i,

MTNISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

gcoArA postt,rcrcArA, canoi DAvr[,a,
cAraN, JUDETUL HINEDoARA

PROIECT DE CERTIFICARE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PRoFESoR NnnunnAroR:
AS.ffi
ABSOLVENT:
ffi

2014
INGRIJIREA PACIENTILOR CU
DISCOPATIE LOMBARA
 CUPRINS

ARGUMENTIVIEMORIU EXPLICATIV

cAP.r NOTTUNI DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR
1.1. No{iuni de anatomie a aparatului respirator...........
1.2. Fiziologia respira{iei.
CAP.[ ABCESUL PULMONAR
2.1. Defini{ie """""""""'8
2.2. Frecvenfa. """"""""8
2.3. Etiologie """""""""8
2.4. Etiopa1ogenie............. """"""""9
2.5. Anaiomie patologici. 'r""'--ir'r'- """""""10
2.6. Simptome. """""""10
2.7. Diagnostic paraclinic qi de laborator........... """"""' 11
2.g. Compiicalii """"""12
2.10. Prognostic........ """12
2.11. Diagnostic '"""""""12
^tliferenlial """""12
2.13. Dia[nosticul
2.14. Profilaxie........... """""""""""13
2.L5. Tratamentul ""':"""""' """""13

CAp.III ROLII NURSEI iN pV,q.LUAREA $I |NGRIJIREA PACIENTULU CU

ABCES PULMONAR """""""""""14
3.1. Supravegherea func{iilor vitale "-r"ro'o-""-r """"""""15
3.2. fntervenlii pentru mobilizarea secrefiilor....."""""' """""""""' 19
3.4. nolut nursei in efectuarea investiga{iilor gi exploririlor funclionale """"'22
3.5. Rolul asistentei in educafia pentru prevenirea afec{iunilor respiratorii...-..........."""'28
3.6" Aspecte generale ate infrilirii pacientului cu afec{iuni ale aparatului respirator ..,....29
3.7. Procesul de nursing """"""""32
33
CAP.IV PREZENTARE DE CAZIru
4.1. Prezentare caz I 33
39
4.2.Pr ezentare caz II.....

45

46
LISTA ABREVIERI
47
BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATTV

Abcesul pulmonar este o afecliune mai rar int6lnit[ dar care are totugi o deosebitl
importanld pentru intreg organismul deoarece deqi derivd din alte afecliuni (cu precddere
cele din vecindtate: faringe, laringe, esofag) minorenu rareori se ajunge complicafii
severeqilsau recidive. Daci nu se intervine la timp sau nu se primesc informaliile gi educalia

necesar[ unui echilibru bio-psiho-social necesar oricirui individ atunci asistenta nu-qi
indeplinegte rolul.

Toate afecliunile sunt importante pentru sdndtate gi bunul mers al vielii dar aparatul
respirator are cred, o deosebit[ importanld deoarece firi un pldmdn care sd asigure o

oxigenare de calitate gi alte procese ce au loc in organism indiferent de pozilie, de ocupalie,

de inteligenld qi de multe alte lucruri care nu au o mare importanld dacd un om nu poate
avea o respiralie de calitate, aceasta fiind un fenomen vital.

Partea teoreticd a acestei tucrlri cuprinde, alIturi de o scurt[ prezentare a anatomiei

qi fiziologiei aparatului respirator qi un capitol rezervat acestei afecfiuni: defini1ie, tablou

clinic, diagnostic, tratament etc. Partea practici a acestei lucrdri este alcdtuiti din
prezentarea a doul canti ce au fost diagnosticate cu abces pulmonar gi tratate in cadrul

secliei de Pneumologie in perioada stagiului clinic efectuat in cadrul acestei secfii, gi

cuprinde aldturi de prezentarea generald a caztrbti, culegerea de date gi planul de ingrijiri pe

care le-am acordat celor doi pacien{i pe perioada interndrii.

