Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie
Sus
Botulismul este o afectiune rara, de o gravitate considerabila, cauzata de o
toxina produsa de o bacterie numita Clostridium botulinum, toxina care se
numara printre cele mai puternice otravuri cunoscute.
Exista trei mari tipuri de botulism:
1. Botulismul transmis prin alimente. Bacteriile daunatoare traiesc si se
inmultesc in mediile cu foarte putin oxigen, cum ar fi alimentele ambalate sub
forma de conserva in cutii inchise;
2. Botulismul transmis prin rani. Daca bacteriile patrund intr-o rana pot cauza
o infectie foarte periculoasa, urmata de producerea de toxina botulinica la nivelul
plagii;
3. Botulismul infantil. Cea mai frecventa forma de botulism, care apare dupa ce
bacteriile (Clostridium botulinum) se inmultesc in tractul gastro-intestinal al
copiilor mici cu varste intre 6 saptamani si 6 luni.
Toate cele trei tipuri de botulism reprezinta urgente medicale deoarece pun viata
in pericol.
Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Definitie
Simptome
Cauze
Exista beneficii ale toxinei botulinice?
Cand trebuie sa cerem sfatul medicului
Diagnostic
Complicatii
Tratament
Prevenire
Simptome
Sus
Semnele si simptomele botulismului transmis prin intermediul alimentelor
debuteaza dupa 12-36 de ore de la consum. Debutul botulismului infantil se
produce tot in acest interval de timp, iar botulismul aparut la nivelul ranilor
debuteaza dupa aproximativ 10 zile de la contactul infectant.
Botulismul transmis prin alimente si botulismul aparut la nivelul ranilor
Semnele si simptomele botulismului transmis prin alimente si ale botulismului
aparut la nivelul ranilor sunt:
Dificultate la deglutitie (inghitit) sau la vorbire;
Slabiciunea muschilor fetei;
Vedere dubla (diplopie);
Probleme ale respiratiei;
Voma, ameteli si crampe abdominale;
Paralizie.
Botulismul infantil
Constipatie (deseori poate reprezenta primul semn al botulismului infantil);
Tulburari ale musculaturii generale si probleme la mentinerea pozitiei capului;
Plans diminuat, lipsit de vlaga;
Tendinta pleoapelor de a se inchide;
Fatigabilitate;
Dificultati la supt si hranire;
Paralizie.
Cauze
Sus
Botulismul transmis prin alimente
Toxina botulinica patrunsa in organism prin intermediul alimentelor contaminate
produce tulburari in functionarea nervilor, conducand la paralizie. Alimentele
posibile de infectie sunt de obicei cele conservate, cu un continut scazut in acizi
precum fasolea, porumbul sau sfecla de zahar. Deseori aceste conserve sunt
produse in gospodarii, mai degraba decat in industria alimentara. Alte alimente
care se contamineaza foarte usor cu bacteriile ce produc toxina botulinica sunt
cartofii copti si ardeiul iute.
Complicatii
Sus
Avand in vedere ca botulismul afecteaza controlul musculaturii intregului corp,
pot aparea numeroase complicatii. Cel mai mare pericol este cel reprezentat de
paralizia musculaturii toracice, soldata cu incapacitatea de a respira. In aceste
cazuri se poate ajunge la decesul persoanei afectate. Mai pot surveni si senzatia
de oboseala musculara sau dificultati la inghitire (deglutitie).
Tratament
Sus
In cazul botulismului transmis prin intermediul alimentelor medicul poate
administra medicamente care stimuleaza voma si miscarile intestinale, pentru a
curata tubul digestiv de toxina. In cazul botulismului aparut la nivelul unei plagi
deschise, medicul poate recurge la indepartarea chirurgicala a tesuturilor
contaminate.
Antitoxina
In cazul botulismului transmis prin alimente si al botulismului aparut la nivelul
ranilor injectarea de antitoxina botulinica reduce riscul de complicatii. Antitoxina
se ataseaza de toxina circulanta si blocheaza actiunea acesteia asupra nervilor.
Antitoxina nu poate fi insa administrata la copii cu botulism infantil intrucat nu
actioneaza pe germenii din tubul digestiv. Actualmente se testeaza actiunea unor
imunoglobuline speciale care par a reduce durata si severitatea bolii.
