Sunteți pe pagina 1din 200
f i i i t I 1 § i f i 1 I 1 I t i I I i ‘Sistemul muscular MUSCHII ABDOMENULUI Peretele anterior al cavitijii abdominale este format dintr-o zona extinsd ce nu confine ase protectoare. Astfel, straturi intinse si subtiri de mugchi se gisesc in peretele abdomi- nal pentru a ajuta la contentia viscerelor abdominale gi la flexia trunchiului. O linie nu- miti linia alba, se intinde pe linia median’ a peretelui abdominal, de la apofiza xifoida la simfiza pubiana. Linia alba este constituit& in principal din fesut conjunetiv, fra muschi, nervi sau vase mari de singe. Unul dintre muschii importanti ai peretelui abdominal este dreptul abdominal (Fi- gura 9.11). Dreptul abdominal este un muschi lung, lat, asemdnator unei benzi, situat pe fiecare parte a liniei albe. Leag’ oasele pubiene de coaste gi stern si, impreund cu alti muschi abdominali, comprima cavitatea abdominal, ajutind si la flexia coloanei verte- brale, Originea lui este pe creasta pubiand, iar inserfia este pe apofiza xifoida, Un alt muschi important este oblicul extern, Oblicul extern este un mugchi superfi- cial si extins, aseminator unei fisii, ce porneste de la ultimele opt coaste inferioare si se intinde in jos si medial. Se insera printr-o aponevroza pe linia alba si pubis. Oblicul ex- tern comprima peretele abdominal. Un al treilea muschi abdominal este oblicul intern. Acest muschi constituie stratul mijlociu al celor trei straturi musculare, care sunt situate lateral de dreptul abdominal. Fibrele lui au o directie aproape perpendicular fata de cele ale oblicului extern, Oblicul intern are originea pe creasta iliaca gi insertia pe cartilajele telor inferioare, dar si pe linia alba si pe creasta pubiand. Cel mai profund dintre cei trei muschi dispusi lateral de dreptul abdominal, este transyersul abdominal. El are originea pe coastele inferioare si pe apofizele vertebre- Jor lombare si insertia pe linia alba si pe creasta pubiand, Functia lui este de a contracta peretele abdominal. in plus, el contribuie la flexia trunchiului gi la expirul forfat prin impingerea diafragmului in sus. Dreptul abdominal Obieu intern — Transversul abdominal — FIGURA 9.11 Cei mai importani mugchi ai peretelui abdominal 208 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina MUSCHII RESPIRATIEI Actul respirator are dow’ faze: inspirul, in timpul cAruia toracele se expansioneaza gi aerul intra in pkimani, si expirul, in timpul cdruia toracele se relaxeaz gi aerul iese din pliméni. Cei mai importanti muschi inspiratori includ diafragmul si muschii inter- costali externi, Inspirul mai profund implied muschi precum pectoralul mare si trapezul. in timpul expiratiei, muschii implicati sunt oblicul in- Labi tern, oblicul extern, transversul abdominal si dreptul abdominal. Totusi, [Apap Mig MeL expiratia este in general un proces pasiv, ce urmeazi relaxarii muschilor (NMS intercostali extern. inspiratori MUSCHII PELVISULUI Muschi pelvisului contribuie la formarea peretilor gi a planseului pelvin. Doi dintre cei mai importanfi mugchi care participa la formarea plangeului pelvin sunt ridic&torul anal si coccigianul, — = Ridicitorul anal este un muschi pereche, care isi are originea pe perefii pelvisului, la nivelul pubisului gi al is chionului. Fiecare mugchi se inser pe muschiul de pe partea opusd forménd un rafeu, in care fibrele musculare se impletese; acest rafeu se termina posterior sub forma unei bandelete (Figura 9.12) care se inser pe coceis. Acest muschi susfine organele pelvine. Muschiul coccigian este un muschi mic, in forma de evantai, care asista ridicitorul anal, Are originea pe spina ischionului si se inser pe coccis, ajutind Ia susfinerea orga- nelor pelvine. = Aaticulatia sacraliacs Coceis _ _-- Mugehiulpiiform Spina isehiagies _ Muschiulcoccigian Musehial obturator intern ~ Canal obtu Vaginul — SECTIUNEA D - Adevirat/Fals: La urmédtoarele enunjuri marcagi cu litera ,,A” afir- matia care este adevératdé. Daca este falsd, modificati cuvantul subliniat pentru ao transforma intr-una adevarata 1. Originea unui mugchi este in general situata mai departe de linia mediand a compu- lui. 2. Muschii sunt frecvent atagafi de oase prin fesut conjunctiv ce constuie ligamentele. 3. Muschii prim motori ai corpului au de obicei muschi care actioneaz’ opus lor, denumiti antagonisti 4, Muschiul antebrajului care produce rotajia antebrafului astfel incat palmele sa fie \dreptate spre anterior, se numeste brahioradial 5. Pectoralul mare coboat umarul in timp ce abduce scapula, i 6. Muschiul care flecteaza bratul fa nivelul articulat brahial este deltoidul. otului impreuna cu bicepsul Opozabilitatea este actiunea prin care muschii scurfi permit policelui si ating varfurile celorlalte degete. 8. Muschiul fefei anterioare a coapsei actioneaza atunci cdnd se ia pozitia de picioare incrucisate a croitorului este iliopsoasul. 218 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina 9. 10, 23, 24, 25. |. Orbicularul gurii inconjoard gura si determina fugui Bicepsul femural si semitendinosul sunt doi dintre cei trei muschi ai grupului pliteu. po: Fibrele ce provin din toi cei patru muschi ai evadricepsului femural converg gi se inser pe tuberozitatea tibiala si pe navicular. Grupul muscular al adductorilor, inclusiv adductorul mare si adductorul lung, pro- duc adductia umirului Funcfia principal a fesierului mare este extensia membrului inferior la nivelul articulatiei soldului. Gastrocnemianul produce fl a gambei ia plantara gi este localizat la nivelul fefei anterioare Inserfia gastrocnemianului la unul dintre metatarsiene se face prin intermediul gamentului larg. Peronierul lung si peronierul scurt sunt implicafi in migcarile mainii Unii dintre muschii fefei difera de alti mugchi ai corputui prin faptul c& nu necesi conexiunea cu oasele prin intermediul doanelor. Unul dintre muschii importanti care realizeaza inchiderea gurii este mugchiul oblic inferior Muschi precum orbicularul gurii sau zigomaticul sunt cunoscuti drept muschi sistemici datorit’ insertiilor lor la piele si datorita apropierii lor de suprafafa pielii and coltul guri se ridica in zambet, muschiul care actioneaza este trapezul, a buzelor. Muschii infrahioidieni acopera suprafaja posterioard a gatului gi trag laringele in jos in timpul deglutitiei Linia alba se intinde de la apofiza xifoida pana la din tesut conjunetiv. fiza pubiand gi este alestuitt Oasele pubiene sunt legate de coaste gi stern prin diaftagm, Oblicii inter gi extern sunt muschi ce acopera organele toracelui Att coccigianul, ¢é lor pelvisului. si ridicatorul anal, contribuie la formarea plangeului gi pereti- Sistemul muscular 219 SECTIUNEA E ~ Studiu de caz Mia este alergitoare in echipa de atletism a scolii ei, Ea si-a rupt tendonul calcanean, 0 leziune care a necesitat tratament chirurgical. Ce muschi a fost afectat in principal? Este tendonul calcanean originea sau inserfia acestui mugchi? Ce migcare nu va putea ea si faca pana nu va fi operat? Este aceasta esenfiala pentru alergare? RASPUNSURI SECTIUNEA A Figura 9.13 Ta 10. j 19.8 | Qe Lb 20. m 3. £ 12.0 2l.e 4g 13. p 22. h Si 14. q 23.2 6. aa 15. 24d t 16.0 25. w a Iv 26. x 1 18. k 27.0 Figura 9.14 Lf Ta) 13. g | a 8d 14. a 3k ae 15. j 4m 10. b 16 Sa Wei I 6c 12. f t 7. 8 I 9. 220 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind 1 2, 3, 4. 5, eae 10. Te 12. 13, 14. 15 16. 7 18. 19. 20, 21. 22, 23, 24, 25. -CTIUNEA B — Completare - fesut conjunetiv aponevroze . agonisti . antagonisti . dinfatul anterior seapula dorsal mare deltoidul bicepsul brahial olecranon brahialul/bicepsul brahial anterior patratul ulnar opozabilitate antebrajului psoasul mare femurului croitor evadricepsul femural patelei semimembranos semitendinos biceps femural lung 26. 29. coapsei fesierul mare abductie tibial anterior gastrocnemian solear tendonul ahilian tendoane fascia superficial flecteze . extensie temporal pterigoidian lateral ‘muschi cutanati epicranieni . globilor oculari pupilei sternocleidomastoidian muschii infrahioidieni linia alba dreptul abdominal oblicul extern diaftagm ridicatorul anal coecigianul SECTIUNEA C — intrebari cu raspuns la alegere B 6A D 7B @ 8c A 9° B D 10. D UL. 12. 13, 14. 15, 16. C 21. 1A 22, 18. B 23. 19. D 24, 20. C 2s. SECTIUNEA D — Adevarat/Fals ae 9. 10. ul 12 13. SECTIU! paepe inserfia tendoanele A supinator mic brahialul A muschiul sartorius A patel coapsei A posterioare EA E — Studiu de caz 14. 15, 16. 17, 18, 19, 20. 21 22, tendonului abilian piciorului A maseter cutanati zigomaticul A anterioara A . dreptul abdominal abdominale A Sistemul muscular 221 Cel mai afectat muschi al Miei este cel gastrocnemian, deoarece nu se mai realizeaz inserfia acestuia. Ea nu va alergare. mai reugi st execute flexia plantar, o miscare esentiala pentru 222 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind Jesutul nervos CE VET! iNVATA Acest capitol descrie structura celulei nervoase si transmiterea nervoasi, Parcurgind | acest capitol, vefi invata si: + clasificati parfile sistemului nervos ca apartinand sistemului nervos central sau celui periferic, celui somatic sau autonom (vegetativ); + deosebiti diferitele tipuri de nevrogliis clasificati neuronii dupa structura si functie, descriind pe scurt structura acestora; descrieti un nod Ranvier; + descrieti nervii si ganglionii nervosis + descriefi un arc reflex; + caracterizati potentialele membranare neuronale produc; + caracterizafi potentialele de actiune; + identificati efectele mielinizarii asupra propagarii potentialelor de actiune; + caracterizai sinapsele neuronale si procesele implicate in transmiterea sinaptica; + identificati neurotransmitatorii, + aplicati cunostingele dobandite factorii celulari care le tr-un studiu de caz, 223 t 224 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind Sistemul nervos coordoneaza pro ele complexe ce au loc in mediul intern al organis- mului. De asemenea, acest sistem asigura integrarea organismului in mediul extern. in acest sens, sistemul nervos facilitea74 vaizul, auzul, gustul sau simful tactil, si rispunde a stimuli, Fara sistemul nervos, celelalte sistemele ale organismului ar functiona haotic, independent unele de altele, fara legatura cu nevoile organismului. De exemplu, muschii nu s-ar mai contracta in mod organizat, temperatura corporal nu ar mai fi reglat®, snge- Je nu ar mai fi distribuit in functie de nevoile tisulare, iar procesele cognitive si emofiile nu ar mai exista OA 3 Sistemul nervos are dou componente principale: sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP), SNC este compus din creier si miiduva spindrii si ser- veste drept centru de control al intregului organism (Figura 10.1). Anumite componente ale SNC integreaza informatile primite i determina reactiile adecvate. SNP-ul este alcatuit din receptoriiaflaji in organele de simt gi nervii prin care acestia comunica informajiile SNC-ului. SNP-ul contine 12 aa perechi de nervi cranieni si 31 de perechi de nervi spinali. El informeaz (MguiMR IaaU C SNC despre modificarea condifiilor din interiorul organismului si de Ia JAAD Haat lara suprafafa acestuia, iar ulterior transmite rispunsul SNC caitre muschi [apa Deena) u glande, care vor ajusta aceste conditii. ‘: s peer 7 CTY Att SNC, edt gi SNP, confin doua tipuri de nervi, nervi motori gi ee ‘ : Ce ns nervi senzitivi, Nervii senzitivi sau aferenti (cuvant care inseamni sinspre”) conduc mesajele provenite de la receptorii organismului spre \semnand ,,dinspre”) transmit mesajele SNC cdtre muschi sau catre alte organe, care raspund astfel stimulilor Portiunile motorii ale SNP sunt subimparjite in componenta somatic si componen- ta autonoma (vegetativa). Componenta somatic a SNP controleaz muschii scheletici, pe cind cea autonoma controleazt muschii involuntari, muschiul cardiac si glandele, Componenta autonoma a SNP prezinta doua tipuri de nervi motori. Primul tip, nervii simpatici, transporta impulsuri catre organe si determina reactii la situafii de stres, pre- cum reactia ,fight or flight” (,upti sau fugi") (Capitolul 11). Cel de-al doilea tip, nervil Parasimpatici, asigura o stare relaxata organismului gi stimuleaza digestia. CELULELE GLIALE in sistemul nervos exist dou’ tipuri unice de celule: neuronii, sau celulele nervoase, care primesc si transmit informatii biochimice, si celulele gliale, care au functie de su- port. Numarul celulelor gliale din sistemul nervos este aproximativ de 10 ori mai mare decat al neuronilor. Celulele gliale mai poarta si numele generic de nevroglii. Existii mai multe tipuri de celule gliale in SNC. Unul dintre ele este reprezentat de oligodendrocite. Aceste celule se infaigoara in jurul neuronilor, formAnd teci, aledtuite dintr-un material lipidic numit mielina. Un alt tip de celule gliale sunt astrocitele, care au prelungiri citoplasmatice alungite, ce le conferi o forma stelati (Figura 10.2). As- Jesutul nervos 225 trocitele contribuie ta formarea barierei hematoencefalice (singe-creier), care previne sau incetineste accesul substantelor nedorite in fesutul cerebral. Astrocitele ajutd gi la izolarea {esutului nervos lezat creier, | Sistemul nerves centrat Miduva spins i Sistem nervos perifrie FIGURA 10.1 Cele dou’ componente principale ale sistemului nervos uman. Microgliile sunt celule gliale mici, dispersate in creier si in maduva rt spinarii. Aceste celule actioneaza in cazul inflamatiilor sau a leziunilor, i devenind mobile si fagocitind microorganismele. in SNP, celulele Schwann se infisoara in jurul neuronilor localizati JRE eee in afara sistemului nervos central. Ele sintetizeazi teaca de mielina ce BRERA CSTD acopera neuronii din SNP. OS ROE Prone cee ts 226 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Astrocit HH capil. . \ — ‘Axon amielinie Oiigodendrocit (0) Substantacenusle (b) substanta abs FIGURA 10.2 Neuronii si celulele gliale din sistemul nervos central, (a) Relajia dintre cele dow’ tipuri de celule in substanta cenusie a creierului si a miduvei spinatii. (b) Relafia dintre celule in substanta alba. NEURONII Neuronii sunt celule specializate in receptionarea si transmiterea informatiei in sistemul nervos. Neuronul este unitatea structural si functional a sistemului nervos. Neuronii se pot diferentia intre ei datorita prelungirilor pe care le prezint&, Neuronii pot fi clasificati dupa structurd sau dupa functie. Din punct de vedere struc tural, neuronii sunt multipolari, bipolari si pseudounipolari. Neuronii multipolari pre- zint& numeroase prelungiri scurte, numite dendrite, si o prelungire unica, hinga, numita axon. Multi neuroni din SNC apartin acestei categorii, Neuronii bipolari au un axon $i © singura dendrita. Ei sunt localizati in retina, urechea interna si mucoasa olfactiva, Neu- ronii pscudounipolari au o singura prelungire, care se divide pentru a forma o dendrita si un axon. Majoritatea neuronilor senzitivi sunt pseudounipolari (Figura 10.3). Neuronii pot fi clasificafi, din punet de vedere functional, in neuroni senzitivi (afe- renti), motori (eferenfi) gi interneuroni (neuroni de asociafie). Neuronii senzitivi trans- mit informatia dinspre receptori inspre SNC, iar neuronii motori transmit mesajele SNC cAtre muschi, inima si glande. Interneuronii (neuronii de asociatie) conecteazii neuronii senzitivi cu cei motori gi, de asemenea, alti interne- aie uroni intre ei, Interneuronii se gisesc in SNC, unde primese informa de la neuronii senzitivi, le integreaza si reactioneaza trimitind mesaje intermediul neuronilor motori. Corpul celular al neuronilor reprezinta doar un mic procent din volumul total al celulei. La acest nivel se gaseste nucleul gi, de asemenea, multe alte organite celulare precum mitocondrii, aparat Golgi si lizozomi. Un organit caracteristic Pentru neuron sunt corpii Nissl, alcatuiti din reticul endoplasmatic rugos (Capitolul 3), in care se sintetizeaz proteine. Dendritele, prelungiri foarte ramificate ale corpului celular, sunt specializate in re- ceptionarea impulsurilor nervoase gi transmiterea lor catre corpul celular, Suprafafa Interneuronii se yisese CT 1 1 ! i ' 1 ' I 1 t i Jesutul nerves dendritelor prezinta multe formafiuni spinoase prin care, ele realizeaza jonetiuni cu alti neuroni sau cu receptori senzoriali, Nucleu CConul de emergent sl axondlui ‘Axon Corpi iss polems fp (ceteul endo- plasmatc) a r FIGURA 10.3 O reprezentare a celortreitipuri de neuroni prezentiin sistemul nervos. Ne ronii multipolari (@) au numeroase prelungiri, neuronii bipolari (b) au dowd, iar cei pseudounipolari (e) au una singura, care apoi se ramified. Detaliile structuri ‘neuronului sunt prezentate in imaginea neuronului multipolar. Impulsurile sunt transmise dinspre corpul celular prin intermediul axonului. Axonul pomeste dintr-o portiune ingrosati a corpului celular, numité con de emergenti, Cito- plasma din interiorul axonului se numeste axoplasmi, iar membrana sa, axolemi. Diametrul axonului este microscopic, dar lungimea sa poate atinge peste un metru, De exemplu, axonii care pornesc din portiunea inferioari a maduvei spinarii si ajung la nivelul labei piciorului pot avea o lungime de pind la 1,2 m. Deseori, axonii mai multor neuroni se reunese, alcatuind fibre nervoase, denumite in mod uzual nervi. La capatul distal, axonul prezint& mii de ramificafii microscopice numite terminatii axonale. Aceste termina{ii prezint& dilatari, numite butoni terminali, La nivelul aces- tora sunt eliberate, de catre neuroni, substante chimice denumite neurotransmifatori. Neurotransmipitorii transmit impulsurile nervoase de la neuron la muschi, glande sau alfi neuroni TEACA DE MIELINA Exista doud tipuri de celule responsabile de sinteza tecii izolatoare de mielina a neuro- nilor, in SNC, oligodendrocitele emit prelungiri, care se infigoara in jurul axonilor sau dendritelor (Figura 10.2). in SNP, insusi corpul celulelor Schwann se int fn jurul prelungirilor neuronului (Figura 10.4). in ambele cazuri, celulele produc 0 membrana stratificaté numita teacd de mielina. Teaca de mielini izoleazd axonul. Este compusa in principal din mielina, o sub- stanfa lipidies de culoare alba, care este componenta principal a membranei oligoden- drocitelor gi a celulelor Schwann, Mielina izoleaza reactile electrochimice care conduc 227 228 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina impulsurile nervoase de-a lungul axonilor, Fibrele mielinice conduc rapid impulsurile nervoase, pe ciind cele amiclinice le conduc mai lent, in sistemul nervos central se g&- sese atat axoni mielinici, cét si axoni amielinici. Micins Nude elute N Schwann (a = ae \\ . (CY a © Neurllems RA 10.4 Formarea tecii de mielina pe masura ce celula Schwann se infégoara in jurul axonului, prezentatd in imagini succesive (a), (b) $i (¢). Mielina este o substan de culoare albi, bogata in lipide, din membrana celulei Schwann, Oligodendrocitele si celulele Schwann isi inflisoar’ membrana celularé in jurul axonilor si dendritelor pentru a forma teaca de mielina. intre doua prelungiri succesive ale oligodendrocitelor, respectiv intre dou celule Schwann succesive, se gasesc spafii denumite nodurile lui Ranvier. La nivelul acestora axonul nu prezint mielina, Mielina este rispunzitoare pentru culoarea substanjei albe din ereier si din maduva . Ea intra si in componenta substantei albe a nervilor mielinici periferici, Dete- riorarea mielinei in SNC poate da nastere unei afectiuni denumitd sclerozi multipla. Partea externa a tecii de mielina, care inconjoard axonii sau dendritele, se numeste neurilemi (Figura 10.4). Neurilema are rol in regenerarea neuronilor lezati. NERVII $1 GANGLIONII Un nervy este format din mai multe fascicule de axoni si/sau dendrite. Fiecare fascicul nervos este inconjurat de o teacd numit& perinery, Nervul este invelit la exterior de un fesut conjunctiv fibros numit epinerv, care solidarizeaza fasciculele intre ele, Corpurile celulare ale neuronilor sunt adeseori grupate in structuri numite ganglioni. Exista mulfi ganglioni localizati in afara maduvei spinarii. De la acesti ganglioni pornese axoni si/sau dendrite inspre alte parti ale organismului Ge a Te Sistemul nervos coordoneazi acele activitati care atrag dupa ele raspunsul la stimuli. Pri- ma astfel de activitate este receptia, in cursul careia sunt captate informatii din mediul inconjurator. Urmatoarea activitate este transmiterea, in care informatia este livrata sis. temului nervos central de c&tre neuronii senzitivi, Urmeaza integrarea, in cursul cireia este determinata reactia potrivita. fn final, apare riispunsul, in cursul cdruia un impuls nervos este transmis prin intermediul neuronilor motori etre efeetori, care vor reactiona in concordant cu stimulul, Principalii efectori din organism sunt muschii si glandele. ese me eae es eS f I { i I 1 I i i 1 I i t i 1 1 i I I t Jesutul nervos ACTIVITATEA NERVOASA Neuronii senzitivi, intemeuronii si neuronii motori produc impulsuri nervoase pentru a transmite informafii. Acesti neuroni sunt organizafi in cireuite neuronale, intr-un ast- fel de circuit, neuronii sunt dispusi de asa maniera, incét axonul unui neuron se termina in apropierea dendrite’ urmatorului neuron, fara a o atinge, Jonctiunea dintre doi neuroni alaturati se numeste sinapsi. Actul reflex, ce are ca baz anatomic areul reflex, este un exemplu simplu de acti- vitate nervoasa (Figura 10.5). Exemplul tipic de arc reftex este reflexul rotulian, in care apare extensia gambei la percutarea ligamentului patelar. Un alt exemplu este reflexul de retragere, in care un deget atins de un stimul dureros este retras imediat. Un reflex ia nastere cdnd un neuron senzitiv receptioneaz un stimul. Este generat un impuls nervos, care este condus de neuronii senzitivi cAtre interneuronii din sistemul nervos central, care au rol de centru de procesare. Interneuronii comunic& cu neuronii motori, fiind generat un impuls, care va fi transmis unui efector, muschi sau glanda, care va actiona in consecinta. in reflexul de retragere, de exemplu, retragerea degetului este determinat& de contractia muschilor. Interneuron ‘Corpul celular al neuronului senzitiv Corpul celular al neuronului motor Receptorlcutanayi pentru durere ——— FIGURA 10.5. Unare reflex tipie, ilustrat cu ajutorul reflexului de retragere. Impulsurile iau nastere la nivelul receptorilor durerosi si ajung la maduva spinarii prin inter ‘mediul neuronilor senzitivi. Interneuronal interpreteaza impulsul si trimite un rspuns prin intermedia! neuronului motor etre mugchii efectori, care indeparteaza laba piciorului de stimulul dureros. Observati localizarea corpu- lui celular al neuronului senzitiv, care se afl in afara maiduvei spina, intr-un ‘ganglion, si pe cea a corpului neuronului motor, situat in miduva spinarii 28 [ 230 Anatomie iologie umana pentru admitere la facultatile de medicind TABELUL 10.1. COMPONENTELE