Depistarea precoce a abcesului pulmonar, instituirea unui tratament adecvat qi mai

ales stabilirea qi indeplinirea unor obiective adecvate de ingrijire,depinde vindecarea,

prevenirea recurenlelor sau a complicaliilor gi recuperarea pacienfilor cu aceastd patologie.
 BIBLIOGRAFIE

1. - vol I, Ed.Medical[, Bucuregti,1979

C" Aanastasiu s.a. - Medicind internd

2. C Carp - Indreptar de diagnostic pi tratsment al bolilor

pulmonare,Ed.Medical[,Bucuregti, 1 989
3. R Cirmacius.a.- Anatomia Si fiziologia omului,Ed..Didacticd qi pedagogicd,
Bucureqti, 1983
4. GhDancius.a.- Semiologia aparatelor respirator Si cardiovascular,Ed. Didacticd gi
pedagogicd, Bucuregti, 198 1

5. T. Ghilescu s.a. - Urgenle cardiovasculare,Ed.Medical6, Bucuregti, 1973

6. Ana Muregan s.a.-Chimie terapeuticd. Medicamente utilizate in
afecliunicardiovas culare,Ed Accent, Cluj-N, 2002
7. A Restian - Bazele medicinii defamilie, Ed. Medicali, Bucureqti,20}l

8. St. Suteanus.a.-Practica medicinii interne in ambulatoriu,id. Medicali, Bucureqti,

1978

9. L. M. Tyerneys.a- -Diagnostic Si tratament tn practica mbdicald, Ed. $tiingelor

medicale, Bucuregti, 2001

10. L. Titirc6- Ghid de nursing, Ed. Viala medicald romdneasca, Bucureqti, 1997
11. L. Toc- Corpul uman, Ed. Aquila, Oradea, 1993
L2. L. Titirc6- Urgente medico - chirurgicale, Editlura Medicali Bucuregti, 1993
13. L. Titirci - ingrijiri speciale acordate pacienlilor de cdtre asistenli medicali,
Editura,,Viafa Medical6 Romdneascd" 2408
14. L. Titirc[ - Ghid de nursing, Edirura ,, Yiala Medicald Romdneasc6" Bucuregti
2008
 Confinutul examenului de absolvire a ;colii postliceale sanitare

Examenul de absolvire a qcolii postliceale consti intr-o probd practici, o probl scrisd qi
realizarea qi suslinerea unui proiect dupl cum urmeazd:

I. Proba practici
Proba practicl const[ in:

prezentarea qi suslinerea unui caiet de practici completat in timpul efectulrii

stagiului clinic la modulele studiate in anul III;
extragerea unui bilet dintre cele pregltite de citre comisia de examen.

Ex:

BILET NR 1

1. Punc{ia abdominald.

Cerinle : Defrnilie. Indicafii. Contraindicalii. Materiale necesare.

2. Caiet de practic6.

Rezultatul probei practice se apreciazi cu note de la 10 la 1, se afrqeazd in zi;tta

suslinerii probei gi nu poate fi contestat. Nota minim[ de promovare a probei practice este 6
(gase). Promovarea probei practice d5 dreptul candidalilor si sus(in[ proba scris[, conform
graficului.

II. Proba scrisl

Proba scris5 dureazd 3 ore qi se defEqoard inainte de prezentarea Ei suslinerea
proiectului. Subiectele pentru proba scrisi se elaboreazd avind in vedere standardul de
pregltire profesionald al fiecirei calificiri qi se stabilesc avdnd in vedere unit6tile de
competenle specifi ce califi clrii profesionale.

Nota minimi de promovare a probei scrise este 5 (cinci)"

ilI. Sus{inereaproiectului
Executarea de cltre candidat a unui proiect care are ca scop evidenlierea activirii
specifice, in funclie de tema proiectului, a unitdlilor de competenle tehnice specializate gi a
celor cheie, semnificative pentru demonstrarea, in situalia de examen de certificare, a

dob6ndirii califrc[rii respective" Proiectul trebuie sd ofere posibilitatea candidalilor si iqi

prezinte performanlele in utilizarea competenlelor dob0ndite pentru rezolvarea unor probleme
practice privind organizarea qi desfEqwarea ac{iunilor qi activitililor din domeniul calific[rii,
rezolvarea de studii de caz etc.

Pot fi conducltori de proiect cadrele didactice de specialitate carc au in norma de

predare module din curriculumul pentru calific6rile inv6limdntului postliceal pentru care se

orgarizeazd,examenul de certificare. indrumatorul de proiect are urm[toarele obligafii:

face cunoscute din timp temele pentru proiectele elevilor din ultimul an al qcolii

postliceale precum Ei competenlele care se au in vedere prin realizarea qi

susfinerea proiectului, conform standardului de preg[tire profesionali pentru
fiecare calificare;

- oferl consultal6 qi sprijin candidalilor in alegerea temei pentru proiect;

recomandl bibliografia, precum gi documentalia necesar[ executdrii proiectului,

qi le discutd in detaliu cu candidatul;

definitiveazd, impreund cu fiecare candidat al cdrui proiect il indrumi, planul gi

etapele de elaborare a proiectului, at0t pentru partea practicd, c0t qi pentru
redactarea prezentdrii proiectului;

oferd consultafii, indrumd gi monitorizeazdpe tot parcursul realizirii proiectului,

progresul, precum gi modul de redactare a plrfii scrise a acestuia;

se asigur[ ci fiecare candidat al cdrui proiect il coodoneazdrealizeazi un proiect

personal qi original;

completeazd, pentru fiecare candidat monitorizat, Figa de evaluare a proiectului

' asum0ndu-Ei responsabilitatea pentru evaluarea qi pentru observaliile
consemnate.