Respiratia asistata
In cazul in care exista dificultati la respirat se poate recurge la ventilarea
mecanica, procedura prin care un ventilator special introduce sub presiune aer la
nivelul plamanilor prin intermediul unui tub introdus prin caile aeriene. Cuplarea
la ventilatorul mecanic poate dura si cateva saptamani, pana ce efectele toxinei
dispar treptat.
Recuperarea
Dupa disparitia efectelor toxinei botulinice pot fi necesare terapii complementare
de recuperare, pentru a recapata abilitatile de vorbire si inghitire de dinaintea
episodului de botulism.
Prevenire
Sus
Conservarea corecta a alimentelor
Asigurati-va ca utilizati tehnici corecte de conservare atunci cand doriti sa
pastrati diverse alimente pentru o perioada mai lunga de timp, tehnici care au
drept scop indepartarea tuturor bacteriilor care pot contamina alimentele:
1. Preparati termic alimentele in oala-minune (oala sub presiune) la 120 grade
Celsius pentru cel putin 30 de minute;
2. Dupa ce deschideti conserva, fierbeti alimentele pentru cel putin 10 minute
inainte de a le servi la masa.
Generalitati
Sus
Botulismul este o afectiune neuromusculara (paralitica) cauzata de o toxina
bacteriana (toxina Clostridium botulinum) care actioneaza la nivelul intestinului si
determina "otravire" neuromusculara.
Exista 3 tipuri de botulism:
- botulismul alimentar
- botulismul "de plaga"
- botulismul sugarilor
Botulismul alimentar apare atunci cand toxina botulinica, produsa in alimente
contaminate, este ingerata (mancata) sau sporii acestei toxine sunt inhalati.
Botulismul "de plaga" este determinat de toxina botulinica care se afla la
nivelul unei plagi infectate cu aceasta bacterie.
Botulismul sugarilor, cea mai frecventa forma de botulism din tarile dezvoltate,
este determinat de ingestia sau inhalarea sporilor de Clostridium botulinum si de
producerea ulterioara a toxinei botulinice de catre intestinele sugarilor afectati.
(Toxina botulinica a devenit un agent terapeutic folosit in tratamentul unor distonii
si al altor boli.)
Orice caz de botulism este considerat a fi o urgenta de sanatate publica datorita
potentialului de contaminare a altor persoane care ingera alimentele infestate si
de a folosi toxina botulinica ca pe o arma biologica. Este obligatorie prin lege
declararea oricarui caz de botulism.
Cuprins articol
1.
2.
Generalitati
Simptome
Simptome
Sus
Incubatia dureaza de la 2 ore pana la 14 zile de la ingestia alimentelor
contaminate. Debutul bolii este virulent si include tulburari digestive (constipatie,
greata, voma, dureri abdominale, diaree moderata), stare de letargie, slabiciune,
ameteala, uscaciune in cavitatea bucala, greutate in inghitire si sete. Alte
simptome ale bolii mai sunt: cefaleea, diplopie (vedere dubla), imposibilitatea
mentinerii pleoapelor deschise, vedere neclara. In cazuri destul de restranse si
numai daca nu se instituie tratamentul, poate aparea si paralizia unor grupe de
muschi (membre, gat, muschi respiratori).
Etiologie
Agentul botulismului este Clostridium botulinum - un bacil strict anaerob, avnd doua
forme -vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la factorii chimici si fizici:
ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore pentru ai
distruge.
Sporii botulinici sunt distrusi prin autoclavare la 120C timp de 15-30 minute. Forma
vegetativa n conditii anaerobe elimina una din cele mai puternice toxine bacteriomicrobiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). n Romania
botulismul este determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%).
Botulotoxina este termolabila si la fierbere este distrusa peste 10-15 minute.
Epidemiologie
Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales erbivorele, mai
rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), n intestinele carora se
acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele n mediul extern, unde va persista n
stare sporulata. Trecerea sporilor n stare vegetativa pe substraturi organice n conditii
anaerobe, n special la temperaturi de 22-37C, este nsotita de acumularea germenilor si
toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si n alte toxiinfectii alimentare, prin produsele
alimentare.
Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita,
salam, cighiri) si a ciupercelor conservate n conditii casnice, fara prelucrarea termica
corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise
si alte fructe si legume conservate n conditii casnice; peste sarat, afumat ori conservat n
conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si
schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin
toxina botulinica, se pot bomba, n salamuri, carnea afumata, pestele preparate n conditii
casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se
mbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a
nimerit bucata infectata.