UNUI ARC REFLEX Componenta Receptorul Neuronul senzitiv Descriere Capatul receptor al unei dendrite sau 0 celula senzitiva specializat’, aflata intr-un organ de simt Dendrita, corpul celular gi axonul unui neuron senzitiv (aferent) Functie Sensibil la modificari interne sau externe ‘Transmite impulsuri nervoase de la receptor citre creier sau maduva spinarit Interneuronul Neuronul motor Dendrita, corpul celular si axonul nui neuron situat in creier sau in maduva spingrii Dendrita, corpul celular si axonul unui neuron motor (eferent) Serveste drept centru de procesare; conduce impulsul nervos de la neuronul senzitiv la cel motor Transmite impulsul nervos de la creier sau mAduva spindrii cdtre un efector Un muschi sau o gland din afara sistemului nervos Ffectorul Raspunde la stimularea provenita de la neuronul motor si produce actiunea reflex Reflexul poate fi automat si inconstient, fara a include creierul sau o activitate men- tala, Ajuta la menfinerea homeostaziei organismului in timpul unor activitati precum stranutul, tusea sau inghititul, si reprezinta cea mai simpla activitate indeplinita de catre sistemul nervos (componentele arcului reflex sunt prezentate in Tabelul 10.1) IMPULSUL NERVOS in multe cazuri, activitatea nervoasa este iniiati prin stimularea unui receptor de la su- prafafa corpului (Capitolul 12), Cei mai cunoscuti receptori sunt neuronii din organele senzoriale precum ochiul, urechea, nasul sau mugurii gustativi, Ali receptori, prezenti in piele, reactioneaza la presiune, atingere, cAlduri sau frig, Dupa ce un receptor a fost stimulat, mesajul neuronal este transmis spre SNC prin intermediul unui neuron senzitiv. La originea impulsului nervos sti un eveniment electrochimic datorat modificarii distri. butiei ionilor in celula nervoasa. Dupa cum arata si numele, un neuron in repaus nu transmite impul- suri. intr-un neuron in repaus, suprafaja externa a membranei celulare are o incircdturi electrica pozitiva, iar citoplasma din interior este elec- tronegatival. Astfel, neuronul in repaus este polarizat, fiindcd suprafata interna si cea externa a membranei sale au sarcini electrice opuse. Fiind separate astfel, sarcinile electrice vor determina 0 actiune in cazul in care diferenta dintre sarcini se modific’. Aceasta diferenfi se numeste potential de repaus (Figura 10.6). ras eC ny OCR eC ae] Toy TOA a ue SSCP rc gam eS a ee Jesutul nervos loncu sarcin8 negetvs Membrana axonului SCCCTS e © ©@ FIGURA 10.6 Dezechilibrul ionic intre interiorul gi exteriorul unei celule nervoase. Numarul mare de ioni negativi din celula este pus pe seama moleculelor proteice. Nu- mirul ionilor de sodiu din exteriorul celulei este mai mare decat cel al ionilor de potasiu, ceea ce contribuie la menfinerea unei sarcini electrice pozitive in exteriorul celulei Potenfialul de repaus reprezinta un dezechilibru intre sarcinile electrice aflate de o parte gi de alta a membranei celulare. intr-un neuron in repaus, potenfialul de re de aproximativ 70 de milivoli (mV). Prin conventie, acest potential se exprima ca -70 mV (,¢lectronegativ”), pentru c& suprafata intend a membranei celulare are o sarcin’ electric negativa fata de cea pozitiva prezenta pe suprafafa externa. Potentialul de repaus este rezultatul unui exces de ioni pozitivi in exteriorul mem- branei celulare, comparativ cu interiorul acesteia. Exista, de asemenea, un usor exces de ioni negativi in citoplasma, care includ si ionii de fosfat organic. Proteinele citoplas- matice au, de asemenea, 0 sarcina electrica negativa. Concentratia ionilor de sodiu din extetiorul celulei este de peste 10 ori mai mare deca cea din interior, ceea ce fi confer’ suprafefei externe a membranei celulare o sarcina pozitiva, comparativ cu interiorul. Dezechilibrul ionic din celulele nervoase se datoreaz mai multor factori, Un factor este reprezentat de o pompa de sodiu-potasiu foarte eficient’, Aceast pompa transport cate trei ioni de sodiu in afara celulei, prin mecanisme de transport activ, si introduce in celulé céte doi ioni de potasiu. Pompa functioneaza impotriva gradientului de concentra- tie al ionilor si, prin urmare, sunt necesare cantitati mari de ATP pentru a furniza suficienta energie. Deoarece mai multi ioni pozitivi sunt pompati in afara celulei decat sunt introdusi in interiorul acesteia, intracelular apare o sarcina electric& negativa (Figura 10.6), Dezechilibrul ionic este determinat si de difuziunea ionilor din zonele cu concentratie mai mare inspre zonele cu concentratie mai seizuta, prin canale membranare. Unele din tre aceste canale sunt aledtuite din proteine membranare care suferd modificari structura- le, pentru a se putea deschide atunci cind membrana este stimulati. Astfel de canale se numesc canale cu poarti (,,gated channels”), pentru c& actioneaza ca niste porfi si sunt specifice pentru diferite tipuri de ioni. Canalele de sodiu gi cele de potasiu sunt exemple de canale cu poarti, Un impuls nervos se numeste potential de actiune (Figura 10.7). La generarea unui potential de acfiune, un stimul electric, mecanic sau chimic modifica potentialul de re- paus prin deschiderea canalelor de sodiu, permiténd intrarea ionilor de sodiu in celuld. Odatit cu accesul ionilor de sodiu in celula, membrana neuronului se depolarizeaza. In timpul depolarizarii, potentialul de repaus se ridica pana la valoarea de aproximativ -55 231 232 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina mV, care reprezint’ intensitatea prag al unui impuls nervos. in acest moment, canalele de sodiu voltaj-dependente se deschid, si un numar si mai mare de ioni de sodiu patrunde rapid in celula, Acest influx dureaza o miime de secunda, apoi canalele se inchid. Valoa- rea potentialului de repaus continua s& creasc pana la aproximativ +35 mV (,,pozitiv"), avéind loc o inversare temporara a polaritatii Depatarzare / Simul aplcat on @ ‘Membran axonului Depolariaare eee (\tereee ++ - Repolaizare Dep / iretla oe = @ Nat? ** FIGURA 10.7 Potentialul de actiune al unei celule nervoase. (a) Un stimul este aplicat mem- brane si ionii de sodiu (+) pitrund in celuld; membrana celulara isi pierde polaritatea, generind astfel un potenial de actiune. (b) Membrana adiacent este depolarizati, iar potentialul de actiune se propaga; intre timp, zona initial se repolarizeazi prin acumularea de ioni de potasiu (),fiind pregitité pentru, declangarea unui nou impuls, (c) Potentialul de actiune se propaga de-a lungul axonului pe nvisur& ce sunt depolarizate zone succesive ale membrane, Daca potentialul de actiune este suficient de puternic pentru a depo- lariza zona invecinati a membranei prin deschiderea mai multor canale de sodiu voltaj-cependente, acea zona se va depolatiza si procesul se epetd. Astfel, o undii de depolarizare se propaga ca o reactie in lant. Unda ,.calitoreste” de-a lungul neuronului si reprezinta potentialul de acfiune, sau impulsul nervos. Dupa ce potentialul de actiune a parasit zona initial, membrana in- Cepe sa se repolarizeze. Canalele de sodiu se inchid, iar cele de potasiu se deschid, declansand iesirea potasiului din celula. Astfel, sarcina din exterior redevine pozitiva si membrana se repolarizeaza. intregul ciclu depolarizare-re- polarizare are loc in mai putin de milisecunda, Reintoarcerea Ia starea de repaus necesita pomparea sodiului in exteriorul neuronu- lui, care are loc in secundele urmatoare. fn stare depolarizata, neuronul este refractar, DE REINUT Cees DE er ae Cece COCR aE) CTE eTEy Tesutul nervos ceea ce inseamna ci nu poate transmite un alt potential de actiune decat daca stimulul este foarte putemic. Odati ce ionii de sodiu au fost pompati in exterior gi potenfialul de repaus a fost restabilit, neuronul este capabil sa genereze un nou potential de actiune. Astfel, celula nervoasa urmeaza legea ,,totul sau nimic”: un stimul suficient de puternic pentru a depolariza neuronul la pragul critic are ca rezultat un impuls nervos; un stimul mai putemnic are ca rezultat acelasi impuls; neuronul transmite sau nu un impuls nervos; intensitatea impulsului nervos nu variaza. Cu toate acestea, un stimul foarte puternic poate genera céteva impulsuri nervoase sau potentiale de actiune suecesive. Teaca de miclina sintetizata de catre oligodendrocite in SNC gi celulele Schwann in SNP permite o transmitere mai rapida a impulsului nervos de-a lungul axonilor si/ sau dendritelor mielinizate. Deoarece ionii nu pot pitrunde sau iesi din neuron decat la nivelul nodurilor Ranvier prezente intre celulele Schwann sau intre prelungirile oligo dendrocitelor, impulsul ,.sare” de la nod la nod in loc s& progreseze constant de-a lungul neuronului. Acest fenomen poarté numele de propagare (conducere) saltatorie. Con- ducerea saltatorie mireste considerabil viteza impulsurilor, permifand reacfii mai rapide Ja stimuli (Figura 10.8). De exemplu, reacfiile reflexe necesiti neuroni mielinici in SNP pentru a putea avea o viteza de reactie mai mare. Comp eller Time msec Curent datorat deschidericanalelor de Na" Zona declansatoare | Frontul potetilull, [de actiune (0) Neuron amietnie (0) Neuron mietnie FIGURA 10.8 0 comparatie intre propagarea impulsurilor in neuronii mielinici si cei amie- linici. Observati cu cét este mai mare distanfa parcursi de impuls in neuronal mielinizat, in aceeasi unitate de timp. (a) Conducere continu. (b) Conducere saltatorie. SINAPSA Sinapsa reprezinta jonctiunea dintre doi neuroni sau dintre un neuron si un efector: muschi sau glanda. Sinapsa dintre un neuron si o celula muscular’ poarti numele de sinapsi neuromusculara sau placed motorie. Spatiul din interiorul sinapsei se numeste fantit sinaptic’. Cand impulsul ajunge la capitul axonului, nu poate sari peste aceasta fant. 233 f I 234 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Ca atare, exist un mecanism chimic ce conduce mesajul spre urmatorul neuron, muschi sau glands. Odata ajuns la butonii terminali ai axonului, impulsul nervos stim: leazi eliberarea de substante chimice denumite neurotransmifittori. Acestia difuzeazi rapid prin fanta sinaptica si modifica permeabilitatea urmatorului neuron. Dacd exist suficiente molecule de neurotransmiti- tor, dendritele urmatorului neuron se depolarizeazi si impulsul nervos nou format este propagat mai departe. Neurotransmifitorii sunt sintetizati continu si se gasese in butonii terminali ai axo- nilor, La acest nivel, ei sunt stocafi in vezicule delimitate de o membrana, numite ve- zicule sinaptice. Cand un impuls nervos ajunge la butonul terminal, canalele de calciu Voltaj-dependente se deschid gi ionii de calciu din exterior patrund in axon, determinand cliberarea neurotransmigitorilor din veziculele sinaptice prin exocitoza, la nivelul mem- branei presinaptice (Figura 10.9) as Neurotransmitatori ajung prin exocitozé in fanta Seas Re Canes Mitocondtie Molecule de nevrotransmititor Vericulesinaprice Membran’ presinaptics Fant sinapca }—neuron postsinaptic FIGURA 10.9 Activitatea sinapticd. Atunci cand un potential de actiune ajunge la capatul axo- nului, moleculele de neurotransmitator (precum acetilcoling) sunt eliberate din veziculele sinaptice prin exocitozA, la nivelul membranei presinaptice. Molecule- le traverseazat fanta sinapticd si se leagd de receptorii de pe suprafata membranei Postsinaptice. Acest fenomen genereazi un potential de actiune in neuronul postsinaptic. Dupa ce difuzeaza in fanta sinaptica, neurotransmitatorii se leaga de receptorii aflaji pe membrana dendritelor urmatorului neuron (membrana postsinapticd). Acesti recep- tori sunt niste molecule proteice, care formeaz canale ionice. Aceste canale se deschid si permit intrarea ionilor de sodiu in dendrit. Daca exist un influx suficient de sodiu, are loc depolarizarea gi este generat un nou impuls nervos. Se cunose peste 50 de tipuri diferite de neurotransmifatori. Unul dintre cei mai cu- Roscufi neurotransmifatori este acetilcolina. Aceasta este eliberatd de citre neuronii ce inerveazi muschii scheletici la nivelul jonetiunii neuromusculare, pentru a declanga Jesutul nervos contractia musculara. Acetilcolina este eliberata gi de unii neuroni din componenta ve- getativa a SNP si de unii neuroni din creier. up’ ce acetilcolina se leaga de receptori, este descompusi de o enzima denumita colinesteraza, in interiorul sinapsei. Acest lucru permite ca stimulul sf aib& o durat& scurta. Alti neurotransmiatori sunt recuperati prin endocitoza, pentru a putea fi refolosifi Un alt neurotransmifitor bine cunoscut este noradrenalina (norepinefrina). Ea este eliberata de cdtre neuronii simpatici pentru a declansa reactia ,fight or flight” (,lupt& sau fugi") (Capitolul 11) si, de asemenea, de catre multi neuroni din creier si din maduva spina, Alfi neurotransmifatori sunt adrenalina (epinefrina) si dopamina, Noradre- nalina, adrenalina si dopamina fac parte dintr-o clas de substanfe organice numite ea- tecolamine. Ali neurotransmigitori cunoscufi sunt serotonina, glutamatul, glicina si endorfinele (Tabelul 10.2). Unii neurotransmifatori indeplinesc diferite roluri in organism (unii sunt inhibitori), iar alyii sunt identici cu hormonii secretafi de glandele endocrine. Neurotrans- mif&torii sunt produsi in zone diferite ale sistemului nervos; de exemplu, glutamatul este produs fn special in cortexul cerebral, iar glicina mai mult in m&duva spin&rii, Anumiti neurotransmifitori exciti neuronul postsinaptic si produc depolarizari si impulsuri ner- voase denumite potentiale postsinaptice excitatorii (PPSE). Alti neurotransmitatori inhiba aparitia impulsurilor nervoase in neuronul postsinaptic, prin menjinerea canalelor de sodiu in stare inchis&. Aceasta inhibare duce la aparitia potentialelor postsinaptice inhibitorii (PPSI). TABELUL 10.2 PROPRIETATILE UNOR NEUROTRANSMITATORI Neurotransmitatorul _Localizare Actiune ‘Acetilcolina Jonetiuni neuromusculare, Excité muschil, Incetineste ritmul sistemul nervos vegetativ, cardiac, transmite diverse semnale creier {in sistemul nervos vegetativ si in creier Noradrenalina (norepi- Sistemulnervos simpatic, _Regleaz’ activitatea viscerelor si nefrina) creier unele functii cerebrale Dopamina Creier Implicat8 in controlul unor functi _motorit Poate fi implicats in functii mentale, ritmul citcadian, reglarea somnului siastiriideveghe ‘Acidul gama-amino- —_Creier, mduva spingrii___Inhiba diversi neuroni butiric Serotonina Creier, maduva spin Glicina Maduva spinarii Inhiba diversi neuroni 235 236 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina ul 12, 18, . Sistemul nervos periferic conti 2s INTREBARI RECAPITULATIVE eee SECTIUNEA A - Completare: Adaugati cuvéntul sau cuvintele corecte care completeazé fiecare dintre urmatoarele afirmatii. Sistemul nervos are dot ‘omponente principale, numite sistem nervos central gi Sistemul nervos central cuprinde creierul si receptori localizati in Exist 31 de perechi de nervi spinali si 12 perechi de . Impulsurile nervoase din sistemul nervos central sunt transmise catre glande gi . Cele doud componente ale sistemului nervos periferic sunt componenta somatict sicomponenta __ Nervii senzitivi se mai numese . Nervi motori se mai numese gi . Un alt nume al celulei nervoase este 10. Celulele de suport ale sistemului nervos se numese In SNC, celulele gliale ce isi inffigoara prelungirile citoplasmatice in jurul prelungirilor neuronilor gi formeaza teaca de mielind se numese Celulele gliale cu forma stelata si cu procese alungite ce formeaza bariera hemato- encefalica se numese Celulele gliale care fagociteaz4 microorganisme se numesc . in SNP, celulele gliale care se inffigoara in jurul prelungirilor neuronilor se numese in sistemul nervos periferic, celulele Schwann formeazi Unitatea structurala si functionala a sistemului nervos este Neuronii cu mai multe dendrite si un singur axon se numese ‘Neuronii cu un axon sio singura dendriti se numese 19, 20. 21 23, 24, 25. 26. 21. 28, 29. 30. 31. 32. 33. 34 36. 37. 38. Jesutul nervos 237 Majoritatea neuronilor senzitivi sunt de tip Neuronii care transmit informafii de la receptori citre sistemul nervos central se numese neuroni aferenti sau Neuronii motori transmit impulsurile de la sistemul nervos central c&tre glande sau Neuronii motori se mai numese si __ Neuronii ce conecteaz neuronii senzitivi cu cei motori sunt neuroni de asociatie sau Nucleul si majoritatea organitelor apar in acea parte a neuronului care este numiti Proteinele sunt sintetizate de care reticulul endoplasmatic al neuronului, denumit we Impulsurile sunt conduse dinspre corpul celular de cdtre o prelungire lung numit O fibra nervoasa este alcdtuit’ din fascicule de La capatul axonului se gasesc mii de ramificafii microscopice numite Substantele chimice eliberate la capitul axonilor se numese inveligul care izoleazi axonul se numeste___ intre mai multe celule Schwann succesive sau intre prelungiri succesive ale oligo- dendrocitelor se afla spafii numite Deteriorarea mielinei poate avea ca rezultat o afectiune numita Portiunea externa a tecii de mielind ce inconjoara axonul se numeste Un nery este alcatuit din cdteva grupari de axoni si/sau dendrite, fiecare grupare find denumita gi Corpurile celulare ale neuronilor sunt adesea grupate in structuri numite Prima acti ate care are loc in cursul reacfiei organismului la un stimul se numeste Un neuron ce nu transmite impulsuri nervoase este un __ Deoarece interiorul si exteriorul membranei unui neuron in repaus au sarcini elec- trice opuse, se spune cd neuronul este 238 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind 39. Diferenta de potential electric din neuronul in repaus se numeste 40. in exteriorul membranei unui neuron in repaus exist o mare concentratie de 41. in exteriorul membranei unui neuron in repaus, sarcina electric& este 42. Pentru a mentine in funcjiune pompa de sodiu-potasiu, trebuie furnizati energie de catre 43. Un alt nume pentru impulsul nervos este 44, Dupa ce impulsul nervos s-a propagat mai departe in axon, membrana neuronului trebuie sa se 45. in stare depolarizata, se spune despre neuron ci este 46. Neuronii genereazi un impuls nervos de aceeasi intensitate, indiferent de intensita- tea stimulului; acest fenomen se numeste 47. Jonctiunea dintre doi neuroni se numeste 48. Spatiul din interiorul sinapsei f care sunt eliberati neurotransmigatorii se numeste 49. Neurotransmigitorul este re stimuleazi muschii la nivelul jonc{iunii neuromusculare 50. Neurotransmititorul eliberat de neuronii simpatici pentru a declanga reacfia ,fight or flight” este SECTIUNEA B ~ Intrebari cu raspuns ta alegere: incercuiti litera din dreptul varian- tei corecte din urmétoarele afirmatii 1. Sistemul nervos periferic este alcatuit din A. creier si nervi cranieni B. receptori senzoriali si nervi C. cteier si maduva spinarii D. miiduva spinatii si receptori senzoriali 2. Creierul si miduva spinarii sunt componente ale A. sistemului nervos periferic B. sistemului nervos autonom C. sistemului nervos senzorial D. sistemului nervos central 3. Nervii simpatici si parasimpatici apartin A. sistemului nervos central B. sistemului nervos senzorial C. sistemului nervos autonom D. sistemului nervos cranian L Tesutul nervos Urmatoarele sunt tipuri de nevrogli A. astrocitelor B. microgliilor C. oligodendrocitelor D. limfocitelor cu exceptia Celulele Schwann sunt localizate pe neuroni A. la nivelul corpilor Nisst B. la nivelul prelungirilor C. inastrocite D. in nucleu in sistemul nervos A. se giisese mai multe celule gliale decat neuroni B, se gisese mai multi neuroni decat celule gliale C. exist acelasi numar de neuroni si de celule gliale D. nu se gasese celule gliale Neuronii bipolari au A. un singur corp Nissl si un singur corp Golgi B. doi ribozomi in fiecare corp celular C. un axon si o dendrita D. doui origini in receptorii senzoriali Urmatoarele afirmatii despre interneuroni (neuroni de asociafie) sunt adevarate, cw exceptia A. nu au axoni B. se gasesc in sistemul nervos central C. conecteaza intre ei neuronii motori cu cei senzitivi D. primesc informafii de la neuronii senzitivi Funcjia dendritelor este A. interpretarea impulsurilor nervoase B. sinteza proteinelor C. contin nucleul celulei D. conducerea impulsurilor nervoase spre corpul celular Fasciculele de axoni se reunese sub forma A. fibrelor nervoase B. dendritelor C. neurilemelor D, microgliilor Neurotransmitatorii sunt eliberafi de neuroni fa nivelul A. mitocondriilor B, butonilor terminali ai dendritelor C. butonilor terminali ai axonilor D. corpilor Golgi 239 240 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind 12. Axonul nu este inconjurat de mielina A. la nivelul corpului celular B. la nivelul nodurilor Ranvier C. in ereier D. in sistemul nervos vegetativ 13, Scleroza multipla este cauzatai de A. deteriorarea mielinei B. absenta terminatiilor axonale C. incapacitatea de a elibera neurotransmifatori D. lipsa celulelor Schwann 14, Perinervul si epinervul sunt asociate cu A. neurilema B. dendritele C. nervii D. nevrogliile 15. Efectorii primari ai activititii nervoase sunt A. neuronii B. oasele si glandele C. axonii gi dendritele D. glandele si muschii 16. Sinapsa apare A. intre corpul celular $i axoni B. numai in receptorii senzoriali C. intre dendrite si corpul celular D. intre doi neuroni n neuron in repaus, suprafata intern: . are o sarcind electried pozitiva cin’ electrica are o sarcina electrica negativa are atat o sarcind pozitiva, cat si una negativa a membranei cel . nu are si 18. Un neuron in repaus A. este polarizat B, nu are teaci de mielina C. are axoni, dar nu are dendrite D. nuare citoplasma 19. Un impuls nervos reprezinté A. un corp Nissl B. potentialul de actiune . potentialul de repaus D. potentialul sinaptic L TJesutul nervos 241 20. lonii care menjin dezechilibrul ionic intr-un neuron in repaus sunt A, sulful si borul B. oxigenul si carbonul C. beriliul gi radonul D. potasiul si sodiul 21. Sub acfiunea unui si A, se contracti. B. se depolarizeaza C. se extinde D. incepe si sintetizeze proteine ul, membrana neuronal 22. Dupa trecerea impulsului, neuronul se repolarizeaza prin efluxul de A. izotopi de carbon B. ioni de hidrogen C. atomi de oxigen D. ioni de potasiu 23. O sinapsd dintre un neuron si un muschi se numeste A. desmozom B. jonctiune gap” C. jonejiune neuromusculara D. jonctiune sinoviala 24. Urmatoarele substante pot fi neurotransmijatori, cw excepria A. pitresinei B. noradrenaline’ C. acetilcolinei D. dopaminei 25, Dupa ce a fost utilizata intr-o sinapsi, acetilcolina este A, lisati neatins’ B. descompus C. convertita intr-o enzima D, convertita in ioni de potasiu SECTIUNEA C- Adevitray/Fals: La urmétoarele enunjuri marcati cu litera ,,A" afir~ I mafia care este adevaraté, Daca este falsd, modificati cuvéintul subliniat pentru ao transforma intr-una adevarateh 1. Cele doua componente principale ale sistemului nervos sunt sistemul nervos peri- feric gi sistemul nervos intern 2. Nervii aferenti se mai numese gi nervi motori 3. Cele dou tipuri principale de celule din sistemul nervos sunt neuronii si celulele glial 13, 14. 