GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui
bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1 Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6

1.2.3 Patogenie...................................................................................6
1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7
1.2.5 Tratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la
externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................10
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................11
2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................11
2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................12
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat.....................................................12
2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a
pacientului. .................................................................................................12
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........12
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in
pat.....................................13
2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................13
2.3.7 Captarea eliminarilor...............................................................14
2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative.......................................14
2.5 Alimentatia pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice.....................................18
2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afectiune......................................................................................................20

2.9 Profilaxia astmului bronsic..................................................................24

2.10 Externarea pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1..............................................................26

Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................26

-

diagnostic de internare

anamneza

istoricul bolii

manifestarii de dependenta

problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................27

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................29
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2.................................................................30

Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................30

- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................31
Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale..................................................................32
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan de ingrijire nr. 3.................................................................33
Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................33
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta

- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................34

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................35
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii asupra lucrarii..........................................................................36

Bibliografie

CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic
Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la
dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inferioara ).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,
unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia
plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,
saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura
asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,
adaptat schimburilor gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau
provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :

a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios

Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si scuamele de
animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau
medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona, unele produse
micribiene ).
b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie mucopurulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).
c) astm mixt - se intrica alergia cu infectia
d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii
Aici intervin factorii :
-

psihici - socul psihic sau starile psihoafective

endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul, altitudinea,
razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).
Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce
determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :
a) spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b) edem inflamator al mucozei bronsice
c) hipersecretie de mucus

d) cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai
tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de
obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ; alteori e anuntata de
prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine
paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat
sau alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe
spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.
La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor se
face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva
minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza,
colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de
simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a
corticoterapiei, suprainfectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta
afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea
fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune, de asemenea, evitarea virozelor
respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor.
Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se realizeaza cu
Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul.
Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite forme. Se
parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza. Metoda comporta si
anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare (
ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc Izoprenalina
( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin intrebuintata din
cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul Atrovent care nu are efecte
secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si
Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator, se foloseste ca
masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la alergenul causal, cu
turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau
sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub forma de gelule,
oral, 1 mg dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone,
Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general,

corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se

vor folosi doze minime.
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in
prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in
crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu
polipnee.
Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant ;
evitarea substantelor iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu solutie de
glucoza 5 % .
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ),
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic
In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu
munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de

internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ),
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul
hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si
gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic - HHC,
cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului,
dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ;
medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea
prezenta, interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de
garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au
o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore

- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si

Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi
inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
externare. In cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua
deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce
bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze
obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub
eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura
salonului trebuie sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer
bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor
de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna,
musama, aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de
patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in
scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in
fond, si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului
la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept
pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza
infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea

tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea

unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul
auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de
baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice,
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate cazurile insa el va fi indemnat sasi schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l in
brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele
impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are
impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate cianoza tegumentelor,
prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de
severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ,
intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor
active ). Expresia fetei poate traduce unele stari ca : anexitate, durere, anorexie,
deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei
trebuie urmarita permanent.

La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de

asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide,
cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul
de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie.
Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul
fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune
musculara ).
2.3.7 Captarea eliminarilor
Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori
pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea
ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie
urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de
investigatii de laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp
starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de
eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a
mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.