Tabloul clinic
Incubatia dureaza de la 2 ore pna la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este acut,
cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de o diaree
moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei tulburarile
gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta acuze de
slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune n cavitatea bucala, nsotita de
o sete chinuitoare.
Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari oftalmologice:
diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura caracterelor
tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei). Concomitent apar
semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, initial doar pentru
alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu un tembru nazal, ori dispare
complet (afonie).
Alteori, apar paralizii ale diferitor grupuri de muschi (gt, membre), iar n formele grave
apar paralizii ale muschilor respiratorii si insuficienta respiratorie.
Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii
uscati, fotofobie), salivare (gura uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.
Botulismul infantil
Apare mai ales n primele 6 luni de viata, avnd ca prim simptom constipatia, urmata de
paralizii ale nervilor cranieni: ptoza palpebrala, oftalmoplegic, paralizia deglutitiei.
Ulterior paralizia se extinde la muschii trunchiului cu insuficienta respiratorie acuta.
Diagnosticul diferential
- Alte toxiinfectii alimentare;
- Boli neurologice (sindromul Guillain-Barre, miastenia grava, accident hemoragic
cerebral etc.);
- Alte intoxicatii (ciuperci, metanol, metilotoxina, atropina etc.);
- Polineurita difterica;
- Poliomielita.
Diagnosticul de laborator
Consta n izolarea toxinei sau agentului botulinic din materialele prelevate de la bolnav
(snge, mase vomitive, ape de lavaj gastric), precum si din produsele alimentare. Este
important a determina nu numai prezenta toxinei si microbului, ci si tipul lor, pentru a
confirma diagnosticul clinic si a institui un tratament corect.
Profilaxie
http://www.procto.ro/botulismul/
Alte articole despre: botulism | toxiinfectie alimentara | bacilul botulinic
microbul botulinic sub form de focare. Din aceast cauz nu se mbolnvesc toi acei
care au consumat acelai produs, ci numai persoanele crora le-a nimerit bucata infectat.
Cazurile de botulism se nregistreaz mai frecvent in Romania n lunile de primvar
(aprilie, mai), cnd se utilizeaz mai des produsele conservate. Sufer mai frecvent de
aceast maladie adulii, ns n ultimii ani se majoreaz numrul de cazuri i la copii chiar
cu sfrit letal.
Nimerind n organismul uman mpreun cu produsele alimentare, toxina botulinic atac,
n special partea bulbar a creierului, provocnd astfel diverse dereglri vizuale, de
respiraie etc, ce conduc la apariia paraliziilor musculare i la dezvoltarea maladiei
propriu-zise.
De regul, boala se manifest cu un debut acut, dup perioada de incubaie, care poate fi
mai frecvent de 6-24 ore, uneori cteva zile (minimal 2 ore, maximal -14 zile). E
necesar de menionat, c cu ct perioada de incubaie este mai scurt, cu att maladia
decurge mai grav.
Dup aceast perioad bolnavii simt o slbiciune general progresant, cefalee, ameeli,
uscciune n cavitatea bucal, nsoit de o sete chinuitoare, inapeten, greuri, vom,
dureri slabe n abdomen i o diaree nepronunat, substituit peste un timp scurt de
constipaii. Temperatura mai frecvent este normal, mai rar subfebril. La simptomele
enumerate peste 6-24 ore se adaug dereglrile oftalmologice. Bolnavii se plng, c le
apare naintea ochilor o cea, nu vd clar obiectele, imaginile se dubleaz, nu pot citi o
carte sau un ziar, la ei sunt dilatate evident pupilele, pleoapele superioare sunt lsate n
jos, nct deschizturile ochilor devin minimale.
In cazuri mai grave ochii se ncrucieaz (strabism), apare un nistagmus (micri oculare)
orizontal ori vertical. Vocea devine rguit, cu un tembru nazal ori dispare complet
(afonia). Bolnavii nu pot nghii hrana i lichidul, ele se elimin pe nas. La ei se
deregleaz funcia aparatului respirator i cardiovascular. Muchii pot fi paralizai,
ntruct pacienii devin imobili. Ei nu pot ridica i mica picioarele i minile, capul le
poate atrna pe piept n urma atoniei totale a muchilor cervicali. Dac nu se adreseaz
imediat dup ajutorul medical, bolnavii care se afl n asemenea stare nu-i mai pot
reveni.