Proiectul este elaborat individual. Pot fi realizate qi proiecte in echip[ dar in acest caz
se vor stabili sarcini distincte, clar delimitate pentru fiecare candidat in parte, pebaza tematicii
stabilite gi discutate cu indrumitorul de proiect, etapd cu gtap[, conform planificlrii agreate de
comun acord" Suslinerea proiectului se va face individual de cdtre fiecare candidat.
Redactarea pdr,tii scrise a proiectului implic[ tehnoredactarea con]inutului cu
respectarea urmitoarei structuri (vezi model lucrare):

- Pagina de titlu cu: datele de identificare ale unit[lii de invi{imdnt, ale

candidatului, ale indrumdtorului de proiect; anul de absolvire, calificarea

profesionalS;

- Cuprinsul;

- Argumentul care sintetizeazd aspectele teoretice qi pe cele practice pe care le

abordeazd, in relalie directd cu utilitatea pentru calificarea respectivi;

- Conlinutul propriu-zis, structurat astfel incdt si pund in valoare scopul qi

obiectivele proiectului :

g Un capitol care sd cuprindd noliuni de anatomie si fiziologie;

o Un capitol care si cuprindd noliuni despre afecliunea la care face
referire lucrarea;
o Oplional un capitol care sI cuprind5: ingrijiri speciale acordate
pacienfilor cu afecliunea respectivi de citre asistenta medical[,
participarea acesteia la tehnici de investigalii, etcl
o Ultimul capitol va cuprinde doul prezent[ri de caz, respectind etapele
procesului de ingrijire pentru fiecare in parte: culegerea de date, analiza
qi interpretarea datelor, planificarea ingrijirilor, execufia qi evaluarea
acestora Op{ional acestea pot fi introduse intr-un tabel (mai pulin
culegerea de date);

- Bibliografia se trece la sfbrqitul lucrlrii. Cnrfile qi studiile se trec in ordine

alfabeticI, criteriul fiind numele autorilor;

- Anexele pot conline: desene, schile, fotografii, rezultatele determinlrilor de

laborator, descrierea experimentelor, fiqele de observalie, statistici etc"

- Minimul acceptat pentru o lucrare este 25-30 pagini (frr6 anexe);

- Lucririle vor fi editate la calculator, folosindu-se editorul MS-Word:

- Caracterul literelor va fi Times New Roman, mirimea de 12 pct,la un rdnd gi

jum[tate, aliniat st6nga-dreapta (ustify);
 - Paginile se vor numerota cu cifre atabe, in ordine crescdtoare, la subsolul
paginii;

- Marginile: st0nga 3 cm, iar dreapta, sus qi jos 2,5 cm;

- Titlurile de capitol se scriu cu 14 pct. bold drept, majuscule gi centrat, la 5 cm

de marginea de sus. Capitolul ?ncepe intotdeauna pe pagind nou5;

Partea scris[ a proiectului, insotitI de Figa de evaluare a proiectului, completati, se

depun la secretariatul unit[fii de inv[!6m6nt cu o sdptimdni inainte de frnalizarea cursurilor.

Proiectul se sus{ine in fala comisiei de examen care evalueazd global competenlele

dovedite qi consemnate privind: planificarea, orgarizarea qi progresul activitililor pentru
realizarea proiectului, calitatea activitdfilor desfllurate, calitatea proiectului qi calitatea

susfinerii orale a proiectului. Membrii evaluatori completezi partea a fV-a a fiqei de apreciere
a susfinerii orale a proiectului gi a risptrnsurilor candidatului la tntrebirile puse.
Proiectul este notat cu note de la 10 la 1. Nota miniml de promovare este 6 (qase).
Kezultatul suslinerii proiectului,
Rezultatul sustrnenr ll$a de evaluare
in Fiqa
prorectulul, consemnat rn evaluare completatd pentru
fiecare candidat, se afigeazi inzitasuslinerii probei gi nu poate fi contestat.