15. 16. 23, si fiziologie umand pentru admitere la facultafile de medicind Oligodendrocitele cu forma stelatd sunt celule gliale care contribuie la formarea barierei hematoencefalice prin prelungirile lor Iungi. Nevrogliile au functie de suport pentru celulele nervoase. Neuronii cu o singura prelungire, care serveste atit drept axon, cdt gi drept dendri- 18, se numese neuroni bipolari. Neuronii motori transmit impulsuri dinspre sistemul nervos periferie si glande. ‘tre muschi Una din functiile neuronilor de asociatie este cea de conectare a neuronilor senzi- tivi cu cei aferenti. Nucleul neuronului se gaseste in axon. Prelungirile neuronale specializate in recepjionarea impulsurilor sunt axonii. Un cordon ni rvos este un fascicul de axoni si/sau dendrite. Substantele chimice denumite neurotransmi nivelul butonilor sinaptici. La nivelul nodurilor Ranvier de la nivelul dendritelor e Substanta alba cerebrala igi datoreaza culoarea citoplasmei ce inconjoara celulele nervoase. Un ganglion este constituit dintr-o grupare de corpi neuronal Locul in care un axon se apropie de o dendriti, numeste sinergism. fara a intra in contact cu aceasta, se Un neuron in repaus este polarizat datorita diferenfei dintre sarcinile electrice de pe fetele membranei sale celulare. in exteriorul membranei celulare a unui neuron in repaus concentratia de io hidrogen este de 10 ori mai mare decat in interiorul sau Energia necesara pompei de sodiu-potasiu provine din moleculele de NAD din citoplasma neuronului Pentru a provoca un impuls nervos, un stimul altereaza potentialul de repaus prin cresterea permeabilitatii membranei nucleare. Un potential de actiune, o unda de depolarizare, reprezinté acelasi lueru ca un impuls nervos. Un impuls de aceeasi intensitate va fi generat in celula nervoasa indiferent de puterea stimulului, odati ce pragul declangaitii a fost atins. Acest fenomen poart& numele de legea intensitatii prag. Fara neurot intr-o sinapsa. Atori precum acetilcolina, un impuls nervos nu poate fi propagat Tesutul nervos 24, Procesul de endocitozit permite eliberarea neurotransmifitorilor in fanta sinaptica 25. Cei trei neurotransmititori din grupa catecolaminelor sunt dopamina, adrenalina si noradrenalina. SECTIUNEA D - Studiu de caz Mary are scleroz multipla. Nu igi poate focaliza privirea decat cu greutate gi dicd freevent pe drumul spre munca. Simptomele ei sunt provocate de demielinizarea neuronilor din sistemul nervos central. Care dintre celulele din sistemul nervos central al lui Mary sunt afectate in mod direct de boala? Care sunt efectele la nivel celular? RASPUNSURI SECTIUNEA A - Completare 1, sistemul nervos periferie 26. axon 2. maduva spindirii 27. axoni si/sau dendrite 3. organele de sim} 28. terminatii axonale 4. nervi cranieni 29. neurotransmifatori 5. musgehi 30. teaca de mielina 6. autonoma (vegetativa) 31. noduri Ranvier 7. aferenti 32. scleroza multipla 8. eferenti 33, neurilema 9. neuronul 34. fascicul 10. celule gliale 35. ganglioni 11. oligodendrocite 36. receptie 12. astrocite 37. neuron in repaus 13. microglii 38. polarizat 14, celule Schwann 39. potential de repaus 15. teaca de mielina 40. ioni de sodiu 16. neuronul 41. pozitiva 17. neuroni multipolari 42. ATP 18. neuroni bipolari 43. potential de 19. pseudounipolar 44, repolarizeze 20. neuroni senzitivi 45. refractar 21. muschi 46. legea ,,totul sau nimic” 22. neuroni eferenti 47. sinapsi 23, interneuroni 48. fant sinapticd 24, corpul celular 49. acetilcolina 25. corpul Nissl 50. noradrenalina/norepineftina 243, 244 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind SECTIUNEA B ~ intrebari cu rispuns la alegere 1B 6A H.C 16. D 21. B 2D 7.6 12. B ec 22.D 3.C BA BA 18. A ae 4.D 9D 14. 19. B 24. A 5B 10. A 15. D 20. D 25. B SECTIUNEA C ~ Adevirat/Fals 1. central mielinei 2. senzitivi A 3A . sinapsa 4, astrocitele A SA sodiu 6. pseudounipolari ATP 7. central 20. membranei celulare 8. motori sau eferenti LA 9. corpul celular totul sau nimic” 10. dendritele A 11. 0 fibra nervoasé exocitoza 2A A 13. nu exist mielina SECTIUNEA D - Studiu de caz Scleroza multipla atacd oligodendrocitele, acestea incetand si mai mielinizeze neuronii Din aceasta cauza, potentialele de actiune sunt mai lente decdt in mod normal, afectind coordonarea migcatilor si recepionarea de informatii vizuale in mod coordonat. Organizarea sistemului nervos CE VET! iNVATA Acest capitol deserie organizarea sistemului nervos, Parcurgand acest capitol, vefi invata Si deosebiti substanta cenusie de cea albi; identificati straturile, spatile gi structurile asociate cu meningele gi lichidul cefa- lorahidian; identificati zonele functionale ale maduv spina; identificasi structura, caracteristicile si funefiile diferitelor componente ale ereie- rului; localizati zonele funcfionale ale creierului; caracterizaji sistemul limbic; descrieti functiile nervilor cranieni si spinali; aplicati cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz, 245 246 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind Sistemul nervos uman are doud mari subdiviziuni: sistemul nervos central gi sistemul nervos periferic (Tabelul 11.1). istemul nervos central (SNC) este compus din creier si maduva spinarii, Aceste organe sunt alcdtuite in principal din corpi celulari si axoni aparfinand interneuronilor. Craniul si coloana vertebrala protejeazi creierul, respectiv maduva spinarii. Organele de simf sunt localizate in apropierea creierului (Capitolul 12), aceasti proximitate reducdnd distanfa pe care impulsurile nervoase trebuie s& o strabat& pentru a fi interpretate. Sistemul nervos periferie (SNP) este alcatuit in principal din axonii si dendritele ne- uronilor senzitivi si motor. Corpii celulari ai acestor neuroni sunt localizati in sistemul nervos central sau in vecinatatea lui. Axonii si dendritele se extind pornind de la sistemul nervos central sub forma de nervi, Majoritatea nervilor sunt denumii ,.micgti” din cauza prezenjei simultane a clementelor senzitive si a celor motorii, Sistemul nervos periferic informeaza sistemul nervos central despre stimulii primifi din mediul inconjuritor gi transmite raspunsurile edtre efectori (glande si muschi). TABELUL 11.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS UMAN. Sistemul nervos _Sistemul nervos periferic central Creierul ‘Nervi cranieni ce apartin creierulul 1. Fibre somatice realizeaza conexiuni cu pielea si muschii scheletici 2. Fibre vegetative ce relationeazd cu organe viscerale Maduva spinarii Nervi spinali cu originea in méduva spinarii, 1, Fibre somatice care conecteazd pielea si muschii scheletici cu midu- va spina 2, Fibre vegetative care conecteaza organele viscerale cu maduva spi- nari BEES Sistemul nervos central este principalul centru de interpretare a informatiei din orga- nism. Este compus din creier, care se continua cu m&duva spinirii. MADUVA SPINARII $1 MENINGELE La adultul normal, maduva spinarii este un cordon de fesut nervos cu o lungime de aproximativ 45 cm (Figura 11.1). Se extinde in jos dinspre creier, prin canalul osos format de vertebre, Maduva spindrii este 0 continuare a creierului, incepand in locul in care {esutul nervos pirdseste cutia craniand la nivelul foramen magnum (gaurii mari) din osul occipital. Maduva spindrii se subjiazi ta capat si se termina in apropierea discului intervertebral ce separa prima sia doua vertebra lombar’, Partea superficiala (externa) a maduvei spinarii este alba (,,substanfa alba”) dato- rit aglomerarii de teci de mielina ce invelesc fibrele nervoase, Porfiunea interna este de culoare cenusie (,,substanta cenusie”) deoarece este alcatuita in principal din corpi neuronali $i interneuroni amielinici. lL Organizarea sistemului nervos 247 Mezencefal Punte Cerebe! vat coeff cone yy j roe | (| Mite Y) | roma Sacrala 7 coccignt [\ “1 1 FIGURA 11.1 Anatomia generala a sistemului nervos central uman. (@) Principalele regi ale creierului gi ale maduvei spinari. (b) Localizarea sistemului nervos central in organism. Maduva spinarii este inconjurati si protejaté de trei membrane care poartd impreunii numele de meninge: dura mater, arahnoida si pia mater. Dura mater este stratul exterior gi contine un fesut conjunetiv fibros re- zistent, cu multe vase de sange gi nervi. Arahnoida este un strat subtire, cu aspect de refea, cu vase sanguine ce reabsorb lichidul cefalorahidian, Pia mater este un strat foarte subjire, bogat vascularizat (Figura 11.2), Cele trei straturi meningeale se extind gi dincolo de creier si formea- A compartimente, Spatiul dintre arahnoida si pia mater se numeste spatiu subarahnoidian gi con{ine un lichid clar, apos, numit lichid cefalorahidian. Acest lichid se regaseste si in canalul central (ependimar) al maduvei spindtii gi in interiorul cavitatilor (ventriculilor) creieru- lui, Este un lichid asemanator cu limfa, ce serveste nevoilor nutritionale si gazoase ale celulelor nervoase din SNC. Pentru a obfine o proba din acest lichid in vederea efectuitrii analizelor cfnd se suspecteaza o boala a sistemului nervos se foloseste 0 procedura de- numit& ,,punctie rahidiana”, Din partile latetale ale maduvei spinarii pornese 31 de perechi de prelungiri numite rédicini nervoase. Ridacinile mai apropiate de par- tea dorsala a corpului se numese ridacini nervoase dorsale, aici ga- sindu-se corpii celulari si axonii nervilor senzitivi ce se indreapta spre maduva spinarii, Radacinile mai apropiate de partea ventral a corpului se numese riidicini nervoase ventrale (Figura 11.3). Ele congin axonii neuronilor motori ce pleaci dinspre m&duva spinarii, Lezarea ridacini- DE RETINUT Gee) Sy trel straturi meningeale: Ue eme oun e ea DE RETINUT EEA ee SUNIL senzitive, iar radaci- ORNL Cre Rua 248 Anatomie i iziologie umana pentru admitere la facultatile de met Jor dorsale are ca rezultat pierderea senzafiilor provenite de la receptori (anestezie), iar lezarea radacinilor ventrale duce 1a incapacitatea de a rispunde la stimuli (paralizie). Radacinile dorsale si ventrale iau nastere din coarnele posterioare si anterioare ale maduvei spinirii Pieleasealpulu! /,__Tesut subevtanat _e Oasele rail Diviare a rmeningeior ~ Spaiu subarahnoidian Lob cerebral co} FIGURA 11.2 Structurile ce invelese sistemul nervos. (a) Relaiile dintre ereier si miiduva spi- n&rii si oasele ce le inconjoard. (b) Detalii ale celor tei straturi ale meningetui Santul posterior median canaiul central Fisura median’ anterioar Cornul posterior — CCornul anterior Cornu ateral Cornul aterlor — — SS amater Ridcina ventral a nervului spinal Ganglion a dicinit posterioare Nervul spinal FIGURA 11.3 Sectiune transversali prin maduva spinfrii, Tesutul nervos este invelit de trei straturi meningeale si este inconjurat de vertebre. Observafi rdicinile ner- voase dorsale gi ventrale ce pleacd din maduva spingiii (rid&cinile dorsale sunt dilatate din cauza prezentei corpilor celulari ai neuronilor senzitivi). R&dicini- le igi au originea in coarnele posterioare, respectiv anterioare, Organizarea sistemului nervos Maduva spindrii are doua funcfii principale in coordonarea nervoasa, servind drept centru coordonator pentru arcul reflex si drept rejea de legiitura intre sistemul nervos periferie gi creier. Aceasti legiturd este realizata de axonii interneuronilor ce pleaca din maduva spinarii gi au traiect ascendent, fiind grupati sub forma unor tracturi mervoase numite tracturi ascendente. Alte tracturi nervoase transportd informatia dinspre creier inspte efectori (mugehi si glande), fiind denumite traeturi deseendente. Aceste conexi- uni nervoase furnizeazii un sistem de comunicatie bidirectionald intre creier, muschi si glande. ENCEFALUL Encefalul este centrul de organizare si procesare al sistemului nervos (Figura 11.4). Este, de asemenea, centrul constientei, senzatiilor, memoriei si a coordonarii, Encefalul re- ceptioneaza impulsuri nervoase de la maduva spinarii si de la cele 12 perechi de nervi cranieni ce inerveaza organele de simt, muschii si glandele. in urma acestora, el gene- reaza reactii adeovate i le transmite prin intermediul neuronilor motori. Encefalul este, de asemenea, initiatorul unor activitati ca, spre exemplu, memoria, Encefalul confine dowd emisfere, dreaptd si stingd, Este acoperit de meninge (ca gi maduva spinarii) si inconjurat de lichid cefalorahidian, care apare in cavitajile cerebrale (ventriculii cerebrali) si in spafiul subarahnoidian. Encefalul dispune gi de o vast retea de capilare cu rol in schimbul de nutrimente si de gaze si in indepairtarea produsilor rez duali, Acest organ consuma aproximativ 25% din cantitatea total de oxigen utilizata in organism si este extrem de sensibil la sciderea nivelului de oxigen sau glucoza. Zonele superticiale si cele aflate in centrul encefalului poartd numele de ,substanfé cenusie”, deoarece sunt formate din corpii neuronilor si interneuroni amielinici. Aceste zone sunt conectate intre ele de ctre axoni mielinici, denumiti ,,substanta alba” datoriti culorii mielinci. Encefalul este impartt in trei structuri principale: creierul, cerebelul gi trunchiul cerebral. rani Meninge — —— misters cerebrata Venticllteral — Ventricu — Corp ealos Talamus — Hipotalamus Mezencefal pores Cerebel — Punte FIGURA 11.4 Encefalul uman in cutia craniana, in sectiune sagitala. Observati diversele structuri prezentate gi relaiile dint ele 249 250 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind CREIERUL Creierul reprezinta cea mai mare parte a encefalului si confine centri nervosi senzitivi motori. El controlcaza functii mentale complexe $i const din dowd emisfere unite pr tr-o punte alcdtuitd din fibre nervoase numita corp calos. Suprafafa emisferelor cerebrale confine numeroase cireumvolufiuni, numite si girusuri, si numeroase adancituri, O adéncitura superficiala este denumita sant, iar una adanea se numeste fisurd. Emisferele cerebrale contin peste 10 miliarde de neuroni, Fiecare emisfera este im- artit8 in patru lobi: lobul frontal, in partea anterioara; lobul parietal, in spatele lobului frontal, separat de acesta prin sanful central; lobul temporal, situat sub lobul frontal si desparjit de acesta prin gantul lateral, si lobul occipital, in partea posterioar a fiecirei emisfere. O alti zon’ a emisferelor se numeste insula, fiind localizata profund si acope- rit de unele portiuni ale lobilor frontal, parietal si temporal. Emisferele cerebrale conjin neuroni ce interpreteaza impulsurile provenite de la o- ganele de simf si initiaz& raspunsuri voluntare la stimuli. Ele sunt centrul rafiunii gi al memoriei si determi mare misurd, inteligen{a gi personalitatea unui individ. Aria motorie principala este localizata in lobul frontal (Figura 11.5). Aici se gasese neuroni piramidali de talie mare. Impulsurile provenite de la acesti neuroni se inerucisea- 24 prin intermediul tractului corticospinal si stimuleaza ariile motorii ale organismului Situate in partea opusa. Aria lui Broca este o regiune a lobului frontal raspunzatoare de activitatea motorie legatti de vorbire si de planificarea vorbirii. Ariile senzitive se gasesc in mai multi lobi. Aceste arii sunt raspunzatoare pentru senzafii, sentimente gi emotii. Lobii temporali contin zone pentru auz, iar cei occipitali, zone pentru viz. Aria respon- sabili pentru simful mirosului este situat’ profund, in interiorul emisferelor cerebrale. Alte regiuni ale creierului, in special arii ale lobului frontal, sunt asociate cu invata- rea, rafiunea, anticiparea si creativitatea. Anumite regiuni ale lobilor parietali raspund de infelegerea vorbirii si exprimarea ideilor. Senzatiile vizuale sunt interpretate in lobii oceipitali Picior j; 3 re : Yi sane | Ms 7 a top [ Eaborre semis frontal pare | sativatie. —— ob [ Vedere biaterals occipital 4 Vedere Leite Ke wiauies ted Memorevitulé yiaudina — } Lb sudecaté perceptuals Cerebel ~ FIGURA 11.5 0 vedere din lateral dreapta a creierului evidentiind lobii si ariile importante, precum si func I i I t I i L I i I I I Organizarea sistemului nervos in emisferele cerebrale se gasesc o serie de cavitati interconectate numite ventricul Ventriculii confin lichid cefalorahidian, ce serveste nevoilor nutrifionale ale celulelor nervoase gi se varsa in canalul central al m&duvei spindii. Exist doi ventriculi laterali interiorul emisferelor, iar un al treilea se gaseste in apropierea corpului calos. Al patrulea ventricul este localizat in trunchiul cerebral (Figura 11.6). Emisfea cerebral — ‘Apeduct cerebral Cerebel —~ Apertura median’ Canal central —— FIGURA 11.6 Ventticulii cerebrali:(@) Vedere laterala stanga; (b) Vedere dorsal. CEREBELUL ‘Cerebelul este o masa de substan{i cenusie gi alba, situat inapoia trunchiului cerebral, care coordoneaza activitiile motorii. Cerebelul primeste stimuli de la ereier gi de la re ceptorii senzoriali pentru a determina ce muschi trebuie si se contracte. Spre exemplu, timpul mersului, cerebelul determina care muschi trebuie utilizafi, precum si seevenfa intensitatea contractiilor. Cerebelul consti din doua emisfere separate partial de catre un strat de dura ma- ter. Cerebelul comunica cu alte parti ale sistemului nervos central prin intermediul a trei tracturi nervoase denumite pedunculi cerebelari. in calitate de centru reflex pentru coordonarea activitatii muschilor scheletici, cerebelul ajuta la menjinerea posturii gi la secventialitatea mersului, DIENCEFALUL Diencefalul este regiunea situati deasupra mezencefalului, intre emisferele cerebrale Cuprinde in interior ventriculul al treilea gi este organizat sub forma de mase de substan- {8 cenusie denumite nuclei. Unul dintre acestia, numit talamus, este un centru integrativ al impulsurilor senzitive (Tabelul 11.2 prezinta, pe scurt, aceste functii). 251 252 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina TABELUL 11.2 O PREZENTARE CONCISA A COMPONENTELOR CREIERULUI $1 A FUNCTIILOR ACESTORA Components Funetii specifice Bulbul rahidian / Primeste si integreazé semnale de la maduva spinal, Medulla oblon- Trimite semnale cdtre cerebel si talamus; pa Contine centri ce regleaz’ frecventa cardiac&, presiunea sanguing, frecventa respiratorie, tusea si alte activitatiinvoluntare Puntea Are functie de releu intre medulla oblongata si parfile superioare ale creleru- 7 lui, intre emisferele cerebelare si intre cerebel si emisferele cerebrale Mezencefalul Are functie de releu pentru semnalele senzitive intre miduva spinarii sta famus, si pentru semnalele motorilintre cortexul cerebral, punte si m&duva spinal; Controleaz3 miscarile reflexe ale capului sale globilor oculari ca rispuns la stimuli vizuali; Controleazd migcSrilereflexe ale capului si trunchiului ca rispuns la stimuli _ auditvi - Talamusul Directioneaz8 toate semnalele senzoriale (cu excepia mirosulul) spre corte- xul cerebral; Directioneaz’ semnalele motorii dinspre cortexul cerebral inspre mduva spina Directioneaz’ cétre cortexul cerebral semnale care mentin starea de veghe; Proceseaz3 senzatii brute : Primeste semnale senzoriale de la organele interne prin intermediul tala- ‘musului si utilizeazd aceste semnale pentru a controla actiunile sistemului nervos vegetativ, si glanda hipofi’ (pituitard), mentindnd astfel homeostazia organismului; Furnizeaza o corelare structural si functional8 intre sistemul nervos § endocrin prin relatia cu glanda hipofie8; ‘Impreuna cu sistemul limbic, particip’ la reactiafiziologicd fat de experien- = tele emotionale Cerebelul Primeste semnale senzoriale de la ochis Coordoneaz’ echilibrul si receptor din muschi, tendoane si articulati, ela- tionaticu activitatea motorie Creierul Contine aril care receptioneazi si integreazd sernnale senzoriale (aria sen- Zitiva somatic, aria vieual8, aria auditiva) si care initiaea semnale motorti pentru miscari voluntare (aria somaticd motorie, aria vorbiri); Contine ari de asociatiein care sunt interpretate semnalele senzoriale, sunt stocate amintirile si au loc procese complexe de procesare; Contine tracturi de fibre de asociatie care au rol de releu intre cortexul cere- : bral si alte zone ale sistemului nervos Nuclei bazali___Ajut8 la controlarea tonusului muscular sila coordonarea migcSrilor voluntare Sistemul limbic Confine centri pliceri si pedepsei; Are ol in generarea sentimentelor si emotilor; : __ Hipocampulstabileste care amintiri sunt stocate Formatiunea —Contine nuclei implicati in starea de veghe si somn reticulard cel eee ee oo Organizarea sistemului nervos O alta parte componenta a diencefalului este hipotalamusul, Acesta transmite si pri- meste semnale spre si dinspre creier gi talamus. Neuronii hipotalamusului produc hor- moni, printre care si pe cei ce controleazi glanda hipofiza (pituitara), Unii din acesti hormoni sunt stocati in glanda hipofiza, care ii si elibereazd. Acesti hormoni regleazi a tivitatea mai multor organe viscerale. Senzatia de foame, reglarea greutitii, temperaturii corporate si echilibrului hidric sunt, de asemenea, asociate cu hipotalamusul Sistemul limbic cuprinde o serie de structuri situate in jurul trunchiului cerebral. El este implicat in emotiile legate de supravietuire, fiind astfel asociat cu sentimente pre~ cum teama, furia, plicerea si supdrarea. Prin urmare, poate avea o influen(a substantial ‘supra comportamentului unei persoane. TRUNCHIUL CEREBRAL ‘Tesutul nervos care conecteaza creierul cu maduva spindrii contine un numar de structuri cunoscute sub numele colectiv de trunchi cerebral, Acestea sunt mezencefalul, puntea si bulbul rahidian (medulla oblongata). Mezencefalul este situat intre punte si diencefal (Figura 11.7). Fibrele nervoase ale mezencefalului se unese cu celelalte segmente ale trunchiului cerebral si ale maduvei spinaii in traseul lor spre creier, iar neuronii localiza{i aici au funefia de centri reflecsi Pe partea inferioard a mezencefalului se giisesc tracturi corticospinale care unese creierul cu miduva spindrii. corp calos f Tawmus — { spottimue Mexencel — Diencefal Apeduct cerebral Hipofia Punter Formatia reticular Medul oblongata Maduva spingrii = FIGURA 11.7 Componentele trunchiului cerebral si ale diencefalului. In sens descendent, principatele structuri sunt diencefalul, mezencefalul, puntea si bulbul rahidian (medulla obfongata). Trunchiul cerebral prezinta o proeminenta denumit’ punte, care separ mezencefalul de bulbul rahidian (medulla oblongata). Puntea contine in principal fibre nervoase care transmit mesaje dinspre medulla oblongata inspre creier si inapoi. Bulbul rahidian (medulla oblongata) este partea superioar, dilatatd, a maduvei spinirii, care o conecteaz cu restul structurilor aflate in cutia craniani. Acesta repre- zinta un pasaj pentru nervii cate