Profilaxia botulismului are o mare importan, innd cont de cele menionate mai sus.
Nu se recomand n condiii casnice s se conserveze ermetic n borcane carne, pete,
ciuperci, unele sorturi de verdea (mrar, leutean, ptrunjel, lobod, stege etc.) i
legume (morcov, sfecl). Aceste produse se spal greu de pmnt, care poate conine
bacili botulinici, iar la sterilizarea n condiii casnice (fierberea timp de 30-60 minute
uneori mai puin), distrugerea acestor microbi nu are loc.
Nu se recomand de preparat n condiii casnice pentru consumare pete srat, afumat ori
uscat, deoarece sporii botulinici din intestinul petilor pot ptrunde n adncul muchilor,
unde n condiii anaerobe se transform n form vegetativ, care la rndul su elimin
botulotoxina otrvitoare.
La conservarea legumelor i fructelor, conform reelelor de preparare, se recomand de
adugat acid citric ori acetic de 2%. Acest mediu acid acioneaz asupra metamorfozei
sporilor botulinici, prin urmare nu are loc eliminarea botulotoxinei.
Fructele i legumele pentru conservare trebuie s fie numaidect proaspete i bine splate
n ap curat i curgtoare. Produsele conservate pot fi pstrate n locuri uscate i la o
temperatur mai joas de +10C sau chiar la temperatura frigiderului. Pentru a ne asigura
sntatea, produsele conservate n condiii casnice nainte de ntrebuinare se vor supune
iari unei prelucrri termice la temperatura de +100C timp de 15-20 min., ce va duce la
inactivarea botulotoxinei posibile i la prentmpinarea botulismului.
Tratamentul bolnavilor de botulism se efectueaz n seciile de boli infecioase. Succesul
tratamentului depinde ntr-o msur de urgena, cu care bolnavii s-au adresat dup
ajutorul medical. Pn la sosirea medicului la domiciliu, este necesar de efectuat, dac
permite starea bolnavului, splturi gastrice cu ap fiart i rcorit ori cu o soluie de 2%
de bicarbonat de sodiu. De asemenea, se recomand de curit intestinul cu aceleai
soluii. Resturile bucatelor consumate de persoanele infectate trebuie pstrate pn la
sosirea medicului. Ele pot ajuta la anchetarea i stabilirea cauzei de mbolnvire a
pacientului.
trei
forme
ale
acestei
boli.
Este
vorba
despre:
imbolnavirea.
Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai
ales cele erbivore, insa pot fi si cele cu sange rece pestii.
Se mai poate molipsi de botulism, intrebuintand in hrana rosii,
vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume
conservate in conditii casnice. De asemenea, aceasta maladie se mai
dezvolta dupa consumare in hrana a pestelui sub forma sarata,
afumata ori conservata in conditii casnice si a carnii afumate,
conservate ori a carnatului (salamului) preparate in conditii casnice.
E necesar de mentionat, ca produsele alimentare conservate sub
actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul.
Uneori conservele, mai ales cele de carne, ce contin aceasta toxina
se bombeaza. In carnaturi, carnuri afumate, peste, preparate in
conditii casnice botulotoxina se poate acumula numai in locul unde a
nimerit microbul botulinic sub forma de focare. Din aceasta cauza nu
se imbolnavesc toti acei care au consumat acelasi produs, ci numai
persoanele carora le-a nimerit bucata infectata.
Cazurile de botulism se inregistreaza mai frecvent in Romania in
lunile de primavara (aprilie, mai), cand se utilizeaza mai des
produsele conservate. Sufera mai frecvent de aceasta maladie
adultii, insa in ultimii ani se majoreaza numarul de cazuri si la copii
chiar cu sfarsit letal.
Nimerind in organismul uman impreuna cu produsele alimentare,
toxina botulinica ataca, in special partea bulbara a creierului,
provocand astfel diverse dereglari vizuale, de respiratie etc, ce
conduc la aparitia paraliziilor musculare si la dezvoltarea maladiei
propriu-zise.
