ,anxietate, simptomele aparand
in urma cu aproximativ doi ani, in urma decesul mamei cu
cancer uterin. Prezinta tulburari de somn, cu dificultati de
adormire, somn agitat, vise cu caracter de cosmar, palpitatii
La indicatia medicului , a urmat tratamentul cu Ludiomil,
Torecan, Vitamina B6 + B1 glucoza, Levomepromazin.
Se externeaza in stare amerliorata , i se recomanda
continuarea tratamentului , cu vitamina B6 si haloperidol.
Revine la control lunar.

CAPITOLUL V

CONCLUZII
In urma studiului facut asupra pacientilor cu Nervoza ObsesivoFobica si mai concret asupra celor doua cazuri am ajuns la concluzia
ca aceasta boala este cauzata de cele mai multe ori de traumatisme
petrecute in copilarie si este foarte dificil de evitat, mai ales daca in
familie nu exista sprijin.
Manifestarile nevrotice reprezinta una din cele mai frecvente
forme de tulburare psihica, numarul cazurilor fiind intr-o continua
crestere. Sunt caracterizate prin faptul ca procesele de
cunoastere,caracterul si personalitatea bolnavului nu sunt alterate,
iar nevroticul isi da seama de caracterul anormal al
comportamentului sau si lupta pentru a reveni la starea psihica
normal.
Masurile de profilaxie ale nevrozei obsesivo-fobice au in vedere in
primul rand formarea unei personalitati sanatoase printr-o educatie
corecta, ceea ce nu inseamna nici severitatea exagerata dar nici
tolerant exagerata.
Din discutile avute cu pacienti nevrotici, a reiesit ca aprope fieacre
dintre aceste persoane, daca ar fi avut un adecarat sprijin in familie,
sau un prieten adevara, caruia sa I se confeseze, ar fi putut depasi
problema. Dar neavand ajutorul si sprijinul necesar problema s-a
agravat, au aparut alte probleme, alti factori stresanti, boala
complicandu-se tot mai mult, dintr-o problema minora, ajungadu-se
la un bolnav caruia ii este frica de tot ceea ce-l incojoara.
Eu sper ca indiferent de necazurile pe care le are un om, el va
trebui sa gaseasca o modalitate de rezolvare, sa gaseasca un sprijin
in familie sau un prieten care sa-l ajute sa depaseasca momentul de
criza.De altfel trebuie sa intelegem ca viata e cel mai de pret dar si
trebuie apreciata si traita la maxim.

BIBLIOGRAFIE

1 Jeican R.: Psihiatrie. Semne.Simptom.Sindrom

Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca , 1998
2 Predescu V. : Psihiatrie
Editura Medicala,Bucuresti,1999
3 Sarbu Aurelia : Curs de Psihiatrie
Editura Dacia, Cluj Napoca ,1989
4.Serbanescu Tudor: Psihiatria Pentru Cadre Medii
Editura Medicala, Bucuresti 2000
5.Titirea Lucretia: Ghid de Nursing cu Tehnici de Evaluare si
Ingrijiri Corespunzatore Nevoilor Fundamentale
Editura: Viata medicala romaneasca, Bucuresti ,2002
6.Titirea Lucretia:Ingrijiri Speciale, Acordate Pacientilor De Catre
Asistentii Medicali
Editura Viata medicala romaneasca , Bucuresti ,2008
7.Titirea Lucretia: Urgente Medico-Chirurgicale
Editura Viata medicala romaneasca,Bucuresti,2004
8.Fodoreanu Liana:Elemente de Diagnostic si Tratament in
Psihiatrie
Editura Medicala Iuliu Hatieganu, Cluj Napoca ,2006
9. Birt Mircea:Manual de Psihiatrie
Editura Dacia,Cluj Napoca, 2007