vin de la ereier gi trec prin bulb spre miduva spindtri Toate fibrele nervoase descendente trec prin medulla oblongata; unele dintre aceste fibre se intersecteazi formand decusatia piramidal’. Datoritd acestei decusafii, impulsurile 253 254 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina neryoase provenite dintr-o parte a corpului ajung la emisfera cerebrala de pe partea opu- sa, In medulla oblongata se giseste cel de-al patrulea ventticul in interiorul bulbului rahidian (medulla oblongata) se gasesc nuclei ce servesc drept centri de control ai unor activititi precum contracfia cardiacd, vasoconstrictia, reglarea respirafici, strinutul, tusea, voma si deglutitia. Medulla oblongata confine si o relea de fibre nervoase numite formatiunea reticu- lard, care se extind in punte si mezencefal, Aceste fibre sunt rispunzitoare pentru acti- varea cortexului cerebral la primirea impulsurilor senzoriale. Prin urmare, ele pregitese cortexul pentru interpretarea acestor impulsuri si stimuleaz& procesele cognitive SAR a aie Creierul si maduva spindrii sunt conectate cu celelalte parti ale corpului gi cu mediul inconjurator prin intermediul unui complex de nervi si celule nervoase numit sistem nervos periferic. Acesta confine totalitatea jesutului nervos aflat in afara creierului si 4 m&duvei spinarii, fiind compus in principal din nervi periferici, ganglionii asociati cu acestia gi receptorii senzoriali. Fibrele nervoase pot fi aferente sau eferente, Fibre- le nervoase aferente conduc impulsurile nervoase inspre sistemul nervos central, iar fibrele nervoase eferente le conduc in sens invers. Aproape tofi nervii periferici sunt nervi micsti, confinand ambele tipuri de fibre. Fibrele aferente (senzitive) iau nastere in structurile senzitive. Fibrele eferente (motorii) iau nastere din sistemul nervos central § Cuprind fibre somatice gi fibre autonome (vegetative). Fibrele nervoase somatice iner- ‘veazi muschii scheletici, pe cand fibrele nervoase autonome (vegetative) inerveazi mugchii netezi, muschiul cardiae si glandele. NERVII CRANIENI $1 SPINALI Sistemul nervos periferie transmite impulsuri nervoase senzitive catre sistemul nervos central, unde acestea sunt interpretate. Acest sistem transmite si impulsuri provenite de Ja sistemul nervos central catre efectori (muschi gi glande), in cazul in care este necesara © reactie. Prin intermediul acestui sistem, suntem in permanenfa relafionayi cu mediul inconjurator si putem reactiona la modificarile acestuia. Sistemul nervos periferic este alcatuit din 12 perechi de nervi cranieni gi 31 de pe- rechi de nervi spinali. Cele 12 perechi de nervi cranieni aparjin diferitelor zone ale encefalului gi tree pe dedesubtul creierului (Figura 11.8). Majoritatea nervilor cranieni conjin att axoni motori, cat gi axoni senzitivi, dar unii contin doar axoni senzitivi, ca de exemplu nervii olfactivi si optici. Alti nervi cranieni, ce controleaza in principal efectorii, contin axoni motori. Nervii cranieni sunt denumifi utilizand numere si nume separate pentru fiecare (Ta- belul 11.3 indica numele, numerele i functiile nervilor cranieni). Corpii neuronilor sen- Zitivi se afla grupati sub forma unor mase nervoase localizate in afara creierului, numite ganglioni. Corpii neuronilor motori sunt situafi de obicei in substanta cenusie, Nervul optic este, de fapt, o extensie a creierului, invelit de meninge si mielinizat de catre oligo- dendrocite, astfel incat lui nu i se aplica aceasta descriere Organizarea sistemului nervos 255 Bulb olfactiv —___ —— otactvi Tract ofactiv — Tract optic — optic in) — cculemator (it) Troblea (IV) _— Trigemen (V) ~ Abducens (v1) Van 00) — — Facial vi) Vestibulocohlear (vit) a Glosofaringlan (hx) ipo (2) FIGURA 11.8 Descrierea celor 12 perechi de nervi cranieni si originea aparentl a acestora ‘TABELUL 11.3 NERVII CRANIENI Numar = Nume Functie Origine aparenta (locul unde (s=senzitiv, m=motor) nervul devine vizibil) Olfactiv (s) Miros Emisfere cerebrale 0 Optic (s) Vaz Diencefal a Oculomotor (rn) Miscarioculare Intre punte si mezencefal Vv ‘Trohlear (m) Miscari oculare Mezencefal v ‘Trigemen (m) Masticatie Punte t {s) Sensibilitatea fetei, a ' dintilor sia limbit Vi Abducens (rm) Miscari oculare Tntre bulb rahidian si punte vu Facial (m) Miscarifaciale Intre bulb rahidian si punte [ Vill Vestibulo-cohlear (5) Auz Tntre bulb rahidian si punte (auditiv) (s} Echilibru 1K Glosofaringian (5, m) Limbs, faringe Bulb rahidian x vag (s,m) Inims, vase de singe, Bulb rahidion viscere x Accesor (om) Muschi gatului xi Hipoglos (m) Muschit limbit Bulb rahidian 256 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind istemul nervos periferic include gi 31 de perechi de nervi spinalicare asigura comuni- carea dintre miduva spindrii gi diverse parti ale corpului. Nervii spinali sunt grupafi in nervi cervicali (8 perechi), nervi toracici (12 perechi), nervi lombari (5 perechi), nervi sacrali (5 perechi) si nervi coccigieni (1 pereche) (Figura 11.9). Emergenta nervilor spinali din maduva spinarii are loc prin intermediul ridainilor dorsale si ventrale, provenite din coarnele posterioare si anterioare, Radacina d sala confine un ganglion in care se afla corpii celulari ai neuronilor senzitivi, Radi ventral nu prezinti ganglioni, deoarece corpii neuronali se afid in substanfa cenusie a maduvei spinarii (Tabelul 11.4 prezinta o comparatie intre nervii cranieni si cei spinali) Portuni ale celor 12 perechi de nervicranieni ‘Cervical. Brahiat — cervical Plexur Lombar Toraciel Nerv spinal Lombari Uniinerw_) Radiat sacra riferel§ Cutanat m femural lateral Coccigien Femural — Scat FIGURA 11.9 Sistemul nervos periferic, compus din 12 perechi de nervi cranieni si 31 de perechi de nervi spinali, Observafi plexul cervical si cel brahial. Organizarea sistemului nervos 257 TABELUL 11.4 COMPARATIE INTRE NERVII CRANIENI $i CEI SPINALI Caracteristic’ Origine aparents baz Distributie Predominant cap si gat Nerv cranian’ ncefalului Structura Nerv spinal Maduva spinarii Pielea, muschii scheletici, articula- tii, vase sanguine, glande sudoripa- re, mucoase (cu exceptia capulul si gatului) ‘Nervi senzitivi au doar fibre senzi- Nervi spinali sunt micsti, continand tive, cei mototi doar fibre motor, _atat fibre senzitive, cat si motor; lar cei micsti contin fibre senzitive _acestia pot fi somatici sau vegeta simotorii;o parte dintre acestia —tivi contin fibre apartinand sistemului | nervos vegetativ | Functie Vaz, auz, miros, gust, miscri Simt, misc transpiratie oculare Nervii spinali se combina temporar inainte de a ajunge la destinajie, formand refele | complexe numite plexuri. in interiorul acestora, fibre provenite de la mai multi nervi sunt interconectate. Cele patru plexuri majore sunt: plexul cervical, plexul brahial, ple- xul lombar gi sacral (Figura 11.9). SISTEMUL NERVOS AUTONOM (VEGETATIV) Sistemul nervos autonom opercaza involuntar, Piri control constient, Aceastii compo- nent a sistemului nervos coordoneaza functiile homeostatice ale unor organe viscerale precum inima, mugchiul neted gi glandele viscerale. Sistemul nervos vegetativ cuprinde doua tipuri de neuroni motori si ganglioni atasati acestora. Primul tip, neuronii motori iau nastere in sistemul nervos central si se intind pan’ la ganglioni, fiind denumifi neuroni preganglionari sau fibre preganglionare. Cel de-al doilea tip de neuroni porese din ganglioni si ajung la organele corpului, fiind numiti neuroni postganglionari sau fibre postganglionare. Tofi acesti neuroni fae parte din SNP. ‘ Sistemul nervos vegetativ are o component simpatica si una parasimpatic’ (Figura 11.10). Nervi componentei simpatice au efecte identice cu ale adre- nalinei (Capitolul 13), pregatind organismul pentru situafii de urgent DE RETINUT [ Impulsurile simpatice trimise muschilor cresc ritmul cardiac, provoaca Renee Ente vasoconstrictie si dilatarea pupilelor si au si alte efecte adecvate situati- JEM ECMTee ae att determina reve- ilor de criza. Impulsurile componentei parasimpal nirea organismului la normal. Aceste impulsuri incetinese ritmul cardi- ane Ea ac, dilatd arterele, provoaca constrictia pupilelor, stimuleaza digestia si JEIMENA MEe nn ajusteaz& functiile altor organe. in acest sens, ele restabilesc homeosta- JNNIEE EET eO ny zia organismului (Tabelul 11.5 compara cele dou componente). termediul adrenalinei iologie umand pentru admitere la facultatile de mec ind Contracts pupila Stimuleanéputernicsalivatia Lang simpatic BZ nero = Ni Nev vag Maduva Stimulea je eae spins actvitatea Simpatic Parasimpatc Stimuleazberectia Contract vexca ulnar a FIGURA 11.10 Cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ. Nervii sistemului simpatic (stings) pregitese organismul pentru situafii de urgent. Observati c& acest sistem const din nervi pre- si postganglionari. Nervii componentei parasimpatice (dreapta) determina revenirea organismului la normal. Efectele diferite ale componentelor simpatice si parasimpatice se datoreazi parfi- al neurotransmifitorilor secretafi. Fibrele preganglionare ale ambelor componente si fibrele postganglionare parasimpatice secret acetileolina, iar fibrele postganglionare simpatice secret noradrenalind. De aceea, fibrele postganglionare simpatice sunt de- numite fibre adrenergice, iar fibrele postganglionare parasimpatice se numesc gi fibre colinergice. Cele dou’ componente ale sistemului nervos autonom sunt antagoniste, dar nu in (otalitate, pentru ci fiecare componenti poate activa anumifi efector in timp ce ti inhiba pe alfii, Majoritatea activitatii sistemului nervos autonom este involuntara, dar creierul Pistreazi un oarecare control asupra acestuia, =o oe Organizarea sistemului nervos 259 TABELUL 11.5 COMPARATIE INTRE COMPONENTA SIMPATICA $I CEA PARASIMPATICA Caracteristic’ Efectul general Extinderea efectului Sistemul simpatic Pregateste organismul pentru situatii stresante; Mediazi aspectul anormal al functillor organismului in tot organismul Sistemul parasimpatic Determing revenirea organismului la normal dupa incetarea situatiet stresante; ‘Mentine in mod activ aspectul nor- ‘mal al functillor organismului Localizat in esuturi Neurotransmitator Originea in SNC Localizarea ganglionilor Numarulfibrelor postganglionare Noradrenaling (de obicei) Nivelul cervico-toraco-lombar al maduvel spinarii Lanturi ganglionare si ganglioni colateral Multe Acetilcoling Nivelul cranio-sacral (din creier si maduva spina) | Radacinile nervilor cranieni il, Vi, KX Ganglion terminali Putine 260 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicin& INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A ~ Identificaji corect literele corespunzétoare partilor compo- nente ale creierului. FIGURA 11.11 __ 1. cerebel __ 9. gland’ hipofiza __ 2. emisfere cerebrale _10. punte _ 3. corp calos __1L. cutie craniana __ 4, hipotalamus _12, luva spindrii __ 5. ventriculi laterali 13. talamus _— 6, medulla oblongata _14. ventricul IT __ 7. meninge 15. vertebri 8. mezencefal Organizarea sistemului nervos 264 Identificayi corect literele corespunzatoare nervilor cranieni si originii lor aparente. FIGURA 11.12 __ 1. nervul abducens (VI) __ 9. tractul olfactiv 2. nervul accesor (X1) _10. nervul optic (11) __ 3. nervul facial (VII) 11, tractul optic __ 4. nervul glosofaringian (IX) 12. nervul trigemen (V) __ 5. nervul hipoglos (XII) _13. nervul trohlear (IV) _— 6. nervul oculomotor (III) __14, nervul vag (X) __ 7. bulbul olfactiv __15. nervul vestibulo-coblear (VIII) 8, nervul olfactiv (1) SECTIUNEA B ~ Completare: Adgugati cuvéntul sau cuvintele corecte care comple- teazé fiecare dintre urmétoarele afirmatii 1. Creierul gi maduva spinarii sunt componente ale _ 2. Substanja cenusie a creierului si a maduvei spinarii este alcdtuita din 3. Sistemul nervos periferic este aledtuit in principal din dendrite ale neuronilor sen- Zitivi si axoni ai 262 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicin& 4. Axonii gi dendritele se extind dinspre maduva spinarii inspre efectori (muschi si glande), formand 5. Miiduva spindrii este situata intr-un canal osos format de 6. Maduva spinarii se continua in sus cu 7. Partea intern’ a maduvei spinarii este alcdtuitd din substang cenus ficiald (externa) din , iar cea super- 8. Cele trei membrane care invelesc si protejeazi maduva spinarii poarta impreund numele de 9. Cea mai superficial membrana ce inveleste maduva spindrii este 10. Membrana intemi ce inveleste maduva spinarii gi este bogat vascularizataise nu- meste 11. Lichidul clar, apos aflat in canalul central al ‘iduvei spinarii se numeste 12. Radacinile nervoase ventrale ale maduyei spinarii contin axoni 13. Lezarea ridacinilor nervoase ventrale ale maduvei spinarii provoaca 14. Tracturile nervoase ce transpor numese informatii dinspre creier prin miiduva spindrii se 15. Maduva spinarii este centrul de coordonare al 16. Creierul primeste impulsuri de la maduva spinii si de Ia 12 perechi de 17. Creierul are doua 18. La nivelul creierului lichidul cefalorahidian circula prin cavitati si prin 19. Creierul consuma aproximativ un sfert din cantitatea totala de utilizata in organism. 20. Partea superficiala (externa) a encefalului este alcdtuit principal din 21, Circumvolutiunile cerebrale se mai numese si 22. Portiunea anterioarii a fiectirei emisfere cerebrale este ocupati de lobul 23. in partea posterioari a emisferelor cerebrale se afla lobul 24, 29. 30. 31 32. 33. . Simful mirosului este localizat intr-o portiune situaté Organizarea sistemului nervos 263, Regiunea lobului frontal implicata in activitatile motorii ale vorbirii este profund, in interiorul ». Interpretarea informatiilor vizuale are loc in lobul . Cavitiile localizate in creier sunt denumite Organul situat este spatele trunchiului cerebral, ce coordoneaza activitatea motorie, Cerebelul este alcatuit din dows laterale. ind un centru reflex pentru coordonarea activititii musculare, cerebelul ajutd la Diencefalul este alcdituit din mase de substan cenusie numite Structura diencefalicd ce trimite impulsurile senzoriale mai departe in creier se numeste Structura diencefalica ce sintetizeaza hormoni care vor fi depozitati si eliberafi de cltre glanda hipofiza este . Experientele emotionale precum teama, furia, plicerea si supararea sunt controlate de ctre un inel de fesut nervos denumit . Protuberanfa rotunjitd ce separa mezencefalul de bulbul rahidian este Portiunea dilatata ce leaga creierul de maduva spinirii este . in creier, impulsurile nervoase se incruciseaza la nivelul Refeaua de fibre nervoase din bulbul rahidian ce activeazi cortexul cerebral se numeste Sistemul nervos periferie este alciituit din nervi spinali gi Corpul uman are _ nervi spinali Nervul cranian asociat cu mirosul este . Nervul cranian ce controleaz masticatia, senzafile si miscarile fefei, ale dintilor si ale limbii este . Nervul cranian mixt ce controleaza inima, vasele sanguine si viscerele este 264 Anatomie si fiziologie uman pentru admitere la facultatile de medicind 44. Corpii celulari ai neuronilor din afara creierului si m&duvei spingiii se grupeazt in 45. Nervii spinali comunica impulsuri nervoas: tre diverse parti ale corpului gi 46. Locul in care nervii spinali se combina intre ei se numeste 47. Sistemul nervos autonom actioneazi 48. Fibrele nervoase autonome dintre ganglioni gi organe se numese fibre 49. Nervii simpatici au aceleasi efecte ca 50. Dupa incetarea unei situafii stresante, organismul este readus la starea initiala de catre__ SECTIUNEA C ~ intrebari cu raspuns la alegere: Incercuiti litera din dreptul varian- tei corecte din urmétoarele afirmatii: 1. Interneuronii aledtuiese cea mai mare parte din A. sistemul nervos periferie B. sistemul nervos senzitiv C. sistemul nervos central D. sistemul nervos autonom (vegetativ) 2. Majoritatea corpilor neuronali din sistemul nervos periferic sunt localizati A. in organele corpului B. la suprafata corpului vertebrele sacrale D. in intetioral sau in apropierea sistemului nervos central 3. Majoritatea nervilor contin ‘A. numai corpi celulari B. numai dendrite C. axoni motori si dendrite senzitive D, numai neuroni de asociatie 4. Urmitoarele sunt functi ale sistemului nervos periferic, cw excepria A. interpretarea senzatiilor si a stimulilor B. conectarea organismului la mediul inconjurator C. transmiterea rispunsurilor catre muschi si alte organe D, transmiterea stimulilor catre sistemul nervos central 5. Unmitoarele afirmatii despre maduva spinarii sunt adevarate, cu exceptia A. se continua in sus cu creierul B, se termini in apropierea discului intervertebral dintre prima gi a doua verte- bra lombara C. porfiunea externa este cenusie D. este inconjurata de meninge 6. 10. re 12, 13. Organizarea sistemului nervos 265 Urmaitoarele componente apartin meningelui, cu excepfia A. pia mater B, corpus mater C. arahnoida D. dura mater . Substanfa alba a sistemului nervos are aceasta culoare datoriti A. citoplasmei albe B. dendritelor albe uutului de pigment alb din pia mater D. culorii albe a tecii de mielina . Lichidul cefalorahidian poate fi intalnit ‘A. in interiorul durei mater B. numai in teaca de mi C. in canalul central al maduvei spingrii D. in citoplasma celulelor din ereier . Radacinile nervoase dorsale adapostese A. substanfa cenusie cerebral’ B. corpi celulari si axoni ai nervilor senzitivi C. oligodendrocite D. locuri de atasare a meningelor Distrugerea radacinilor nervoase ventrale duce la A. incapacitatea de a efectua migeari B. incapacitatea de a forma lichid cefalorahidian C. capacitatea de a vorbi mai tare decat in mod normal D. capacitatea de a conduce impulsuri nervoase mai eficient ‘Tracturile descendente din maduva spinatii A. sunt compuse numai din dendrite B. nu confin corpi celulari C, transmit impulsuri catre muschi si glande D. sunt extensii ale organelor senzoriale de la suprafaa corpului Partea superficiala a emisferelor cerebrale A. este acoperiti cu corpi celulari B, nu prezinti meninge C. se situeaza intr-un mediu lipsit de oxigen D. este alcdtuitd din substanfa cenusie Urmatoarele afirmatii despre creier sunt adevarate, cw excepyia A. are doud emisfere B. confine peste 10 miliarde de corpi celulari C. are numeroase circumvolutiuni D. este o parte mica a cerebelului 266 Anatomie ie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina 14, Urmatorii lobi apar in emisferele cerebrale, cu exceptia 15, 16. 17. 18, 19. 20. 2 A. lobului parietal B. lobului occipital C. lobului toracie D, lobului temporal . Aria auditiva este localizati in A, lobul occipital B. lobul lombar C. lobul cervical D. lobul temporal Ventriculii emisferelor cerebrale contin A. axoni ai neuronilor motori B, dendritele si corpii celulari ai interneuronilor C. tecile de mielina ale tuturor neuronilor D, lichid cefalorahidian Urmatoarele afirmatii despre cerebel sunt adevarate, ew exceptia A. ajutd la menginerea posturii B. coordoneazi activitatea senzoriala C. are doua emisfere laterale D. este adiacent trunchiului cerebral . Una din functiile cerebelului este A. coordonarea activitatii mugchilor scheletici B. producerea hormonilor hipofi C. de centru auditiv D. de centru de vorbire falamusul si hipotalamusul sunt localizate A. in emisferele cerebrale B. in diencefal C. lang bulbul rahidian D. fn exteriorul creierului Unmatoarele sunt functii ale hipotalamusului, cu excepyia A. echilibrului hidrie B, reglarii temperaturii corporale C. calculelor matematice D. reglarii greutatii corporale ‘Neuronii affati in mezencefal au functia de A. centri reflecs) B. producere de hormoni C. centri auditivi D. senzori pentru durere si caldura Organizarea sistemului nervos 267 22. Nervul glosofaringian are functii senzitive si motorii legate de A. ochi si urechi B, muguri gustativi si ochi C. limba si faringe D. inima si vase sanguine 23. Unmatoarele activitati sunt coordonate de nervul vag, cw excepfia A. activarea cortexului cerebral B. reglarea respiratiei C. controlul ritmului cardiac D. contractia muschilor netezi din anumite vase 24, Cele 12 perechi de nervi cranieni si cele 31 de perechi de nervi spinali aledtuiese A. sistemul nervos central B. méduva spindrii C. sistenul nervos periferic D. sistemul nervos autonom 25. Unmitoarele afirma(ii despre sistemul nervos autonom sunt adevirate, cw excepyia A. acfioneaza involuntar B. are o componenta simpatica C. include tofi nervii cranieni D. este compus din neuroni pre- si postganglionari i una parasimpatica SECTIUNEA D - Adevirad/Fals: La urmiitoarele enunturi marcaii cu litera A" afir- mafia care este adevaratd. Daca este falsa, modificati cuvéntul subliniat pentru a 0 transforma intr-una adevaraté. 1, Sistemul nervos periferic este alcatuit din axonii neuronilor motori si dendritele neuronilor senzitivi. La adultul normal, maduva spinéirii apare ca o formatiune sferied de 45 cm, Anatomic, m&duva spinarii incepe de la gaura obturatorie a osului occipital, Re YN Maduva spinatii este invelita gi protejat de trei membrane numite sarcoleme. Membrana din mijloc, subjire, cu aspect de refea, este dura mater. 6. Fluidul apos ce se afia in maduva spinarii si cavitatile creierului este numit plasma. 7. Prelungirile aflate de o parte si de alta a maduvei spindrii se numese rdacini ner- oa: 8, Distrugerea ridicinii ventrale a miduvei spindrii provoaca o tulburare numiti anestezie. 9. Tracturile descendente ofera un sistem de comunicare intre muschi, glande si ma- duva spiniri 268 Anatomie ‘umand pentru admitere la facultatile de medi 10. Memoria este asociata cu miduva spinari 11, Cele trei componente majore ale encefalului sunt trunchiul cerebral, cerebelul gi puntea. 12. O adancitura superficiala aflata in fesutul cerebral se numeste girus. 13, Lobul parietal este separat de cel frontal prin sanful lateral. 14. Inteligenfa, personalitatca si abilitatea unei persoane de a inifia reactii voluntare la stimuli sunt localizate in creier. 15. Centrii vederii se afla in lobii temporali. 16. Al patrulea nerv cranian, nervul abducens, este partial responsabil pentru migcarile oculare. 17. Exist’ cinei cavitii pline cu lichid in interiorul creierului, 18. Cerebelul comunicd cu celetalte componente ale sistemului nervos prin trei perechi de tracturi nervoase numite pedunculi cerebelari 19. Talamusul si hipotalamusul sunt localizate in trunchiul cerebral. 20. Senzajia de foame, reglarea temperaturii si a greuttji corporale gia echilibrului hidric sunt asociate cu hipotalamusul. 21, Fibrele nervoase ce urci de la bulbul rahidian inspre creier trec printr-o formatiune dilatata numit corpus corpora, 22. Ritmul cardiac si vasoconstrictia sunt reglate de catre bulbul rahidian. 