De regula, boala se manifesta cu un debut acut, dupa perioada de
incubatie, care poate fi mai frecvent de 6-24 ore, uneori cateva zile
(minimal 2 ore, maximal -14 zile). E necesar de mentionat, ca cu
casa, este foarte importanta prevenirea contaminarii cu pamnt sau continut intestinal provenit de
la animalul sacrificat. Produsele perisabile trebuie tinute la frigider, iar tratamentul termic al
alimentelor nesigure care prezinta risc trebuie sa dureze cel putin zece minute.
n cursul anului trecut, un nemtean n vrsta de 24 de ani, din Brgauani, a fost spitalizat timp
ndelungat la Iasi, la Spitalul de Boli Infectioase, dat fiind faptul ca n acelasi timp a fost bolnav si
de botulism, si de leptospiroza. n timp ce leptospiroza a dezvoltat-o dupa ce a intrat n contact cu
urina de sobolan sau soarece, toxina botulinica a contactat-o mncnd brnza de putina si carne
de porc conservata la borcan.
n Neamt s-a nregistrat un caz mortal de botulism, n cursul anului 2003, la un romascan n vrsta
de 47 de ani care a consumat toba preparata n casa dupa sacrificarea unui porc.
Botulism
Comentarii (0)
0
Bacterie
Botulismul, toxiinfectie alimentara severa
Definitie: Botulismul este o boala cauzata de o toxina, sau o otrava, produsa de bacteria
Clostridium botulinum. Poate duce la paralizie, la pierderea senzatiilor sau a functiei
muschilor, in cazul in care nu este tratata. De asemenea, mai poate cauza dificultati in
respiratie. Este o boala rara, dar care poate fi fatala.
Cauze: Botulismul esta cauzat de o toxina produsa de bacterii. Daca nu este tratata la timp,
boala poate evolua si duce la paralizia bratelor, a picioarelor, a trunchiului si a muschilor
Toxiinfectia alimentara
22.04.2008
Informatii generale
Desi suna pretentios, toxiinfectia alimentara (intoxicatia alimentara) nu este deloc o afectiune de care sa ne
speriem. Totusi, ca orice lucru aparent simplu si curabil, nu trebuie neglijata. Toxiinfectia alimentara este
cauzata de consumul de alimente sau bauturi infestate cu agenti patogeni precum bacteriile, virusurile sau
parazitii.
Alimentele se pot contamina din mediul inconjurator (praf, microbi), pe parcursul procesului de crestere
(fructe, legume) sau in timpul prepararii lor (contamineaza atat bucatarul cat si consumatorul).
Toate alimentele contin in mod natural cantitati mici de bacterii. Dar cand alimentele sunt manipulate
defectuos, gatite insuficient sau depozitate inadecvat, bacteriile se pot multiplica pana pana la un numar
suficient de mare pentru a determina boala.
Parazitii, virusurile si substantele chimice pot si ele contamina hrana, dar intoxicatia alimentara de
asemenea cauze este mai putin obisnuita. Daca mananci alimente contaminate, faptul ca te vei imbolnavi
sau nu depinde de organism, timpul de expunere, de varsta si sanatate.
Pe masura inaintarii in varsta, celulele sistemului imun incep sa nu mai raspunda atat de repede si eficient
la agenti infectiosi. Copiii mai mici au un risc crescut de imbolnavire deoarece sistemul lor imun nu este
suficient de dezvoltat. Afectiuni precum diabetul si SIDA si tratamentele anticanceroare pot si ele reduce
raspunsul imun, crescand susceptibilitatea la intoxicatii alimentare.
Toxiinfectia alimentara poate produce suferinte multiple. In intervalul 1-6 ore de la consumul de alimente sau
apa contaminata, ai probabil un tip obisnuit de toxiinfectie alimentara. Simptomele sunt reporezentate de
greturi, varsaturi, diaree sau dureri de stomac.
Semne si simptome
Principalele semne si simptome ce apar in intoxicatia alimentara sunt cele gastro-intestinale.
Primul simptom este, in cele mai multe dintre cazuri, diareea. Deseori aceasta poate fi insotita de
manifestari suplimentare: greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
E important sa stim ca nu toate toxiinfectiile alimentare "beneficiaza" de aceste simptome relativ usoare care
nu provoaca un disconfort major bolnavului. Unele toxiinfectii alimentare pot avea simptome mult mai grave,
si anume febra ridicata (38-39C), dureri musculare, complicatii sangvine si renale severe, paralizie
nervoasa si musculara.