23. Neuronii senzitivi gi cei motori sunt principalele componente ale sistemului nerve periferic, 24, Nervi cranieni sunt impartiti in nervi cervicali, toracici, lombari, sacrali gi sacro- coceigieni 25. Sistemul nervos autonom actioneaz voluntar. SECTIUNEA E - Studiu de caz Juan este un baiat in varsta de 5 ani care se prezinti la serviciul de urgent& cu febr’, dureri de cap, dureri musculare, stare de slabiciune si pierderea reflexelor somatice. Este diagnosticat cu poliomieliti, provocata de un virus care atacd neuronii din coarnele an- terioare. Care va fi rezultatul acestei infectii, chiar dac& evolutia bolii va fi stopata prin tratament? Explicayi. I Organizarea sistemului nervos 269 i RASPUNSURI SECTIUNEAA I Figura 1.11 Leg Tb I3.e i Qi 8. f 14. d 3.j 91 15h 4k 10, m t Sc a | 6.0 12.0 1 Figura 11.12 l fh is 6h Ic ' ae ha 12. j 3.1 8.f 13. i J 4n 9. b 14. d 5.0 10. g 15, m ! SECTIUNEA B - Completare { 1. sistemului nervos central 20. substanga cenusie 2. corpii neuronilor 21. girusuri 3. neuronilor motori 22. frontal I 4, nervi 23. occipital 5. vertebre 24. aria lui Broca 6. bulbul rahidian 25. emisferelor cerebrale i i 7. substanta alba 26. occipital . 8. meninge 27. ventriculi { 9. dura mater 28. cerebelul 10. pia mater 29. emisfere r 11. lichid cefalorahidian 30. posturii t i 12. neuronilor motori 31. nuclei 13. paralizie 32. talamus 14, tracturi descendente 33. hipotalamusul l 15, arcului reflex 34, sistemul limbic 16. nervi cranieni 35. puntea 1 17. emisfere 36. bulbul rahidian 18. spatiul subarahnoidian 37. ‘i piramidale i 19. oxigen 38, ne reticular 39. nervi cranieni 40. 31 de perechi de 41. nervul olfactiv (1) 42. nervul trigemen (V) 43. nervul vag (X) 44, ganglioni SECTIUNEA C C D c A c 1 B ic D 12.D c 13. D B 14.€ A 15. D vaepe Serene SECTIUNEA D ~ Adevirat/Fals A alungita foramen magnum (gaura mare) meninge arahnoida lichid cefalorahidian A radacinii dorsale 9. creier 10. creierul 11. creierul 12. sant 13. sanjul central 2ADaHeYEne SECTIUNEA E ~ Studiu de caz u rispuns la 45. 46. 41. 48. 49. 50. ale 14, 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21 22, 23. 24, 25. 270 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind maduva spini plex involuntar postganglionare adrenalina / epinefrina componenta parasimpatica -gere 16. 17. 18, 19, 20, 22) auw>wo > 24. € A occipitali trohlear patra A diencefal A punte A A spinali involuntar Juan isi va pierde abilitatea de a stimula anumiti muschi scheletici, deoarece acestia sunt stimulafi de catre neuronii din coarnele anterioare, Ca urmare, muschii inervati de neu- ronii afectafi se vor atrofia in urma inactivitafii cauzate de boald. Organele de simt CE VE! INVATA Acest capitol des: organele de simf. Parcurgand acest capitol, vei identificati structurile anexe ale ochiului gi functiile lor; asociati structurile globului ocular si functiile lor; deosebiti celulele din retina dupa functie; caracterizati fotoreceptia; tas: caracterizai cristalinul si modul de focalizare al imaginilor, deosebiti diversele afectiuni vizuale; identificati structurile urechii gi rolurile ei in mentinerea echilibrului; enumerafi pe scurt proprietatile sunetului, cunoscdnd modul in care sunt transmi- se si detectate de catre urechea interna; prezentafi pe scurt ile de transmitere a sunetelor cAtre emisferele cerebrale, precum si procesarea sunetelor; deosebiti diversi receptori pentru gust, miros gi pi rezumai mecanismul mentinerii echilibrului $i mecanismul orientiiis aplicafi cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz, am I 272 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicin& Simfurile organismului uman includ vazul, auzul, gustul, precum si alte simfuri, cum ar fi simpul tactil gi echilibrul. Toate simturile dispun de receptori foarte specializati care fac posibil rispunsul organelor de simt la diferiti stimuli. Receptorii care detecteaza stimulii chimici se numesc chemoreceptori, cei care detecteaz’ stimulii luminosi se numese fotoreceptori, iar cei care detecteaza stimuli mecanici sunt denumifi mecanoreceptori. Daca receptorii se afla pe suprafata corpului, ei sunt denumifi exteroceptori, iar daca se ocalizeaza in interiorul muschilor scheletici, articulatiilor sau oaselor si detecteaza pozi- fia corpului se numese proprioceptori (Tabelul 12.1). Simfurile sunt strdns asociate atdt functional, cat si structural cu sistemul nervos, si depind de acesta pentru interpretarea constienta a modificarilor de mediu pe care le percep. TABELUL 12.1 O PREZENTARE CONCISA A ORGANELOR DE SIMT_ Organ de Receptori_Localizare Natura Stimulul Localizare sim specifich stimulului anatomicd Mucoasa—Celula Exteroceptor Chemoreceptor Solufii in eavitatea olfactivs —_offactiva chimice _nazals, superior Mugurele — Celula Exteroceptor Chemoreceptor Solujii —_-Partea dorsal a gustativ ——gustativs chimice _limbii fringe Ochiul Celulecu —Exteroceptor Fotoreceptor Lumina Ochiul conur sicu - bastonase Urechea Cohleea Organullui_Exteroceptor Mecanoreceptor Vibratille Urechea intern Corti (celule ciliate) Aparatul Macula si _Proprioceptor Mecanoreceptor Deflectia Urechea intern vestibular ampula (ce- lute ciate) a Ochiul este organul vederii. EI primeste lumina din mediul inconjurator si formeazi o imagine la nivelul receptorilor celulelor nervoase ale retinei. Imaginea este apoi transfor- mati in impulsuri nervoase, care sunt interpretate de cAtre creier, in principal Ia nivelul lobilor occipitali ai emisferelor cerebral ANATOMIE Ochiul este o structura sferica, partial mobil, plind cu lichid, inervata de nervul optic (capatul anterior), un nerv cranian ce se indreaptd spre creier. Imaginile initiate de catre receptorii din retina sunt transmise mai departe de-a lungul nervului optic, ale carui fibre mediale se incruciseaza la nivelul chiasmei optice. Apoi, aceste fibre trec prin tractul op- tic, ajungénd in final la cortexul vizual din lobii occipitali ai emisferelor cerebrale, unde Organele de simt imaginile sunt interpretate. Fiecare lob occipital primeste imagini de la ambii ochi, cea ce asigura vederea in spafiu Din punct de vedere anatomic, termenul ,ochi” este sinonim cu globul ocular. Lun- gimea globului ocular este pujin mai mare decat lafimea sa, el avand o porfiune anterioa- 14 care proemind in afara sferei, Peretele globului ocular are trei straturi, sau inveliguri: un strat extern rezistent, fibros, cuprinzfind comeea si sclerotica (sclera), un strat mijlo- 1 bogat vascularizat care confine coroida, irisul si corp ciliar, si un strat intern, retina, care conjine receptorii pentru vedere (Figura 12.1). —Conjunctiva Sinus venos scleral cristal Artere sivene retiniene Comee Macula lutea = Disc optic } (upata oaroa") Nervul optie— Tealectoria mini Compartimentul “— anterior, contindnd ‘umoarea apoast ~ camera anterioaré ~ Camera postererioars ™ Uigementul suspensor Corpul si muschiul iar Compartimentul posterior, continand Uimoarea vtroass a sdera “ FIGURA 12.1 Structurile anatomice ale ochiului, prezentate intr-o sectiune longitudinal prin ochi Ochi! conjine doud compartimente pline cu fluid: compartimentul anterior i compartimentul posterior. O regiune a compartimentului anterior, camera anterioa- ri, se afla intre iris si cornee. O alta regiune, camera posterioara, se giseste intre iris si cristalin. Ambele camere contin un lichid numit umoarea apoasa. Compartimentul posterior, care se intinde de la cristalin la retina, confine o substanfa gelatinoasa, numita umoarea vitroasi. Pupila este un orificiu situat la nivelul irisului. Lrisul este alcatuit din doua straturi de ‘mugchi neted: muschiul constrictor, care ingusteaza pupila, si un muschi dilatator, care mareste diametrul pupilei. Irisul confine pigmentii care confer culoarea ochilor. ,,Albul ochilor” este reprezentat de porfiunea vizibild a scleroticii (selerei). in spatele irisului se gaseste cristalinul, un disc transparent, biconvex, aledtuit din- tr-un material proteic fibros dispus in straturi concentrice. Cristalinul este ferm ancorat de corpii ciliari prin intermediul ligamentului suspensor. Cea mai mare parte a cor- pului ciliar, care modifica forma cristalinului pentru a focaliza imaginile, consti din muschiul ciliar intrinsec. Corpul ciliar se uneste cu irisul a periferia acestuia, iar restul irisului se extinde in interior, intre comee gi cristalin, 274 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultitile de medicina TABELUL 12.2 STRUCTURILE OCHIULUI $1 FUNCTIILE LOR Structura Functia Corneea Refract lumina; important pentru focalizarea luminil pe retin’ Sclera Mentine forma ochiului $i protejeaz’; de ea se ataseaz mus- chil extrinseci Irisul Controleazé cantitatea de lumina ce trece prin pupil’ Corpul ciliar Modificd forma cristalinului (acomodare) si secret umoarea apoasa Coroida ‘Absoarbe lumina; contine vasele sanguine ale structurilor ocu- tare Retina Absoarbe lumina; detecteaz’ lumina si formeaza imaginile ce vor fi transmise crelerulul Cristalinul Refract lumina; important in acomodare Compartimentul anterior Mentine forma ochiului si refracta lumina prin intermediul umo- tii apoase Compartimentul posterior Mentine forma ochiului si refract’ lumina prin intermediul umo- fii vitroase Umoarea apoasi Umple cavitatea anterioara, contribuind la mentinerea formei ochiului; mentine presiunea intraocular’ Umoarea vitroas’ Umple cavitatea posterioard si mentine presiunea intraocular’; confer forma ochiului si mentine retina atasatd pe coroid refract& lumina Stratul cel mai intern al globului ocular este retina, Ea se extinde anterior pana la Portiunea posteriora a corpului ciliar. Retina are doud straturi: un strat extern, pigmentat, ce conine melani alcatu | adera de coroida si absoarbe razele de lumina, gi un strat intern din fesut nervos, retina propriu-zis& (Tabelul 12.2) Stratul intern al retinei este alcatuit din trei straturi de neuroni. in imediata apropiere a coroidei se afl un strat de neuroni receptori, care confine aproximativ 120 de milioa- ne de celule cu bastonase si 6-700 de milioane de celule cu conuri, denumite astfel da- torita formei lor. Urmeaza un strat de neuroni bipolari, care receptioneaza impulsurile generate de celulele cu conuri si bastonase. Al treilea strat confine neuroni ganglionari, atagati direct nervului optic. Structurile accesorii ale ochiului includ sprancenele, pleoapele, genele, conjunctiva si aparatul lacrimal. Spréncenele si genele ofer’ protectie impotriva p&trunderii corp! lor straini in pupil, iar pleoapele protejeaza portiunea anterioari a ochiului. Pe partea interna, pleoapele sunt cAptusite de conjunctiva, o membrand mucoasi care se risfrénge acoperind partial si globul ocular. Aparatul lacrimal confine glandele lacrimale, ce pro- duc lacrimi care scalda globul ocular ¢i il pistreazi umed. FIZIOLOGIA VEDERII Simtul vederii se bazeaza in principal pe cele dows tipuri de celule din retina, celulele cu conuri si cu bastonase. Celulele eu bastonase permit vederea in conditii de luminozitate | Zam a a eS Organele de simt 275 scizuti. Ele permit perceperea contururilor obiectelor si realizeaz vederea in lumina crepusculara. Celulele cu conuri au acuratefe maxima atunci cénd exista suficienté lumina pentru a permite vederea de aproape si observarea detaliilor, Ele sunt raspun- z&toare de vederea diurna, perceperea detaliilor si a culorilor. Celule cu aia conuri sunt concentrate la nivelul foveei centrale, o arie de depresiune (Cag usoard aflat in apropierea centrului retinei. Pe masura ce ne indepar- Sa tim de foveea centrala, numarul celulelor cu conuri scade, insd creste au numiarul celor cu bastonase. Celulele cu bastonase se gisesc in numdr (aa MMM mare la periferia retinei. Din acest motiv, detectarea migcarii si vederea [MMMM uaa crepusculara sunt facilitate in principal de catre retina periferica, be Att celulele cu bastonase, cat si cele cu conuri, detecteaz migcarea din mediul inconjurator si utiizeaza un pigment vizual numit rodopsind. Partea proteic& (opsina) a acestui pigment este diferita in celulele cu bastonase si intre diferitele tipuri de celule cu conuri. Acest fapt permite diferentierea culorilor si a intensitiii luminoase. Restul moleculei, derivata din vitamina A, este identicé in toate celulele. Cand energia | luminoasa stimuleazi celulete cu conuri si cu bastonase, apar schimbari rapide de forma ale rodopsinei din aceste celule, Aceste modificari genereaz impulsuri nervoase la ni- velul neuronilor bipolari si ganglionari, impulsuri ce sunt transportate prin intermediul nervului optic 51 al tractului optic catre cortexul vizual cerebral, unde sunt interpretate. Diseul optic reprezinti locul de origine al nervului optic. El nu confine receptori vizuali, fiind denumit astfel si pata oarbi. Imaginea care ajunge la retina este inversatf datorita proprietitilor optice ale cristalinului, dar ea este perceputa in orientarea corecta Ia nive- lul cortexului lobilor occipitali ‘Traseul razei luminoase la nivelul ochiului incepe de la corneea transparenti ce aco- peri suprafaja ochiului. Lumina traverseaza in continuare pupil, care isi modifica’ for- ma in functie de intensitatea luminoasa si de distanta fata de obiectul vizualizat. Pupila se micsoreaza cand obiectul respectiv se afld in apropiere gi lumina este puternic&, si se dilata cdnd obiectul este indepartat si lumina slaba, Razele luminoase traverseaz apoi umoarea apoast si ajung la eristalin, principala structura cu rol in focalizarea imaginii i Cristalinul este elastic i focalizeaza razele luminoase pe retina. Procesul de focalizare a luminii, bazat pe elasticitatea cristalinului, se numeste acomodare. Cand obiectul privit este departe, cristalinul este aproape plat, iar cand obiectul respectiv se afla in apropic- re, cristalinul devine convex. Modificarea formei cristalinului se datoreaz4 in principal mugchilor ciliari, ce actioneaz asupra ligamentului suspensor. Spre exemplu, in timpul acomodatii pentru vederea de aproape, muschiul ciliar se contracta, eliberdnd tensiunea din ligamentul suspensor. Acest lucru permite cristalinului si devind mai convex datorit’ clasticitatii sale naturale gi tendintei de a lua o forma sferica. Cristalinul, comeca, umoarea apoasi si cea vitroast sunt medii refractare, adica medii care focalizeaza razele luminoase si cauzeaz convergenta acestora catre foveea centrala a retinei, unde se formeazt imaginea, Spafiul cuprins cu privirea de un ochi se numeste camp vizual extern. Campul vizual extern al unui ochi se suprapune cu cel al celuilalt ochi, aceasta suprapunere fiind rspunzitoare pentru perceptia unci imagini tridimensionale, Muschi extrinseci ai ochiului determina miscari care permit perceptia 276 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind unei singure imagini. intr-o afectiune numita strabism, ochii nu se mised in mod coor- donat. Persoanele cu aceast& afectiune vad doua imagini in loc de una singura. TULBURARILE DE VEDERE Doué dintre cele mai comune tulburari de vedere sunt miopia gi hipermetropia. in cazul miopiei, imaginea se formeaza in fata retinei (Figura 12,2). Aceasti afectiune apare din cauza alungirii naturale a globului ocular, sau a unui cristalin care nu se acomodeaz co- rect. Pentru a putea focaliza imaginile pe retina se utilizeaza ochelari cu lentile biconca- ve. in hipermetropie, imaginea se formeaz’\ in spatele retinei gi este neclara, din cauza faptului cd ochiul este prea scurt sau cristalinul este prea plat pentru a permite vederea de aproape. Pentru a focaliza imaginile pe retina se utilizeazi ochelari cu lentile biconvexe. vedere normals razele se focalzeats pe reing ‘Miople Lentiele concave razele se focalzeaz3 in aja reine! corecteats miopla AY _ Hipermetropia Lentilele convexe razele se focalizeazd In spatele retine! ‘corecteazi hipermetropia it Cy Astigmatismul Lentilele tori razele ni $e focalizeaz corecteazd astigmatismul FIGURA 12,2 Tulburari comune de vedere. In mod normal, razele de lumina sunt focalizate Pe retind, La persoanele mioape sau hipermetrope, razele sunt focalizate in faja, respectiv in spatele retinei, Pentru corectarea acestor probleme se folo- sese ochelari cu lentile concave, respectiv convexe. in astigmatism, razele de Juming nu sunt focalizate, problem’ corectati prin intermediul unor lentile neregulat. I i 1 t i i Organele de simt 277 © alta tulburare de vedere este astigmatismul, provocat de o curbur’i neregulata a comeei sau a cristalinului. Aceasti curburd neregulata provoaca diffactie, iar razele de lumina se proiecteaza pe zone diferite de pe retina, producdnd o imagine neclara. Astig- matismul reprezint& incapacitatea de a distinge dou’ punete apropiate, in anumite parti ale cmpului vizual. Aceasta afectiune se corecteaz prin utilizarea unor len curbura speciald (lentile torice), Discromatopsia este o alta tulburare de vedere, datorati incapacitatii celulelor cu conuri de a reacfiona la anumite culori ale spectrului de lumina, De exemplu, unele persoane nu pot deosebi culoarea verde de cea rosie din cauza lipsei celulelor cu conuri sensibile la culoarea rosie. Discromatopsia este, de obicei, determinata genetic; femeile sunt purtitoare ale acestei modificari, insd ea este prezenta mai frecvent la barbafi. Elasticitatea cristalinului seade cu varsta, astfel capacitatea de a vedea la distante mici scade. Acest fenomen se numeste presbitism si se corecteazii cu ochelari de citi Urechea este organul auzului. Functia sa este de a receptiona undele sonore din mediul inconjurator si de a le transmite neuronilor din urechea interna. La acest nivel, undele sonore sunt transformate in impulsuri nervoase, care sunt transmise creierului. Ariile auditive majore se afla in cortexul lobilor temporali ai emisferelor cerebrale. ANATOMIA URECHII Urechea are trei componente: urechea extern‘, urechea medie si urechea interna. Ure- chea externa contine structurile auditive extemne gi se mai numeste si auricul (pina) (Figura 12.3), Auriculul adaposteste eanalul auditiv extern, care conduce vibraiile so- nore, Intrarea in acest canal se numeste meatul auditiv extern, La capatul proximal al canalului auditiv extern se afl membrana timpanicd (timpanul). Urechea medie confine trei oase numite si osicule. Acestea sunt ciociinelul (malleus), icovala (incus) si searifa (stapes). Capiitul proximal al scarifei este conectat cu fereas- tra ovalii, care este in contact cu urechea interna Un tub subtire si lung, trompa lui Eustache, leaga faringele de urechea medie. Acest : conduct este util in mentinerea unei presiuni egale de ambele parfi ale timpanului. La cuo altitudini mari, 0 cantitate de aer cu presiune fnalt& rimane captiva in interiorul urechii medii, Acest aer ajunge, prin intermediul trompei lui Eustache, in faringe, determinind © ,pocnitura”. La altitudini mici, aerul cu presiune inalté urea prin trompa lui Eustache in urechea medie pentru a egaliza presiunile, determinand o alt& ,pocnitura”. Urechea interna confine o structuri de forma unui mele, denumita cohlee, in interio- rul cireia se afld un lichid numit perilimf’, Vibragiile perilimfei genereaz’ impulsurile nervoase ce provoaca senzafia sonora (Tabelul 12.2). 278 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind ‘Urechea extern Urechea medie —_Urechea intern’ eee ames “ 4) / Ciocanul Nicovala Canale semiciculare Selita ‘Auricul = (Pinna) Nerv vestibulocohlear Cohleea Canal auditiv ‘extern Fereasta oat | Tiepanul Fereastraratunds Trompa lui Eustache te FIGURA 12.3. Structurile anatomice ale urechii. Observati cele trei componente majore ale Uurechii gi structura lor. FIZIOLOGIA AUZULUI Auzul este percepfia vibrajiilor sonore provocate de un obiect si transformate in unde sonore, Mediul in care se propaga aceste vibrafii este aerul, care le conferai undelor so- nore freevenfi, intensitate si timbru, Freeventa reprezinté numarul de vibra{ii ale aerului intr-o unitate de timp, deseori exprimata in cicli pe secunda sau hertzi. Intensitatea sunetului variaza in functie de amplitudinea undei sonore si este exprimata in decibeli ‘Timbrul (calitatea) sunetului depinde de armonicele tonale, care variaza in functie de obiectul care produce sunetul Auzul implicd unele actiuni mecanice ce transforma undele sonore in impulsuri me- canice. Undele sonore patrund in meatul auditiv extern, traverseaz canalul auditiv ex- tem si se lovese de timpan, Energia undelor sonore provoacd vibrafia timpanului, care este transmis& mai departe celor trei oase din urechea medie. Ciocanelul, nicovala si scaita vibreazi seevential, pe masurd ce sunt transmise undele sonore. Ultimul os, scarifa, vine in contact cu fereastra oval, aflati la intrarea in cohlee. Vi- brafiile ferestrei ovale provoack modificari ale presiunii perilimfei din cohlee. Vibratiile perilimfei sunt transmise organului lui Corti din interiorul cohleei. Organul lui Corti contine dendritele neuronilor care formeazi ramura cohleari a nervilor vestibulocohleari (auditivi); aceste dendrite vin in contact cu eelule ciliate. Membrana vestibulara din cohlee delimiteaza, in interior, o cantitate de endolimfa in jurul celulelor ciliate, Cind presiunea perilimfei se modificd, o membrana numiti membrana tectoria misc celulele ate, declansand impulsuri nervoase. Modificarile de presiune sunt transmise inapo' a Se ee asp aa eee i 1 i I i 1 t i i I i I i Organele de sim perilimfei, iar fereastra rotunda se bombeaza, pentru a micsora presiunea (Figura 12.4). Impulsurile sunt transmise de-a lungul ramurii cohleare a nervului vestibulocohlear catre lobii temporali ai emisferelor cerebrale, unde are loc interpretarea sunetului Scirta ce vibreaza Tn fereastra ovals Cohlees —Helicotrems Nicovala \ i. Scala tympani Unde sanare Membrana tectorie ™ canal auatiy Membrana vestibular’ extern Duct coblear ce contine endalimis Timpan Trompa lui Eustache Fereastra rotund Urechea medie FIGURA 12.4 Transmiterea undelor sonore, Undele sonore intra in canalul auditiv extern, provocand vibratia timpanului. Aceasta vibrajie determina miscarea ciocdnelu. lui, a nicovalei gi a scdrifei, ceea ce induce modificarea presiunii perilimfei din organul lui Corti. Aceste modificari sunt transmise endolimfei prin intermediul ‘membranei vestibulare. Modificarea presiunii endolimfei determina migcarea membranei tectoriale, migcare ce este detectati de celulele ciliate ale organului lui Corti. Fluctuatiile presiunii sunt transmise inapoi spre perilimfa $i fereastra rotunda, in vederea diminuatii presiunii ENR ‘Vaizul si auzul reprezint& doar doua dintre simfurile prezente in organismul uman. Cele- Jalte simfuri includ gustul, mirosul, diverse tipuri de simfuri tactile gi simful echilibrului. GUSTUL Simul gustului se mai mumeste si simt gustativ si este un simt bazat pe substante ei mice dizolvate intr-un lichid. Dupa dizolvare, moleculele substanfei sunt detectate de ‘mugurii gustativi ai limbii (Figura 12.5). 278 280 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicin& Papi @ ay Mugure gustativ Pr gustativ ci Por gustativ Epitelia limb Mugure gustatiy ——— Fibré nervoass senztvs © FIGURA 12.5 Reprezentare detaliatd a mugurilor gustativi, Papilele () conyin muguri gusta- tivi (b) la baz. O celula gustativa individuals (c) este insotita de céteva celule de sustinere. Ea este asociatd cu cate ofibriinervoasd senzitiva, care transmite impulsurile spre creier, pentru a i interpretate Mugurii gustativi sunt localizati pe suprafaya dorsala a limbii, fiind dispugi pe mi protuberanfe numite papile. Papilele pot fi intalnite gi la nivelul palatului moale, pereti- lor laringelui gi in zonele invecinate, dar importanfa lor este minora. Cele 5 gusturi primare sunt dulce, acru, amar, sirat si umami (datorat aminoacidu- Jui numit glutamat), Partea posterioara a limbii este mai sensibila la moleculele ce stimu- eaz gustul amar, in timp ce gustul acru stimuleaza portiunile antero-laterale ale limbii, iar gustul sirat stimuleazi mai ales parjile postero-laterale ale limbii. Gustul dulce gi cel sfrat sunt detectate cel mai bine la nivelul varfului limbii. Receptorii pentru umami sunt localizati indeosebi in zona faringelui. Pentru a dectanga senzatia de gust, moleculele patrund in porii gustativi ai papilelor gi stimuleaza celulele specializate gustative din mugurii gustativi. Aceste celule genereaza si transmit impulsuri de-a Iungul fibrelor nervoase c&tre ramuri ale nervului facial sau glosofaringian, si mai departe cAtre creier. Impulsurile nervoase trec prin bulb, unde nervii fac sinaps& cu neuroni ce duc la talamus. Neuronii din talamus transport’ impul- surile catre lobul temporal, unde stimulii gustativi sunt interpretati. wea ee ee ‘Organele de simt MIROSUL Simful mirosului se mai numeste si simf olfactiv. Este un simt care necesiti contactul dintre receptori si moleculele substantelor ce urmeaza a fi detectate. La mirosirea unei substanje, molecule din substanfa respectiva patrund in nas gi sti- muleaza celule olfactive specializate, localizate in mucoasa portiunii superioare a ca- vitafii nazale. Aceste celule genereaza impulsuri nervoase care se propagii de-a lungul nervului olfactiv (Figura 12.6). Acest nerv patrunde in cutia eranian’ prin placa cribri- forma a osului etmoid, trece prin bulbii olfactivi in tractul olfactiv, pana la lobii frontali si temporali, unde stimulii sunt interpretagi Bulb offactiy —_ Celuléolfactvs — Fibrele nervui olfactv Ciofactivs — cavitate nasals Nucleu clue olfactive celts de sustinere FIGURA 12.6, Simjul olfactiv. Moleculele de substan’ ating ciliicelulelor olfactive din por- fiunea superioara a nasului. Impulsurile generate de aceste celule sunt conduse spre ereier, Organismul uman poate detecta peste 4000 de mirosuri diferite, provocate de peste 200 de substante chimice odorate. Celulele olfactive pot obosi rapid, iar constientizarea mirosurilor diminueazi, SIMTUL TACTIL SI SIMTURILE INRUDITE Simul tactil, precum gi simpurile inrudite ca durerea, presiunea gi vibrafia, utilizeaza receptori aflaji in piele, muschi, articulatii si organe viscerale. Exist mai multe tipuri de receptori. De exemplu, terminatiile nervoase libere din picle detecteaza durerea. Discurile Merkel, aflate tot in piele, detecteazi stimuli tactili. Corpusculii Meissner detecteazi presiunile gi vibratiile usoare, iar corpusculii Pacini receptioneaza presi- unile gi vibratiile puternice de la nivelul pielii (Figura 12.7). Muschii, articulatiile gi viscerele dispun de receptori aseminatori, Senzajiile sunt transmise catre creier, unde sunt interpretate. 281 282 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina Disc Merkel Terminatiinervoase ibera Corpusculi Meissner Corpuscul Pacini — FIGURA 12.7 Prineipalii receptori pentru simful tactil, din piele. ECHILIBRUL Simful echilibrului deriva din activitatea urechii interne (unde are loc si auzul). Ure~ chea interna conjine o serie de canale spate in osul temporal, ce alctuiesc un labirint. Labirintul urechii interne are doua componente: Jabirintul membranos $i labirintul osos. Labirintul membranos este cuprins in interiorul labirintului osos. Labirintul osos reprezinti sediul cohleei, vestibulului si al canalelor semicirculare si este umplut cu pe- rilimfa, care scald’ labirintul membranos. Perilimfa este aseminitoare cu lichidul cefa- lorahidian. Labirintul membranos confine endolimfa, care este aseminiitoare cu lichidul interstitial {n interiorul labirintului osos se afla trei structuri numite eanale semicireulare, care contin endolimfé si sunt conectate cu cohleca la nivelul unei regiuni nu- mage mite vestibul. In interiorul vestibululi se gisese dous structuri unite Ae aco utricula si sacula, unite printr-un canal subjire. Utricula si canalele se- SaaS micirculare sunt asociate simfului echilibrului Canalele semicirculare sunt dispuse la 120 de grade unul fafa de ce- lalalt, fiecare fiind conectat cu utricula. La locul de jonctiune cu utricula, fiecare canal prezint o portiune dilatati, numita ampula (Figura 12.8), in care se gaseste un grup de celule senzitive ciliate. in urma modificarii pozitiei capu- |ui, endolimfa din canalele semicirculare stimuleaza celulele ciliate, generdnd impulsuri transmise fibrelor nervoase din vecinatate. Aceste fibre transport impulsurile catre cre- ier, de-a lungul ramurii vestibulare a nervului vestibulocoblear. La réndul siu, creierul trimite impulsuri motorii muschilor, care ajusteaz’ pozitia corpului, menjindndu-i echi- librul. Aceasta forma de echilibru se numeste echilibru dinamic. Case Gece Organele de simt 283 Miscatrile mai putin ample implicate in menfinerea posturii sau echilibrul static, apar printr-un mecanism usor diferit. in interiorul saculei gi al utriculei se gasesc niste structuri de mici dimensiuni, numite macule. Fiecare macula este alcatuiti din celule ciliate si o membrana ce conjine mici fragmente de carbonat de calciu numite otolifi (calculi). in urma unei schimbari usoare a pozitiei capului, presiunea exercitata asupra acestei membrane provoaci modificarea pozitiei otolitilor, care actioneaza asupra ce- lulelor ciliate. Acestea, la rndul lor, genereaz’t impulsuri nervoase ce sunt transmise prin nervul vestibulocoblear catre creier, care ajusteaz postura corpului prin impulsuri motorii trimise catre mugchi CCanate semicirculare: Anterior —— Ducte semicicculare \ Posterior —_ Lateral “Ampule membranoase: Nerv cohlear Anterioars Posteroat , Lateral — — Cehlese Legiture cu ductulcoblear Duet cohear ‘Apevul cohiee FIGURA 12.8 Reprezentare detaliatd a labirintului osos care sta Ia originea simfului echi- librului, Labirintul osos este o structura aflata in interiorul osului temporal, ce confine canalele semicirculare, vestibulul si cobleea. Migcarea endolimei din canalele semicirculate stimuleaza celulele ciliate din ampuld, generand impulsuri trimise creierului, care ajusteazai migcarile corpului prin intermediul ‘mugehilor, 284 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind -SECTIU te ale ochiului compartimentul anterior, confindnd umoarea apoast camera anterioara coroida corpul si musehiul ciliar conjunctiva . corneea foveea central’ . irisul cristalinul ). macula lutea FIGURA 12.9 a “12, 13 _l4. _1s. _16. _17. _I8. _19, _20. INTREBARI RECAPITULATIVE ‘A A ~ Identificayi corect literele corespunzitoare partilor componen- ‘Traiectoria lumini discul optic nervul optic compartimentul posterior, confindnd umoarea vitroasi camera posterioard pupila retina arterele gi venele retiniene sclera sinusul venos scleral ligamentul suspensor t i 1 1 I t { i q 4 I I t 1 I I ! 1 1 i i i I I i i Organele de simt Identificati corect literele corespunzétoare parilor componente ale urechi trompa lui Eustache . cohleea canalul auditiv extern urechea externa 1 oasele urechii 2, 3 4 5. nicovala 6. 7 8 fereastra oval auriculul fereastra rotunda canalele semicirculare scarita timpanul nervul vestibulocohlear interne urechea interna . ciocanul . urechea medie Sectiunea B - Completare: Addugati cuvantul sau cuvintele corecte care completeaza fiecare dintre urmatoarele afirmarii. 1. Ochiul preia lumina din mediul inconjurator si formeaz& o imagine pe celulele din ‘Nervul care transport impulsuri dinspre ochi inspre creier este Stratul intern al peretelui posterior al ochiului este denumit Peretele extern al ochiului este reprezentat de comee gi Lichidul apos din camera anterioara este ane Substanfa cu consistenfii de gel ce umple cavitatea posterioara a ochiului este 285 286 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina u 12. 13. 14, 15. 16, 17. 18. 19. 20. 21 22. 23. 24, 25, 21. 29. 30. Camera posterioara a ochiului se intinde intre iris gi__ Irisul este aleatuit din dou’ straturi de Pupila este un orificiu in porfiunea ochiului demumita _ Cristalinul transparent, biconcay, este situat in spatele Ligamentele suspensoare atageaza cristalinul de Stratul intern al retinei este alcatuit din trei straturi de Suprafafa interna a pleoapelor este acoperiti de © membrand mucoas& numitt Lacrimile care umecteaz globii oculari sunt secretate de cttre Vederea crepusculara se datoreazi celulelor cu Vederea diuma si perceptia detaliilor este asigurata de celulele cu Locul in care se afl cele mai multe conuri este Celulele cele mai numeroase in retina perifericd sunt Dis cul optic nu confine receptori vizuali, fiind denumit gi Lobul cerebral in care este interpretat semnalul vizual este Focalizarea luminii datorita elasticitafii cristalinului se mai numeste Modificarea formei cristalinului se afla sub controlul unui mugehi numit Persoanele cu o afectiune manifestata prin migcarea necoordonati a globilor ocu- lari, spunem cA sufera de inaintarea in varst poate reduce puterea de acomodare, tulburare numita Miopia poate fi corectata cu ochelari avand lentile Persoanele care nu vad bine la distanfe mici suferd de Hipermetropia poate fi corectata cu ochelari avand lentile . Curbura neregulaté a comeei are ca rezultat o afectiune numita Afectiunea determinata genetic in urma cdreia o persoand nu poate distinge anumi- te culori se numeste Lobul cerebral in care are loc percepfia auditiva este _ Oryanele de sim} 287 31. Numele membranei ce separa urechea externa de cea medie este 32. Oasele urechii medii, ce transmit sunetul catre urechea intern’, sunt ciocanul, nicovala gi 33. Tubul lung si subtire care leaga faringele de urechea medi se numeste 34, Structura asemiindtoare unui mele din urechea interna se numeste Cele trei calitati ale sunetului sunt intensitatea, frecventa gi _ 36. Undele sonore sunt transmise de catre oasele urechii medii unei structuri affate la | intrarea in coblee, cu care scaifa vine in contact, numiti 37. in interiorul cohleei, celulele ciliate detecteaza modificdrile presiunii provocate de sunet la nivelul unei structuri numite 38. Impulsurile nervoase generate de sunet sunt transmise spre creier prin ramura cohleara. a nervul 39. Simful gustului mai este denumit si 40. Mugurii gustativi sunt localizati pe partea dorsala a limbii, unde fac parte din mici protuberanfe numite 41. Cele cinei gusturi primare sunt dulce, acru, strat, umami si 42. Gustul saat si cel dulce sunt detectate mai ales de porfiunea a limbii. 43. Impulsurile gustative sunt transmise creierului prin intermediul nervului facial sau al 44, Simful mirosului se mai numeste 45. Interpretarea mirosului are loc in lobul temporal cerebral gi in 46. Receptorii pentru simful tactil din piele se mai numese 47. Receptorii ce detecteaz& presiunea si vibratiile puternice se numesc 48. Simtul echilibrului este asociat cu canale si pasaje aflate 49. Fiecare dintre canalele semicirculare utilizate in menfinerea echilibrului vine in contact cu o formatiune numiti 50. Mentinerea posturii depinde de impulsuri ce iau nastere in canalul semi- circular prin migcarea unor mici fragmente de carbonat de calciu numite i J i i t I 1 1 i 4 ' 4 1 I i t i I i i 268 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina SECTIUNEA C~ intrebatri eu ritspuns la alegere: Incercuiti litera din dreptul varian- tei corecte din urmétoarele afirmatii: 1, Stratul exter al peretelui globului ocular este alcatuit din A. iris si corpii ciliari B. retina C. cornee gi sclera D. celule cu bastonase si cu conuri Umoarea vitroasi a ochiului se gaseste intre A. itis gi cristalin B. pupil si iris C. retina si fovee D. cristalin gi ret 3. Irisul este aleatuit din A. vase sanguine pigmentate B. doua straturi de muschi neted C. celule nervoase D, celule ale fesutului conjunetiv denumite astrocite 4. Culoarea ochilor depinde de pigmentii continu A. itis B. retina C. sclera D. comee 3. Urmatoarele sunt componente ale retinei, cu excepfia: A. neuronilor bipolari B. neuronilor ganglionari C. celulelor eu conuri D. muschilor ciliari 6. Conjunetiva este o membrand mucoasa care A, acopera sclera gi se extinde catre retina B. acoperii globul ocular si captuseste pleoapele C. acopera celulele cu bastonase, dar nu si pe cele cu conuri D. se gaseste doar in camera posterioara a ochiului 7. Lacrimile sunt produse de un set de glande numite A. glande etmoide B. glande lacrimale C. glande submandibulare D. glande suspensoare 8. Celulele in forma de bastonas permit vederea A. in conditii de lumina puternica B. in culori C. in conditii de lumina slabs D. numai la nivelul foveei Organele de simt 289 9. Cea mai mare concentratie de celule cu conuri se gaseste in A. corpul ciliar B. iris C. fovea centrala D. lobul temporal 10. Cel mai mare numar de celule cu bastonage se afla in A. ligamentul suspensor B. periferia retinei C. lobul occipital D. pata oarba LL. Imaginea inversata este reorientata in pozijie normal’ in A. lobul temporal B. pata oarba C. lobul occipital D. discul optic | 2. Procesul de acomodare pentru vederea de aproape se datoreazi A. modificarii formei cristalinului B. inlocuirii celulelor cu conuri de catre celule cu bastonase C. formarii imaginii in fafa retinei D. aparitiei discromatopsiei 13. Persoanele cu strabism suferd de o afeefiune in care A. nu pot distinge culoarea rosie sau verde B. razele luminoase sunt focalizate in spatele retinei C. discul optic este lezat D. cei doi ochi nu sunt coordonati 14, Miopia se corecteazii cu ochelari avand lentile A. plate B. biconvexe t C. biconcave D. confocale 15, Hipermetropia se poate corecta cu ochelati a A. biconvexe B. biconcave C. plate D. confocale 16. Lao persoana cu hipermetropie . imaginea se formeaza in fafa retinei . imaginea nu se formeaza . imaginea se formeaza in spatele retinei axele optice ale ochilor sunt incrucisate vamp 290 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina 17. Discromatopsia este rezultatul A. unei leziuni oculare B, unei afectiuni genetice C. astigmatismului D. purtarii de ochelari nepotriviti 18. Urmatoarele sunt componente ale urechii extemne, cu excepyia ‘A, membranei timpanice B. auriculului C. canalului auditiv extern D. ciocanului, nicovalei gi scare’ 19. Trompa lui Eustache se intinde intre A. urechea medie si cea interna B. auricul si cohlee C. cohlee gi canalele semicirculare D. faringe si urechea medie 20. Urmatoarele sunt caracteristici ale undelor sonore, cw excepfia A. intensitafi B. timbrului C. refiactiet D. freeventei 21. Vibrafiile sonore sunt conduse dinspre scaritA inspre perilimfa cohleara de c&tre A. fereastra ovala B, organul lui Corti C. neuronii bipolari D. auricul 22. Moleculele de substanta ce determina gustul amar sunt detectate A. porfiunea posterioara a limbii BB. zonele de sub limba C. porfiunea lateral anterioara a limbii D. nici o portiune a limbii principal tn 23. Mugurii gustativi trimit stimuli catre creier prin intermediul A. nervilor facial si glosofaringian B. nervilor vag si accesoriu C. nervilor olfactiv si opt D. nervilor trohlear si trigemen 24. Nervul olfactiv transporta in principal impulsuri provenite de la A. limba B. ureche C. nas D. piele L Organele de simt 291 25. Usricula, sacula si vestibulul sunt implicate in ‘A. auz B. vedere C. echilibru D. presiune SECTIUNEA D - Adevarat/Fals: La urmdtoarele enunjuri marcati cu litera ,,A" afir- mafia care este adevaratdé, Dacé este falsd, modificati cuvéntul subliniat pentru ao transforma intr-una adevarraté, 1. Nervul care transmite impulsurile dinspre ochi ciitre creier este nervul olfactiv. Stratul intern al globului ocular este un strat bogat vascularizat ce confine coroida, | irisul si corpii ciliari Cele doua componente ale stratului extern al globului ocular sunt cornea si re Camera posterioara a ochiului se gaseste intre iris si Irisul este alcStuit din doua straturi de muschi striat. ayae Cristalinul este un dise transparent biconcav al straturi concenttrice. uit din material proteic dispus . Ligamentul suspensor leaga cristalinul de corpul ciliar 8. Neuronii ce primese impulsurile generate de celulele cu conuri si bastonase sunt neuroni unipolari. 9. Membrana mucoasi ce se risfrange peste o parte a globului ocular si captuseste pleoapa se numeste conjunctiva, 10, Lacrimile ce umecteaza globul ocular sunt produse de aparatul nazal. 11. Celulele cu bastonase permit vederea detaliata gi in culori. 12, Celulele cu conuri sunt mai numeroase in foveea central, micd depresiune situa- {8 in apropierea partii posterioare a centrului retinei 13, Numarul de celule cu bastonase descreste odati cu indepartarea de fovea central 14, Principala structura implicata in focalizarea razelor luminoase pe retina este irisul 15. Muschii intrinseci ai ochiului sunt responsabili de miscatile globilor oculari ce ajutd la objinerea unei imagini tridimensionale. 16. Astigmatismul se datoreaz& curburii neregulate a cristalinului sau a retinei 4 17, Aria perceptiei auditive se afla in lobul temporal din cerebel 18. Cele trei oase ale urechii medii sunt ciocanul, etmoidul si scdrita. 19. Trompa lui Eustache, care se termind in urechea inter, ajutii la menfinerea presi- unii aerului de ambele parfi ale timpanului 20. Intensitatea undelor sonore se exprima de obicei in decibel 21. Vibratiile perilimfei din urechea interna sunt transmise dendritelor localizate in corganul lui Corti din cohlee. 1 I i i i i I I i I 7. I i I I i i i i I I 292 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facult: tile de medicina 22. Majoritatea papilelor ce contin muguri gustativi se gasese pe palatul moale. 23. Stimuli gustativi tree prin cerebel in drumul lor spre lobii temporali cerebral unde sunt interpretati 24, Organismul poate detecta patru mirosuri 25. Canalele semicirculare ale urechii interne sunt implicate in principal in simul echilibrului. SECTIUNEA E ~ Studiu de caz Victor sufera de albinism, find incapabil si product melanin’. in ce fel ii afecteaza aceasti tulburare simul vazului? OO RASPUNSURI —SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SECTIUNEA A Figura 12.9 lo 8m 15. 0 2p 9k 16. a 3. g 10. ¢ 172 b 4s Ie 18. h 5. i 12. f 19. j 61 13. t 20. 7d 4. q ura 12.10 Lom 1g 13, j 21 8. d 4 i 3. b oF IS. p 4. 10. 0 16. k Sh Ia be 12. 0 I Organele de simt 293 1 ‘TIUNEA B - Completare 1. retina 7. biconvexe i 2. nervul optic 28. astigmatism 3. retina 29. discromatopsie 4, sclera 30. lobul temporal 1 5. umoarea apoasi 31. timpanul (membrana 6. umoarea vitroasa timpanica) i 7. cristalin 32. scrita 8. muschi neted 33. trompa lui Eustache 9. iris 34, cohleca I 10. pupilei 35. timbrul | 11. corpul ciliar 36, fereastra ovala 12, neuroni 37. organul lui Corti 1 13. conjunctiva 38. vestibulocohlear 14. aparatul lacrimal 39, simul gustativ { t 15. bastonase 40. papile I 16. conuri 41. amar 17. foveea central 42. anterioara i 18. celulele cu bastonase 43. nervului glosofaringian 19. pata oarba 44, simtul olfactiv 20. lobul occipital 45. lobul frontal 1 21. acomodare 46. discurile Merkel 22. muschi ciliar 47. corpusculii Pacini 1 23. strabism 48. urechea intern | 24. presbitism 49. utricula 25. biconcave 50. otoligi I 26. hipermetropie I SECTIUNEA C - intrebari cu raspuns la alegere ' 1 Le 6. B IL G 16. C 21 A 2D 7. B 2A 17. B 2A | oy 8. C B.D 18, D 2. A t i 4A 9c 14. € 19. D 24. C 5. D 10. B 15. A 20. C nC 294 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina SECTIUNEA D — Adevarat/Fals 1. nervul optic 14. cristalinul 2. mijlociu 15, extrinseci 3. sclera (sclerotica) 16. corneei 4. crista 17. emisferele cerebrale 5. neted 18. nicovala 6. biconvex 19, medie 7A A 8. bipolari A oA limba 10. lacrimal talamus | 1. conuri peste 4000 de H 12. A A 13, ereste SECTIUNEA E - Studiu de caz Deoarece stratul pigmentar al retinei lui Victor nu contine melanina, razele luminoase se vor dispersa in interiorul ochiului, iar imaginile percepute de el vor fi neclare. Sistemul endocrin CE VET! INVATA Acest capitol descrie structura si functiile sistemului endocrin. Parcurgdnd acest capitol, veti fa st: deosebifi diferitele mecanisme intracelulare utilizate de hormonis identificati acele caracteristici ale hipofizei postericare care 0 deosebese de alte organe endocrine; definiti i identificayi ,hormonii tropi”; asociafi toate glandele endocrine gi toate tipurile de celule cu hormonili pe care ti produc, functile lor, organele lor jinta si efectele asupra acestora; identificafi afectiunile asociate cu dezechilibrele hormonale; aplicai cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz. STUB CTR 296 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Sistemul endocrin este alcdtuit din glande endocrine gi din celule endocrine dispuse difuz in diferite fesuturi, Toate acestea secret hormoni pe care ii elimind in singe, cu scopul de a mentine homeostazia. Séngele transport hormonii pana la organele finta, unde acestia produc modificari biochimice si fiziologice. Spre exemplu, hormonii stimuleazi cresterea si dezvoltarea, favorizeazi retengia de ap&, ridic& sau scad nivelul glucozei din singe, favorizeaz4 retentia de sodiu si induc dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine. La nivelul celulelor inti, hormonii se leaga de receptori specifici aflati pe suprafata sau in interiorul celulei. Glandele endocrine produc doua tipuri de hormoni: hormoni steroidieni (steroi: hormoni non-steroidieni (Tabelul 13.1). Hormonii steroidieni sunt alcituiti din lipide sintetizate din colesterol. Ei au o struc- turd inclard, complexé, alcétuit’ din atomi de carbon si hidrogen. Exemple de astfel de hormoni sunt cortizolul, cortizonul, estrogenii, progesteronul si testosteronul. Hormonii non-steroidieni includ proteine, peptide si amine. Hormonii proteici sunt alcdtuiti din lanquri de aminoacizi conectate intre ele prin legituri peptidice, si includ insulina secretati de pancreas, calcitonina secretati de glanda tiroida si hormonii hi- pofizari. Hormonii peptidiei confin lanfuri mai scurte de aminoacizi, fiind reprezen- taji de hormonul antidiuretic (ADH) si oxitocina. Hormonii aminici sunt derivafi din aminoacizi. Exemple de astfel de hormoni sunt tiroxina, sintetizata in glanda tiroida, gi adrenalina (epinefrina) din glandele suprarenale. Cercetarea stiintificé a demonstrat c& hormonii steroizi se dizolva in fosfolipide si trec cu usuring prin membrana celulara. in citoplasma celulelor tint, hormonii se com- bina cu proteine, iar complexul rezultat stimuleazi activitatea unor gene care codificd tipuri specifice de molecule de ARN mesager. Acest fenomen conduce la declangarea sintezei proteice, determinand modificari ale metabolismului celular, Majoritatea hormonilor proteici, peptidici i aminici actioneaza ca mesageri primari ce se leaga de receptori afiafi pe membrana celulelor tint. Astfel, ei intensifica activi- tatea anumitor enzime membranare. O astfel de enzima este adenilat ciclaza (Figura 13.1). Dupa activare, adenilat ciclaza transforma moleculele de ATP in molecule de ade- nozin monofosfat ciclic (CAMP). Aceste molecule, denumite mesageri secundari, se disperseaza in celula si accelereazd anumite modificari celulare, precum cresterea sinte- zei protcice, alterarea permeabilitajii membranare si activarea anumitor enzime. ) si ‘TABELUL 13.1 CELE DOUA TIPURI PRINCIPALE DE HORMONI Tipuri de hormoni Exemple Steroizi Estrogeni, testosteron, aldosteron, cortizol Non-steroizi Amine Noradrenalina (norepinefrina), adrenalina (epinefrina) * Peptide ADH, oxitocind * Proteine Insulin’, somatotrop, prolactin’ * Glicoproteine FSH, LH, TSH I ! I 1 i t i ' i I 1 ‘Sistemul endocrin meee wat he eee celular muscular FIGURA 13.1 Activitatea hormonilor proteici, peptidici si aminici. Celula endocrin& produce hormonul, care este transportat prin singe pind la celula tints. Pe suprafaja acesteia, hormonul se leagi de un receptor si formeazi AMP ciclic. Aceasti moleculd acfioneazA ca mesager secundar $i induce modificari celulare. in exemplul prezentat, adenilat ciclaza transforma ATP in AMP ciclic. Acesta, la indul stu, activeazi diverse enzime, provocand un rspuns celular adeevat. Unele glande endocrine prezints mecanisme de actiune autocrine $i paracrine. Me- canismul autocrin se traduce prin acjiunea unui hormon asupra celulei ce I-a secrelat, in cadrul mecanismului paracrin, hormonii secretati de 0 celula endocrind actioneaza asupra celulelor din imediata vecinatate, HIPOFIZA (GLANDA PITUITARA) Hipofiza (Figura 13.2) este o gland& de marimea unui bob de mazare, situata in partea inferioara a creierului, intr-o depresiune a osului sfenoid denumit& sella turcica (saua turceasca), imediat inapoia chiasmei optice. Glanda hipofiza are un lob anterior, denumit adenohipofiza, si unul posterior, neurohipofizt. Neurohipofiza nu este o gland endo- rind propriu-zisa, ci un rezervor al hormonilor produsi de cdtre hipotalamusul situat deasupra ei, O tija, denumita infundibul, leaga hipofiza de partea inferioara a hipota- Jamusului. Celulele neurosecretoare din hipotalamus sintetizeazi neurohormoni, care sunt transportati de-a lungul infundibulutui in neurohipofiz’, unde sunt stocafi temporar. Acesti hormoni sunt eliberafi ca rispuns la stimuli proveniti din neuronii hipotalamici. 