Toate acestea implica aparitia unor infectii cu germeni foarte patogeni. Dintre acestia, cei mai cunoscuti
sunt:
1. Salmonella enteridis - dobandita in special prin consumul oualelor de rata insuficient preparate
2. Clostridium botulinum - bacterie ce produce neurotoxina botulinica, usor de recunoscut in conserve. Din
cauza gazului pe care il produce, capacul se bombeaza
3. Escherichia Coli - produce diareea sanguinolenta
Agentii patogeni au nevoie de un timp de incubatie, ca in oricare infectie, astfel ca semnele si simptomele
unei infectii digestive pot aparea intr-un interval de 2-3 ore si 12-36, chiar 48 de ore uneori.
Acest interval depinde de tipul agentului patogen precum si de factorii ce tin de individualitatea pacientului:
varsta, starea de sanatate, forta raspunsului imunitar.
Persoanele cu risc crescut de a dezvolta aceste boli sunt copiii, femeile insarcinate, varstnicii, bonavii
cronici (in special diabeticii) si pacientii care urmeaza un tratament imunosupreso
Etapele afectiunii
Agentii patogeni ingerati ajung la nivelul intestinului subtire prin intermediul alimentelor contaminate. Aici
urmeaza mai multe trasee in functie de tipul fiecarui agent: unele se ataseaza de peretele intestinal, incep
sa se multiplice, provocand inflamatie locala, altele raman in peretele intestinal si produc toxine pe care le
elibereaza in circulatia sangvina iar altele pot chiar invada tesuturile si organele.
Simptomele principale ale infectiei alimentare (diareea, varsaturile, febra) sunt de fapt o metoda de aparare
a organismului, folosita in incercarea lui de a elimina in timp cat mai scurt agentii patogeni care au
provocat infectia.
Daca simptomele dureaza mai mult de 12 ore sau au un caracter grav sau apartii uneia dintre grupurile de
risc prezentate mai sus, consulta medicul curant.
Complicatii
E simplu sa ne pastram calmul si sa stim cand sa reactionam adecvat. In medicina veche, totul se oprea la
"raza" apusului de soare. Nimic rau nu trebuia sa dureze peste ora apunerii soarelui.
La noi, e mai simplu sa solicitam un consult medical daca durerile abdominale nu sunt diminuate dupa
scaunele dese, daca varsaturile dureaza mai mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la
adulti).
La copii intervalele se scurteaza si trebuie sa fim mai atenti fiindca pericolul de deshidratare este mult marit,
in special sub 1 an.
Semnele grave (asociate celor obisnuite, mentionate anterior) care trebuie sa ne traga de maneca pentru a
ne prezenta la un spital, cum sunt durerea intensa de cap, vertijul, tulburarile de vedere, crampele si
oboseala musculara, diareea sanghinolenta.
Tratament
Unii medici opteaza pentru neadministrarea oricarei medicatii, lasand boala sa evolueze de la sine.
Bineinteles nu in cazul copiilor, varstnicilor si bolnavilor cronici.
Aceasta atitudine terapeutica este permisa pentru bolnavii care "beneficiaza" de simptome uzuale si
suportabile: greata, varsaturi, diaree, crampe intestinale.
Acestea sunt infectii bacteriene usoare, care dispar in cateva zile, in absenta oricarui tratament. Este bine,
repet, atunci cand este cazul, sa ne lasam organismul sa lupte cu mijloace proprii impotriva factorilor
patogeni. Ne ajuta la sporirea imunitatii, precum si la dobandirea de noi anticorpi, gata de lupta in cazul
urmatoarei infectii cu acelasi agent.
Insa, sunt si cazuri in care diareea persista si simptomele se accentueaza. Atunci se recomanda consultul
medical si initierea tratamentului.
Tratamentul in sine este simplist in infectiile enterale simple pe care le-am descris pana acum. Nu sunt
necesare antibioticele, doar o buna hidratare urmata de o dieta de tranzitie (face trecerea de la dieta
terapeutica la dieta obisnuita, dinainte de imbolnavire). E recomandat sa evitati antidiareicele, in absenta
sfatului medicului, pentru ca aceste medicamente inhiba eliminarea agentilor patogeni si toxinelor produse
de acestia.
HIDRATARE se folosesc ceaiuri (menta, sunatoare) indulcite, apa plata, apa fiarta, supe de legume,
compoturi, suc de morcovi. Bauturile pot fi indulcite (fara exagerari), contrar credintei populare ca nu trebuie
folosit zaharul. Se evita bauturile carbogazoase sau cele cu prea mult zahar. Bauturile trebuie administrare
in cantitati mici si dese.