2a7 298 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind , Eoifea < Hipofica Tiroida (in spatele ei se.aMa paratroidele) ‘— Glande suprarenale Rien — stomac Pancreas Testicule — FIGURA 13.2 Glandele endocrine gi relafia lor cu principalele organe din corp. Primul hormon eliberat de neurohipofiza este hormonul antidiuretic (ADH), cu- noscut gi sub denumirea de vasopresing, ADH-ul actioneaza asupra tubilor renali, sti mukind reabsorbjia apei gi determinand astfel cresterea volumului gi a presitnii sangui ne, Secrefia sclizuti (hiposecretia) de ADH are ca rezultat diabetul insipid, caracterizat prin producere excesiva de uring si senzatie excesiva de sete. Al doilea hormon eliberat de neurohipofiza este oxitocina, Celulele finta ale acestui hormon sunt fibrele musculare netede din uter si glandele mamare, el stimuliind astfel contracfile uterine si eliminarea laptelui, La femeile ce alapteazai, secre- fia de oxitocina este reglata partial prin actul suptulu DE RETINUT Lobul anterior al hipofizei (adenchipofiza) produce céjiva hormoni [AGORA NEEM e EE cu important major’, Adenohipofiza este controlata de citre hipotala- [EERE Runt erE mus, care secret hormoni stimulatori si hormoni inhibitori, cliberati [RMEEEI eM Men) in vasele sistemului port hipotalamo-hipofizar. Hormonii sintetizati de EOURO EE Ea hipotalamus ajung astfel in hipofiza (Figura 13.3). Hormonii stimulator ERVae aa EC ee cresc rata de sintezi gi de eliberare a hormonilor hipofizei anterioare, pe CMEC UE CE cind hormonii inhibitori o diminueazi, Hormonii hipofizei anterioare SOc controleazii alte glande endocrine, motiv pentru care hipofiza este con- sideraté glanda ,dirijor” a sistemului endocrin, Hormonii care contro- leaza alte glande endocrine se numese hormoni tropi. Primul hormon adenohipofizar, hormonul de crestere uman (HGH — Human Growth Hormone) este cunoscut si sub denumirea de hormon somatotrop (STH). Avesta accelereazi cresterea organismului prin stimularea introducerii aminoacizilor gi ‘Sistemul endocrin a proteinelor in celule, prin promovarea sintezei proteice si mobilizarea griisimilor. Hor- monul somatotrop este 0 proteind alcatuit’ din 31 de aminoacizi. Secretia de STH este inhibatd de nivelul sanguin crescut al hormonului Hipotalamusul ‘Nucleu paraventricular ——Nucleul supraoptic Sistem port Infunabuturn — Neurohipofiza Melanocite { SF” Gonadcropi] aru / tarda oe grormon de | Testu! A sore Muschi — Wad et SS oc Tentadoss | ‘))) & cortcala ‘Sprarenalet FIGURA 13.3 Adenohipofiza, vedere laterala stingi. Sunt ilustraji hormonii seeretati din adenohipofiza si organele lor jinta. Observatirelatia glandei hipofize cu hipota- lamusul, $i vascularizafia ei. Hormonii neurohipofizari nu sunt reprezentafi. Deficitul de STH in copilarie cauzeaz nanism hipofizar, iar excesul gigantism. Excesul de STH la adulti are ca rezultat acromegalia, 0 afectiune caracterizata prin schimbarea fizionomici i a aspectului fizic al unei persoane, ca urmare a ingrosirii sia cresterii exagerate a fesuturilor moi. Aceste modificari au loc in special la nivelul fetei, mainilor si a labelor picioarelor, Al doilea hormon adenohipofizar este hormonul stimulator tiroidian (TSH). Acest hormon regleazi dezvoltarea glandei tiroide gi stimuleaz’ captarea iodului de catre aceasta. De asemenea, TSH-ul controleaza sinteza gi eliberarea hormonilor tiroidieni, el find, astfel, un hormon trop. Al treilea hormon adenohipofizar este hormonul adrenocorticotrop (ACTH), un alt hormon trop. Tesutul tint al ACTH-ului este zona cortical a glandei suprarenale. La acest nivel, ACTH-ul influenteaza cresterea tisulard i stimuleaza secretia unor hormoni numifi glucocorticoizi. Al patrulea hormon adenohipofizar este prolactina. Acest hormon actioneaz asupra glandelor mamare, stimulind producerea laptelui pentru alaptarea nou-ndscutului. 299 300 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind Ultimii hormoni adenohipofizari sunt hormonii gonadotropi: hormonul foliculo- stimulant (FSH) si hormonul luteinizant (LH), care au efecte asupra gonadelor (or- ganele sexuale). FSH actioneaza asupra ovarelor $i a testiculelor. La femei, FSH-ul sti- muleazi dezvoltarea foliculilor ovarieni in vederea producerii ovulelor, iar la barbati stimuleazi producerea spermatozoizilor. LH stimuleazi, la femei, maturarea foliculilor ovarieni si ovulatia. De asemenea, stimuleazi secretia de estrogeni si progesteron de catre corpul galben (Capitolul 23), La barbati, LH stimuleaza producerea testosteronului la nivel testicular, (Figura 13.3 prezinta, pe scurt, fesuturile tint ale hormonilor adeno- hipofizari). Atat PSH-ul, cét si LH-ul, sunt hormoni tropi (Tabelul 13.2 prezinta, pe scurt, hormonii hipofizari). TABELUL 13.2 HORMONII GLANDE! HIPOFIZE Hormonut Organul/organele tint _Efecte principale Lobul anterior: Hormonul de crestere Tesuturile intregului_Stimuleaza cresterea sau somatotrop (STH) organism Hormonul stimulator Glanda tiroid Stimuleaza producerea tiroxinei tiroidian (TSH) Hormonul adreno- Zona corticala a supra-__Stimuleaz producerea corticosteroizi- corticotrop (ACTH) renalei, pielea, ficatul, lor; creste rata metabolismului, stimu- glanda mamari leaz8 depunerea glicogenulul in ficat, pigmentarea pielil, producerea laptelui Prolactina (PRL) Glanda mamaria Stimuleaz8 producerea laptelui dup’ nastere Hormonul foliculo- Foliculul ovarian situbii Stimuleazi cresterea foliculilor si a stimulant (FSH) seminiferi testicular tubilor Hormonul luteinizant (LH) Corpul galben (luteal) Stimuleaza formarea corpului galben ovarian sicelulele in- (luteal) din folicul; stimuleaz’ productia terstitiale din testicul de progesteron in ovare si de testoste- Hormonul melanocito- ron in testicule stimulator (MSH) Melanocitele cutanate Controleaz’ pigmentarea pielit Lobul posterior: - *Vasopresina sau Muschii netezi,in spe- Provoacd vasoconstrictie,ridicand. hormonul antidiuretic cial cet al arteriolelor, si_astfel presiunea sanguing; stimuleazs (aH) tubii renali reabsorbtia apei in rinichi *Oxitocina Uterul siductele din _Stimuleaz3 contractia uterului, dacd glanda mamara aceasta este initiat de hormonii ovari- eni; stimuleaz ejectia laptelul de cétre glanda mamaré “hormoni produgi de hipotalamus gi eliberaji de eatre neurohipofza L Sistemul endocrin Ce iY Glanda tiroida este in fesuturile moi ale gétului, in fata laringelui. Este compusa din doi lobi laterali interconectafi prin intermediul unei benzi de fesut numite istm. Var- ful fiecdrui lob se situeaza lateral de treimea inferioara a cartilajului tiroidian al laringe- lui, iar baza se afid lateral fafa de portiunea superioara a traheei. Unitatea functional a glandei tiroide este reprezentati de foliculul tiroidian (Figura 13.4), —— out hioia Cartlaju iroidian __ al laringelu |_— Lobul sting al tiroidel {stmultoidian Traheca Vase sanguine FIGURA 13.4 Glanda tiroida, fafa anterioara. Cei doi lobi laterali sunt unifi printrun istm, Glanda tiroida secret trei hormoni principali: tiroxina, triiodotironina si calcitonina. Tiroxina (14) si triiodotironina (T3) accelereaza rata metabolismului celular. La tineri, ei regleaza cresterea gi stimuleaza maturarea sistemului nervos. Sinteza acestor hormoni este reglati de hormonul stimulator tiroidian (TSH), secretat de cAtre adenchipofiza. Hormonii tiroidieni accelereaza rata metabolismului celular in tot organismul. Ei st muleazi activitatea enzimelor asociate cu metabolismul glucozei gi, prin urmare, cresc rata metabol jului bazal, la fel ca gi cantitatea de oxigen consumati de catre celule gi cantitatea de cAlduri produsa. Acesti hormoni stimuleaza gi cresterea numarului de re- ceptori din vasele sanguine, avind un rol in menfinerea presiunii sanguine. 301 302 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina ‘TABELUL 13.3 PRINCIPALII HORMONI DIN ORGANISMUL UMAN Glanda, Localizare Produsi Organe tintd sau functie Hipofiza Parteainferioardacre- VeziTabelul evi Tabelul 13.2 ierului 13.2 Z Tiroida Anterior slinferior fata Tiroxin& Celulele din toate fesuturi de laringe Triiodotironin’ le organismului Calcitonin’ reste rapid depunerea de calciu in oase si scade concentratia sanguin a calciulut Paratiroida Pe suprafata posterioaré Parathormon _Regleaza activitatea osteo- a glandei tiroide clastetor, crescdnd concen- = tratia calciului in sange Pancreasul (insule- in cavitatea abdominals, le Langerhans) sub stomac ecibieie beta Insulin Faciliteaza patrunderea glucozei in celule, in speci- alla nivel hepatic celulele alfa Glucagon Facilteaz’ degradarea icogenului in ficat si eli- _berarea glucozel in singe Suprarenala Polul superior al rinichiului zona medularé —Zondinterndaglandei, Adrenalin _—_Actioneaz4 in reactille de zona cortical Epifiza origine nervoas’ Zon’ perifericd a glandei ‘in mezencefal, pe pere: tele superior al ventricu- lului Noradrenalins Glucocorticoizi Mineralocorti- coizi Hormoni se- xuali Melatonina urgenta (,fight or flight”) Regleaz metabolismul glucidelor si al ipidelor Regleaz’ echilibrul sodiului sial mineralelor ‘Afecteaz’ hormonil sexuali secundari Organele reproducatoare, ‘in special ovarele Pentru ca tiroida s& poaté produce tiroxina si triiodotironina este necesar aportul ali- mentar de iod. Daca iodul este indisponibil in alimentatie, tiroida acumuleazi fluid gi apare o crestere in dimensiuni a pirjii anterioare a gatului numit& gus. Suplimentarea iodului alimentar amelioreaza aceasta afectiune. Hiposecretia de tiroxina la copii are ca rezultat eretinismul. Simptomele cretinismu- Jui includ cresterea deficitara, trastituri faciale ingrosate, crestere osoasi anormalé, retard mental si letargie general, Tratamentul in cretinism este reprezentat de hormonoterapia Sistemul endocrin 303 cu tiroxind. La adulfi secrefia insuficienti de tiroxind duce la mixedem. Simptomele acestei boli includ cresterea in greutate, ritm cardiac lent, rat metabolici redusa, lipsi de energie gi o stare de slabiciune generalizata. Un exces de tiroxina si triiodotironina duce la boala Graves (gusa exoftalmica). Printre simptome se numara pierderea in gre- ulate, accelerarea pulsului, cresterea apetitului si cresterea ratei metabolice, Uneori, se observa exoftalmie (globi oculari proeminent}). Cel de-al treilea hormon tiroidian este calcitonina (Tabelul 13.3). Calcitonina reglea- 2A nivelul de caleiu din singe si este antagonistul parathormonului secretat de glanda paratiroida. Calcitonina scade nivelul calciului in sange si creste depunerea acestuia in oase, pe cand parathormonul are efecte inverse. ee mee a Glandele paratiroide sunt reprezentate de patru mici mase de fesut glandular localizate pe fata posterioara a glandei tiroide. Fiecare dintre ele are aproximativ marimea unui bob de mazare (Figura 13.5). Ele secret parathormonul (PTH) sau hormonul paratiroidian. Parathormonul creste nivelul de caleiu din singe. El are ac- {iune antagonist fat’ de calcitonina, crescdnd resorbjia calcjului prin stimularea activiti{ii osteoclastelor. De asemenea, el influenjeazi re- absorbfia calciului in tubii renali si la nivelul mucoasei intestinale. Parathormonul stimuleaz activarea renala a vitaminei D, care va regla oase OE RETINUT Pe SE ed RN ce es Cee ec apoi absorbfia calciului in intestin. Bolile datorate hipersecretiei de pa- SanrTy ca ho rathormon se datoreaz, in general, unei tumori paratiroidiene. Semnele i aaa caracteristice acestor boli sunt deformirile si scaderea densitatii oaselor. se o"7 “ t Tiroida Ny cen i rate HO \\ (y Cregte nivel sanguin a cael 0 FIGURA 13.5 Glanda paratiroida si parathormonul. (a) Cele patru glande paratiroide situate pe fafa posterioara a tiroidei. (b) Cand nivelul sanguin al calciului scade, para- tiroidele elibereaza parathormonul (PTH). Hormonul creste nivelul sanguin al calciului actiondnd asupra oasetor, tubilor renali si intestinului, 304 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind HE Pancreasul este un organ glandular de dimensiuni mari, cu o forma aplatizata, localizat in cavitatea abdominala sub stomac, intr-un pliu al mezenterului (Figura 13.6). Acest organ are atat funcfie digestiva cat gi functie endocrina. Functia digestiva a pancreasului consta in producerea de enzime digestive pancreatice, iar cea endocrina in producerea a doi hormoni principali, insulina si glucagonul. in pancreas existi mult mai multe celule ce produc enzime digestive decat celule ce produc hormoni, Acestea din urma se gasesc in interiorul insulelor pancreatice (insulele Langerhans), despre care se spune c& sunt sinsule” de fesut endocrin intr-o ,mare” de fesut ce produce enzime digestive. Insulina este un hormon proteic compus din 51 de aminoacizi asamblati in dowd Janturi proteice. Acest hormon actioneazA in intregul organism, stimulind intrarea mo- leculelor de glucoza in celule gi, astfel, scade nivelul sanguin al glucozei. Insulina este produsa de catre celulele beta din insulele Langerhans, dupa ingestia de alimente. Jp Tesnehiul 44, xine i. Artera Hf pancreatic Stomac — artera < splenic Aorta abdominal — Splina arters gastroduodenal \ (Capul pancreasulut \. conde pancreanuul ‘Artera pancreatic’ infeioar® anera * corpul panereasul pancreatcoduodenall puoden SS ‘ ~ Artera merenterch superioars FIGURA 13.6 Pancreasu! in pozitia sa anatomic& in cavitatea abdominals, vedere frontal Partea stangi a stomacului este ridicata, pentru a se putea observa pancreasul CAnd celulele beta sunt inactive, organismul este lipsit de insulina, dezvoltindu-se 0 afectiune numita diabet zaharat (tip 1). Un alt tip de diabet (tip 2) apare cAnd celulele din organism dispun de un numér redus de receptori pentru insulind. in ambele tipuri de diabet, in celule nu patrunde suficienti glucoz pentru un metabolism normal, rezultatul fiind lipsa de energie la nivelul intregului organism gi o stare de oboseala. Rinichiul per- mite eliminarea glucozei aflate in exces in singe, prin urina, Astfel, concentrafia gluco- zei in urind creste, iar rinichii elimina multd apa pentru a o dilua. Prin urmare, o persoan’ diabetic’ va urina frecvent gi va suferi de o senzatie excesiva de sete. Sistemul endocrin 305 Cel de-al doilea hormon pancreatic este glucagonul (Figural3.7), Glucagonul este produs de celulele alfa din insulele Langerhans in lip- sa aportului alimentar. Glucagonul stimuleaza degradarea glicogenului (glicogenoliza) la nivelul ficatului. Acest proces are ca rezultat molecule de glucoza, care sunt eliberate in sange. Astfel, glucagonul creste nivelul a UIC ee} Ce BP con ari in celule, Gucagonul este sanguin al glucozei, pe cfnd insulina il scade. Glucagonul promoveazi AIS et IsaaTt Rem si gluconeogeneza, ce reprezinti formarea glucozei din aminoacizi si RENE een molecule lipidice acide. Efectul acestui proces este indepartarea ami- Jie tere reste nivell sanguin al glucozel Slcogen Nivel reset de 7 glucozd din singe sstnuenn secre de j Stucogon stimuless ins descompunereagicogenuuh | cide Insulinastimuleaz3 formarea licogenulul ge PANCREAS. Scale vel sanguin al glucozl 1 ep BE. Insulin stimuleazd pétrunderea ‘lucoze dn singe in cele FIGURA 13.7. Efectele antagoniste ale insulinei si ale glucagonului, cei doi hormoni pancrea- tici. Cand nivelul sanguin al glucozei este ridicat,insulina stimuleazi celulele organismului si ficatul s& indeparteze glucoza din singe. Un nivel scdzut al slucozei in singe declanseazi eliberarea glucagonului, care stimuleaza ficatul si cteasc’ nivelul glucozei in singe. NDELE SUPRARENALE | Glandele suprarenale sunt glande pereche localizate la polul superior al rinichilor. Fieca- re glanda suprarenala are doua portiuni: medulara, in centru si cortieala, la periferie (la exterior). Medulara secret hormoni cu actiune complementar cu cea a sistemului ner- vos simpatic, iar corticala secret hormoni ce contribuie la reglarea echilibrului mineral si energetic, si a funcfiilor reproducaitoare ale organismului. Hormonii zonei corticale sunt denumifi glucocorticoizi si mineralocorticoizi. Mine- ralocorticoizii au ca reprezentant aldosteronul (Figura 13.8). Acesti hormoni regleazd 306 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind concentrafia de electrolifi in special sodiu si potasiu, din singe i fluidele corporale. La randul ei, secretia de mineralocorticoizi este reglata de cAtre concentrafia sanguin a clectrolifilor. Glucocorticoizii au efecte asupra metabolismului carbohidrafilor, protei- nelor gi lipidelor. in acelasi timp, ei stimuleazd vasoconstrictia si au rol antiinflamator. Unul din cei mai importanti glucocorticoizi este cortizolul. Secretia glucocorticoizilor este reglata de caitre hormonul adrenocorticotrop (ACTH) din adenohipofiza printr-un mecanism de feedback negativ. Noradrenalina on 4 os “Te Th i: Adrenaling ea 4 Lt Nee ‘amie : wlth }— coricals _-Medularé \ pO AA FIGURA 13.8 Glanda suprarenala in pozitie anatomica, deasupra rinichiului, cele dous regi- uni ale glandei si hormonii reprezentativi pentru fiecare regiune. Cortizolul si aldosteronul sunt hormoni steroizi, cu o configuratie moleculara tipick pentru acestia. Corticala glandelor suprarenale produce si hormoni steroizi, care influenteazi ca- racterele sexuale, Acesti hormoni suplimenteaz cantitatea, mult mai mare, de hormoni sexuali produsi de catre gonade, Medulara glandei suprarenale secret o serie de hormoni aminici denumiti cateco- Jamine, ce includ adrenalina (epinefrina) 51 noradrenalina (norepinefrina). Ambii hormoni pregitesc organismul pentru efort fizic intens si reactia ,,fight or flight”. in acest sens, ambii hormoni actioneazi impreund cu sistemul nervos simpatic. Hipo- sau hiperseeretia de hormoni corticali provoact diverse boli. Boala Addison, care apare in urma hiposecrefiei de glucocorticoizi si mineralocorticoizi, este insofita de ‘Sistemul endocrin un dezechilibru al sodiului si al potasiului, un ten inchis la culoare, deshidratare, hipo- tensiune gi o stare general de slibiciune. Hipersecrefia de glucocorticoizi are ca rezultat sindromul Cushing, care este insofit de umflarea fefei, hipertensiune gi slabiciune mus- culara generalizata. ae Tei a Sistemul endocrin include gi ovarele si testiculele. in ovare, celulele foliculare secret estrogeni si progesteron (hormoni feminini), care influenfeaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine (Capitolul 23). La barbati, testiculele secreta testosteron si alfi androgeni (hormoni masculini), care influenteaz caracterele sexuale secundare masculine (Capitolul 22). O alti glanda endocrind este epifiza (glanda pineala), o glanda mica situata in mezen- cefal, pe peretele superior al ventriculului II, Epifiza este legatd de talamus gi secret un hormon numit melatonind, Se crede ci melatonina regleazi secrefia altor hormoni gi c& poate influenta ciclul zi-noapte (ritmul nictemeral), ‘Timusul este un organ localizat in mediastinul superior, inapoia sternului (Figura 13.9). El secret timozine, o serie de hormoni implicafi in maturarea gi dezvoltarea lim- focitelor T, care fac parte din sistemul imunitar al organismutui (Capitolul 16). Timusul este bine dezvoltat la fat si nou-niscut, dar dimensiunile sale scad cu varsta, tera carotid comund _- Tira Nervul vag ‘Artera subcaviculard Vena jugular intern’ — Vena subclavieulars Tis — pléménul sting Plimdnul drept | Diafragmul FIGURA 13.9 Timusul in pozitie anatomicd, in interiorul toracelui unui copil. Glanda des- creste cu virsta, fiind abia vizibild Ia adolescenti 307 308 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina in epiteliul care tapeteaza stomacul si intestinul subtire se gisesc céteva celule en- docrine digestive. Aceste celule secret gastrina, secretina gi alti hormoni implicz procesele digestive (Capitolul 18). in anumite organe precum ficatul, rinichiul, inima si plimanii, exist celule endocrine ce secret cantitaji extrem de mici de hormoni non-steroizi, denumiti prostaglandine. Prostaglandinele au diverse efecte asupra tesuturilor, ca de exemplu contractia fesutului muscular neted, Celulele rinichiului produc un hormon numit eritropoetind, care stimuleazi sinteza hematiilor in maduva osoasa rosie INTREBARI RECAPITULATIVE. SECTIUNEA A ~ Identificati corect glandele endocrine. __ L. glandele suprarenale — 2. inimal — 3.rinichiul — 4.plimanul 5. ovarele — 6. pancreasul _ Tepifiza — 8. hipofiza _ 9. stomacul —10. testiculele __11. timusul _ 12. tiroida FIGURA 13.10 Sistemul endocrin SECTIUNEA B - Completare: Adaugati cuvéntul sau cuvintele corecte care comple- teaza fiecare dintre urmétoarele afirmati. 