DIETA DE TRANZITIE este formata din orez fiert, branza, banane, piure de legume sau de cartofi,
administrate, ca si bauturile in prize dese si in cantitati mici.
DIETA NORMALA se poate relua la normalizarea scaunului, acesta fiind semnul ce o "anunta". Nu se face
brusc, e recomandat sa se inceapa moderat. Normalizarea scaunului poate dura de la 2 la 4 zile in plus fata
de cele 2-3 zile in care se atenueaza simptomele.
Avertizare
Botulismul este o toxiinfectie alimentara cu potential letal. Se datoreaza ingerarii de alimente ce contin o
toxina formata de anumiti spori in alimente. Toxina botulinica este cel mai frecvent descoperita in conserve
de casa, mai ales de mazare verde si rosii.
Simptomele incep, de obicei, la 12-36 de ore dupa ingerarea alimentelor contaminate.
Simptomele includ dureri de cap, vedere incetosata sau dubla, slabiciune musculara si, eventual, paralizii.
Unele persoane acuza greturi, varsaturi, constipatie, retentie urinara si scaderea salivatiei. Aceste simptome
solicita atentie medicala imediata.
Prevenire
Ministerul Sanatatii Publice recomanda populatiei respectarea regulilor de baza ale unui comportament de
prevenire a imbolnavirilor prin toxiinfectii alimentare sau alte boli cu transmitere digestiva.
1. Evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se pot
asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preparate.
2. Asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4 80 C, in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai
mult de 2 3 ore de la preparare (refrigerare).
3. Consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reincalzite sau
pastrate la frigider.
4. In cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 700 C;
5. Evitarea contactului intre alimentele ne-preparate si cele preparate.
6. Spalarea atenta a recipientelor in care se realizeaza prepararea alimentelor, inainte de fiecare masa si
dupa folosirea toaletei.
7. Spalarea repetata a mainilor, nu numai dupa utilizarea toaletei si inainte de masa.
7. Intretinerea curateniei tuturor suprafetelor bucatariei (paviment, mese de lucru).
8. Evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta vreo leziune sau infectie (panaritiu) la
nivelul minilor/degetelor - in cazul in care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril
care sa izoleze complet leziunea/infectia de exterior.
9. Spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor inainte de consumarea lor.
10. Pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate prepararii alimentelor.
11. Asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact intre alimentele destinate consumului si insecte
sau animale.
12. Folosirea doar a surselor de apa potabila pentru preparea alimentelor si consumul uman - o atentie
deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii.
13. Fierberea apei este obligatorie, in cazul in care exista indoieli asupra calitatii surselor de apa potabile ce
sunt folosite pentru consumul uman si prepararea alimentelor.
14. Evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada, precum inghetata, prajituri, produse de patiserie, hotdog, mici, hamburger etc..
15. Fierberea laptelui, in cazul in care acesta nu este pasteurizat.
E important sa evitam excesele in timp ce ne recuperam progresiv energia de inainte de imbolnavire. Pentru
a nu ne infecta din nou trebuie sa ne informam despre normele igienice de stocare si utilizare a alimentelor
(cum impiedicam alimentele sa fie contaminate) pentru a ne adapta la sensibilitatea organismului propriu.
Informatii preluate din cartea "Clinica Mayo: ghid de autoingrijire", aparuta la Editura ALL EDUCATIONAL,
http://www.all.ro
Material realizat in colaborare cu Dr. Andreea Tripac, Medic generalist, rezident medicina interna
Tabloul clinic
Incubatia dureaza de la 2 ore pana la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este acut, cu
tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de o diaree
moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei tulburarile
gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta acuze de
slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune in cavitatea bucala, insotita de o
sete chinuitoare.
Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari oftalmologice:
diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura caracterelor
tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei). Concomitent apar
semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, initial doar pentru
alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu un tembru nazal, ori dispare complet
(afonie).
Alteori, apar paralizii ale diferitor grupuri de muschi (gat, membre), iar in formele grave
apar paralizii ale muschilor respiratorii si insuficienta respiratorie.
Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii
uscati, fotofobie), salivare (gura uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.
Profilaxie