2 13. 14. 15. 7. 18. . Toti hormonii sunt transportafi in organism de catre __ . Hipofiza este situata intr-o depresiune a osul . Tiroida este situata Glandele endocrine produc Hormoni teroizi sunt molecule de lipide sintetizate din |. Estrogenii, progesteronul si cortizolul sunt exemple de Interactiunea hormonilor non-steroizi cu celulele poate induce activarea unei enzi- me numita fenoid numita Hormonii eliberafi de numiti tre neurohipofiza sunt produsi de o regiune a creierului . Un alt nume al lobului anterior al hipofizei este Secrefia excesiva de hormon de erestere in copilarie duce la n fesuturile moi ale Pentru a se putea produce tiroxina, alimentatia trebuie s& confing Secretia insuficient& de tiroxina la copii poate provoca 0 boal numita Un exces de tiroxina poate provoca o afeetiune numitt Hormonul TSH este secretat de tre hipofiza si acfioneaza asupra Hormonul ce actioneaza asupra glandelor mamare, stimulind secrefia lactati, se numeste Unul dintre hormonii neurohipofizari stimuleaza reabsorbjia apei din tubii renali si se numeste Hormonul al cdrui organ finta este uterul, unde produce contractii, se numeste in absenja iodului alimentar, glanda tiroida creste in dimensiuni, aparand o afectiune numiti Glandele paratiroide sunt situate pe partea posterioara a Parathormonul, secretat de catre paratiroide, regleaza nivelul de 310 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind 34, 35. 36. 37. 38, 39. 40. al . Glandele suprarenale se . Un alt nume al hormonului paratiroidian este - Hormonul secretat de tiroida, care regleaza nivelul de calciu, se numeste 2. Organul glandular de mari dimensiuni, localizat in cavitatea abdominal, care are att funcfie endocrina cat gi functie exocrina, se numeste . Diabetul zaharat este o afectiune in care pancreasul produce o cantitate insuficient de Insulina stimuleaza patrunderea in celule a . in lipsa aportului alimentar, pancreasul produce Insulina este produsa de celulele pancreatice numite € pe polul superior al Partea externd a glandelor suprarenale se numeste Aldosteronul este un exemplu de hormoni suprarenali numiti Metabolismul carbohidratilor, al proteinelor si al lipidelor este reglat de hormoni secretati in corticala suprarenalelor si denumiti Activitatea glandelor suprarenale este controlata de un hormon adenohipofizar prescurtat O secrefie insuficient de hormoni in corticala suprarenalelor poate avea ca efect 0 boala numita__ Insulina este alcatuita exclusiv din Functia glucagonului este stimularea degradarii glucidului numit Partea interna a glandei suprarenale se numeste Concentratia de electrolifi din organism este reglatii de hormonii secretati de suprarenal, numiti Un important hormon secretat in medulara suprarenalei, care are rol in reactia fight or flight”, este Secrefia excesiva de glucocorticoizi de catre corticala suprarenalei poate duce la Ovarele secret estroger Glanda endocrina de mici dimensiuni, localizata tonina, se numeste mezencefal,, care secret mela- Sistemul endocrin 311 nusul joac’ un rol important in dezvoltares globulelor albe sanguine numite 43. Numeroase celule, aflate in diverse organe, secret hormoni lipidici non-steroizi numifi 44, Eritropoetina stimuleaz producerea de 45. Hormonii ovarieni influenteaz caracterele sexuale secundare 46, Hormonul despre care se crede cd regleaza ciclul zi-noapte se numeste 47, Hormonii sexuali feminini sunt progesteronul gi | 48. Epifiza este localizata in _ 49. Maturarea si dezvoltarea limfocitelor T este controlata de hormoni numiti 50. Gastrina si secretina sunt implicate in procesul de SECTIUNEA C= fntrebari cu ritspuns ta alegere: incercuifi litera din dreptul varian- tei corecte din urmdtoarele afirmapii. 1. Produsii glandelor endocrine sunt A. hormoni B. enzime C. minerale D. ioni 2. Hormonii pot fi alcatuifi din urmatoarele substanfe, cw excepria A. steroizilor B. proteinelor i C. glucidelor 1 D. aminelor 3. Hipofiza este localizata A. in cavitatea abdominal [ B. in partea inferioara a creierului C. de-a lungul arterei femurale D. in fesuturile moi ale gatului 4. Unmitorii hormoni sunt produsi de citre lobul anterior al hipofizei, cu excepyia A. STH-ului B. TSH-ului C. prolactinei D. insulinei 312 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicin& 5. Secrefia excesiva de STH la adulfi poate avea ca rezultat 0 afectiune numita A. diabet zaharat B. acromegalie C. boala Addison D. boala Cushing 6. Neurohipofiza este un alt nume al A. lobului posterior al hipofizei B, medularei rinichiului C. foliculilor ce seereti estrogeni D. placentei 7. In organismul femeilor, hormonul luteinizant A. stimuleazt producerea de TSH B. regleaz metabolismul mineral C. stimuleazi contractiile uterine D. stimuleaza secretia de progesteron 8, Organul tint pentru ACTH este A. timusul B, medulara suprarenalei C. corticala suprarenalei D. celula beta din pancreas 9. Hormonul care stimuleaza contractiile uterine este A. insulina B. ADH C. glucagonul D. oxitocina 10, Glanda tiroida este localizata in A. interiorul creierului B. cavitatea abdominala inferioara C. apropierea laringelui D. spatele splinei 1, Pentru ca tiroida s8 poata produce tiroxina A. trebuie s& aiba la dispozitie iod B, trebuie si aibi la dispozitie molecule de glucide C. nivelul de calciu trebuie sé fie sedizut D. nivelul de fier trebuie si fie seazut 12. Simptomele cretinismului includ A. urinare excesiva gi sete B, dezechilibru de electrolii C, crestere intérziatd gi tristituri faciale ingrosate D. sc&derea absorbtiei de calciu in tractul digestiv 13. 15. 7. 18, 19. 20. ‘Sistemul endocrin 313 Boala Graves poate apirea ca rezultat al excesului de A. calciu in singe B. tiroxind in singe C. catecolamine in caile respiratorii D. glucagon in panereas Att calcitonina, cat si glucagonul, controleaza nivelul de A. hormoni hipofizari in singe B. glucoza in singe C. timozine in singe D. caleiu in singe Simptomele diabetului zaharat pot include urmatoarele, cw excepyia A. urinari frecvente B, sete excesivi C. confinut ridicat de glucoza al urinei D. absorbtie anormala de minerale Hormonul antagonist al insulinei este A. FSH-ul B. glucagonul C. vasopresina D. estrogenul Glandele paratiroide sunt localizate in apropierea A. pancreasului B. cavitifii abdominale inferioare C. creierului D. taringelui La pacientii cu diabet zaharat A. nu patrunde suficient glucoza in celule B, medulara suprarenalei este lezata C. placenta nu produce progesteron D. hipotalamusul este nefunefional Glanda cu funetie exoe A. epifiza B. timusul C. pancreasul D. tiroida si endocrina aflata in cavitatea abdominala este Cele doua parti ale suprarenalei sunt A. medulara gi cortical B. exocrind si endocrin& C. renalai si subrenala D. anterioara si posterioara 314 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind 21, Hormonii medularei suprarenaliene actioneazi A. sistemul nervos senzorial B. sistemul nervos central C. sistemul nervos simpatic D. sistemul nervos extern omplementar cu 22, Concentrafia ionilor de sodiu gi potasiu din singe si din fluidele corpului este reglaté de hormoni numiti A. glucocorticoizi B. androgeni C. hormoni adrenergici D. mineralocorticoi 23, Hormonii care influenjeaza caracterele sexuale secundare pot fi produsi de A. pancreas si epifiza B. tiroida si paratiroi C. timus gi hipofiza D. corticala suprarenalei si organele reproducdtoare 24, Melatonina este secretata de A. pancreas B. timus C. epitizat D. hipofiza . Functionarea corecti a sistemului imunitar depinde parfial de activitatea A. tiroidei B. timusului C. paratiroidei D. suprarenalei SECTIUNEA D ~ Adevitrat/Fals: La urmétoarele enunturi marcati cu litera ,,A” afir- matia care este adevaraté. Daca este falsé, modificati cuvéntul subliniat pentru ao transforma intr-una adevarata. 1. Gastrina si secretina sunt secretate in epiteliul ce ciptuseste stomacul si rinichiul. 2. Glanda endocrina de mici dimensiuni localizat epifiza centrul creierului se numeste 3. Dezvoltarea limfocitelor T este reglata de hormoni denumiti mineralocorticoizi 4. Caracterele sexuale secundare masculine sunt influenfate de hormonii androgeni. 5. Celulele beta ale pancreasului secrets glucagon. 6. Parathormonul are 0 activitate antagonista cu a calcitoninei. 7. Suprarenala este localizata intr-un pliu al mezenterului, Sistemul endocrin 315 8, Tiroxina $i triiodotironina crese rata metabolismului organismului 9. Contractiile uterine pot fi stimulate de hormonul numit vasopresing. 10. ACTH-ul este produs de glanda suprarenala si regleazi activitatea corticalei supra renalei 11, Hormonii ce regleazi activitatea altor glande endocrine se nume roizi. c hormoni ste- 12. Hipofiza anterioara primeste gi stocheaza hormoni provenii din hipotalamus. 13. Marirea tiroidei ca urmare a lipsei de iod este denumita gusa. 14, Secrefia insuficienta de tiroxind la adulfi are ca rezultat o afectiune numita mi: dem. 15. Insulina este un hormon cu structura glucidic’. 16. Aldosteronul este un exemplu de glucocorticoid. | 17, Adrenalina si insulina sunt dou’ catecolamine importante. 18. O secretie insuficienti de hormoni in corticala suprarenalei poate avea ca rezultat boala Cushing. 19. Multe celule din organism produc hormoni lipidici non-steroizi numiti prostaglan: dine. 20. Maturarea hematiilor este controlata de melatonind. 21. Hipofiza este situata inte-o depresiune a osului etmoid. 22. Un alt nume al hormonului de erestere este hormor jul somatotrop. 23. Prolactina stimuleaza secrefia de urind. 24, Timusul este situat in fesuturile piciorului. ' 25. Glucagonul si insulina sunt hormoni produsi de citre pancreas. SECTIUNEA E - Studiu de caz Henry are 8 ani si indlyimea de peste 1,80 m, De cétva timp, el se plinge si de tulburari de vedere gi de dureri de cap. Radiografille efectuate demonstreaza prezenfa unei tumori hipofizare de mari dimensiuni. Care dintre celulele hipofizare este cel mai probabil s& se afle la originea tumorii? Cum se numeste aceasta boala? Cum se explica tulburarile de vedere gi durerile de cap? 316 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultdfile de medicina RASPUNSURI SECTIUNEA A SECTIUNEA B ~ Completare 1. hormoni 2. colesterol 3. singe 4. hormoni steroizi 5. adenilat ciclaza 6. sella turcica 7. hipotalamus 8. adenohipofiza 9. gigantism 10. gatului 1. iod 12. cretinism 13. boala Graves 14. tiroidei 15. prolactina 16. hormonul antidiuretic 17. oxitocina 18. gu 19. tiroidei 20. calciu 21. caleitonina 22. pancreas 23. insulin& 24. glucozei 25. 26. 21. 28. 29. 30. 31 32. 33, 34, 35, 36. 37. 38. 39, 40, 4 42, 43, 44, 45. 46, 48. 49. 50. me mm celule beta rinichiului corticala mineralocorticoizi glucocorticoizi ACTH boala Addison parathormonul proteine (aminoacizi) glicogen medulara mineralocorticoizi adrenalina sindromul Cushing progesteron epitiza limfocite T prostaglandine hematii feminine melatonina estrogenul mezencefal timozine digestie Sistemul endocrin 317 SECTIUNEA C ~ intrebari cu riispuns la alegere LA 6A LA 16. B 21.C 2€ 7D ie 17.D 22. D. 3.B 8.C 13. B 18. A 23.D 4.D 9D 14.D 19.C 24.C 5.B 10.C 1S.D 20. A 25.B SECTIUNEA D — Adevarat/ 1. intestinul subtire 14, A 2A 15. proteic& (aminoacizi) | 3. timozine 16. mineralocorticoid ' 4A 17, noradrenalina 5. alfa 18. Addison 6A 19. A | 7. pancreasul 20. eritropoetina | aA 21. sfenoid 9. oxitocina 2A adenohipofiza, 23. lapte tropi 24, toracelui 12. posterioara 25. A B.A SECTIUNEA E - Studiu de caz Henry suferd de gigantism, celulele sale somatotrope produedind prea mult hormon de crestere. Tumora comprima nervul optic la nivelul chiasmei optice, provocand astfel tulburdri de vedere si dureri de cap. I 10. 318 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Sangele CE VETI INVATA Acest capitol descrie sngele si funcfiile sale, Parcurgand acest capitol, vefi invata sa: + identificati funciile sangelui; + prezentafi succint compozitia singelui; + deosebiti singele, plasma si serul; + asociati proteinele plasmatice cu functiile lor; * caracteriza{i globulele rosii si componentele lor; detaliati eritropoieza si controlul acesteia; detaliayi timpul de viata al globulelor rosii, degradarea/reciclarea hemoglobinei si eliminarea produsilor sai de metabolism; + deosebiti diferitele tulburaci ale globulelor rosii; + identificati caracteristicile grupelor de sdnge, in relatie cu posibilitile de trans- fuzie si cu problemele legate de sarcin’; + deosebiti globulele albe si funcfile lor; + identificati circumstanfele asociate cu un numar anormal de leucocite; * caracterizati plachetele sanguine si functiile lor; + rezumati procesul de coagulare, asociind factorii implicati cu functiile lor; + distingeti diferitele tulburiri ale hemostazei; + aplicagi cunostintele dobandite intr-un studiu de caz. STE aE 9 320 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind ‘Sangele este unul dintre fesuturile conjunctive ale organismului. Sangele transport& oxi- genul de la plaméni la celule si dioxidul de carbon rezultat din metabolismul celular la plamani, Celulele sanguine protejeaza organismul de boli, prin recunoasterea $i distru- gerea microorganismelor si a moleculelor straine din fluxul sanguin. Unele componente ale sngelui transport produsii de metabolism de la celule la rinichi; altele transport nutrienti de la nivelul tractului digestiv la celule, sau hormoni in intreg organismul. Sangele con{ine elemente figurate precum globule rosii, globule albe si fragmen- te celulare (plachete), suspendate intr-un fluid apos, de culoare galbuie, numit plasma (Figura 14.1), La o persoand de greutate medie, sangele reprezint& aproximativ 8% din greutatea corporala, Sangele este mai viscos decat apa si in mod normal are un pH cu- prins intre 7,35 si 7,45. ‘SANGE INTEGRAL oT Plasma (55%) Celule (4550) I I Buea see — o | «| 3 gr—- @ 5 Lael 3 ° ine co, 9) Fibri ProdugiOF| nogen|eu stot SOF | LC toni Pachete Metaboli Leueoete Protelne FIGURA 14.1 Compozitia singelui uman. Cele doud componente majore ale singelui integral sunt plasma si elementele figurate. Plasma confine apa si numeroase substanfe dizolvate, inclusiv proteine, metaboliti (nutrient si produsi de metabolism) si ioni. Cea mai mare parte a elementelor figurate este constituita din globule roi 1 ! I 1 1 1 1 ! 1 Hits ; 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 Sangele eT) Plasma reprezinta partea fluid’ a singelui. Ea confine aproximativ 92% ap’, 7% proteine si 1% ioni ca sodiu, calciu, bicarbonat, clor si potasiu. Plasma conjine, de asemenea, produsi de degradare rezultafi din metabolismul celular, precum si hormoni, nutrienti, gaze dizolvate si proteine cu rol in coagulare. Dupa coagularea sfngelui si indepartarea proteinelor de coagulare din plasma, mane un fluid care se numeste ser. Serul este de obicei folosit pentru studii imunologice gi ca surs& de anticorpi pentru terapia imuna PROTEINELE PLASMATICE Proteinele plasmatice sunt de trei tipuri: albumine, globuline i fibrinogen (Tabelul 14.1 prezint, pe scurt, aceste proteine gi alte componente ale sngelui). Albuminele mentin presiunea osmoticd a singelui si contribuie la viscozitatea acestuia. Ele sunt partial res- ponsabile pentru mentinerea unui anumit pH sanguin, Albuminele transporta, de aseme- nea, acizi grasi si hormoni. Globulinele reprezint& aproximativ 40% din totalul proteinelor plas- matice. Un grup de globuline numit gama globuline sunt molecule de anticorpi produse de ciitre sistemul imun ca parte a rispunsului imun. Aceste molecule se combina in mod specific cu substantele care au sti- ‘mulat formarea lor (antigene); ele reprezinta un mecanism primar al apararii organismului. Alte globuline, cunoscute ca alfa si beta globuline, leagé hormoni, vitamine gi alte substanfe din fluxul sanguin pentru a le transporta. Aproximativ 7% din proteinele plasmatice sunt reprezentate de un produs al ficatului numit fibrinogen. impreuna cu alte proteine, fibrinogenul este implicat in procesul de coagulare, proces ce va fi discutat ulterior in acest capitol Proteinele plasmatice raman in general in fluxul sanguin, deoarece ele nu pot traversa cu usurinfi perefii capilarelor sanguine. in circulatie, ele favorizeazé osmoza molecule- Jor de apa din fluidele tisulare in fluxul sanguin (Capitolul 21), ase ‘TABELUL 14.1 COMPONENTELE MAJORE ALE SANGELUI Componente Exemple Apa Toni Sodiu, potasiy,calciu, magneziu, clor, bicarbonat Proteine plasmatice Albumine, globuline, fibrinogen _ Celule sanguine (Elemente figurate) Globule albe, globule rosii, plachete Substante transportate in snge _—Zaharuri, aminoacizi, acizi grasi, glicerol, hormoni, compusi azotati de degradare, dioxid de carbon, oxigen 321 Plasma se deosebeste de See cs 322 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facult&tile de medicina URS TST] Globulele rosii mai sunt cunoscute si sub numele de hematii sau eritrocite. Rolul lor principal in organism este si transporte oxigenul, functie realizata de un pigment, numit hemoglobina, conjinut in citoplasma lor. Globulele rosii nu sunt celule adevarate, de- oarece au o organizare intend redus, nu au nucleu sau organite. Ele sunt pur si simplu niste saci plini cu hemoglobina, si din acest motiv sunt uneori numite corpusculi ro ‘Totusi, ne vom referi la ele ca fiind celule, deoarece in mod traditional au fost denumite astfel, MORFOLOGIE, NUMAR SI PRODUCERE Un barbat adult are aproximativ 5,4 milioane de globule rosii pe microlitru (milimetra cub) de sdnge. O femeie are aproximativ 4,8 milioane pe milimetru cub de singe. Fiecare hematie este un disc biconcav (mai subfire in centru decat la margini), flexibil, ale c&rui dimensiuni sunt prezentate in Figura 14.2. © modalitate simpli de a determina proportia lor in singe- le integral este centrifugarea intr-un tub ingust. Globulele rosii, find mai grele datorita conginutului in fier, se sedimenteaza in partea de jos a tubului, Procentul de hematii din volumul tubului este hematocritul. Barbatii au de obicei un hematocrit mai mare, de aproximativ 47%, Femeile au de obicei un hematocrit mai mic, de aproximativ 42%. in solutii mai concentrate, globulele rosii scad in dimensi- uni, Acest lucru se intémpla deoarece, prin osmozi, apa iese din celule in direcjia concentrajiei mai mari de substante dizolvate. Acest fapt va duce la micsorarea sau zbareirea globulelor rosii ‘vedere lateral 7 Bum Vedere de sus C&nd sunt plasate intr-o solutie cu concentratie mai mica decat FIGURA 14.2 cea normala, celulele se vor umfla. Cresterea in volum apare de- Globulele rosi oarece prin osmoza apa trece rapid in celule, in directia concen- (eritrocitele) si trajiei mai mare de solvit. Globulele rosii se sparg si elibereazi stractara lor. hemogiobina printr-un proces numit hemoliza. Globulele rosii sunt produse in maduva rosie osoasa, Procesul de formare a glo- bulelor rosii se numeste eritropoiez. Acest proces incepe de la niste celule numite hemocitoblasti (celule stem). Procesul de formare a globulelor rosii este complex, iar celulele trec prin stadii multiple, inainte si devin’ globule rosii mature. fn acest proces, hemoglobina se acumuleaza in citoplasma, iar nucleul, organitele si alte componente celulare dispar. Globulele rosii mature intra in capilarele maduvei osoase, strecurdindu-se prin peretele acestora. Productia de globule rosii este reglata in parte de hormonul numit eritropoetina. Eri- tropoetina este secretati de celule renale, atunci cand acestea nu primesc destul oxigen. Aceasta reprezint o parte important a adaptiirii organismului la altitudini mari, unde confinutul de oxigen al aerului este mai mic. Sangele 323 HEMOGLOBINA Hemoglobina este un pigment de culoare rosie, alcatuit din patru lanfuri polipeptidice, care leaga oxigenul. Doua din lanturile polipeptidice se numese lanfuri alfa, iar cele- lalte doua, lanturi beta. Fiecare lant este alc&tuit din aproximativ 150 de molecule de aminoacizi Fiecare lant polipeptidic al moleculei de hemoglobini este atasat unei grupari hem. Aceasté grupare confine un atom de fier (Figura 14,3). Moleculele de oxigen se leaga slab de ionul de fier din portiunea hem a moleculei de hemoglobina, pentru a forma oxihemo- globina. Deoarece o molecula de hemoglobina are patru grupari hem, aceasta poate transporta patru molecule de oxigen. Fluxul oxigenului aT spre globulele rosii la nivel pulmonar se face prin difuziune. Hemoglo- (AMMNE SEU bina transporta de asemenea 0 cantitate mic de dioxid de carbon (cea (UMN mai mare parte este transportata dizolvat in plasma sub forma ionilor (MMUCUUERRUMR de bicarbonat, dup cum se va vedea in Capitolul 21). Hemoglobina il combinata cu dioxid de carbon se numeste carbaminohemoglobina. 1 Monoxidul de carbon este un gaz toxic. Moleculele gazului se combina rapid cu ionii de fier ai hemoglobinei si se leag puternic de molecula. Prin ocuparea spafiului rezervat oxigenului, printr-o legatur’ mai puternic& decat cea cu oxigenul, moleculele de monoxid de carbon reduc cantitatea de oxigen transportati de hemoglobind si pot cauza moarte prin lipsd de oxigen. Molecula de hemoglobins FIGURA 14,3 Molecula de hemoglobina din globulele rosii. Doua lanjuri polipeptidice alfa t si doua lanturi polipeptidice beta formeaz& cea mai mare parte a moleculei. 0 t grupare hem este atagaté de fiecare dintre cele patru molecule polipeptidice. Observati atomul de fier (Fe) in centrul gruparii hem. Molecula de oxigen se leaga Ia acest nivel. DISTRUGEREA GLOBULELOR ROSII Globulele rosii citcula in singe aproximativ 120 de zile. Celulele imbatranite si cele deteriorate sunt inghitite si distruse de celulele fagocitare (macrofage) in splind, ficat si miduva osoast. Lanturile polipeptidice sunt desfacute pentru a elibera aminoacizii, care 324 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Pot fi refolositi pentru noi sinteze proteice; fierul eliberat din hemoglobina este adus in miduva osoas& pentru noi sinteze de hemoglobin; orice exces de fier este stocat in ficat (Capitotul 18). Restul hemului din hemoglobina este transformat intr-un pigment verzui numit bili- verdini. Mai departe, biliverdina este convertita intr-un pigment galben-portocaliu nu- mit bilirubin’, Bilirubina este transportatd de la splina la ficat si este exeretatd in bili. (Capitolul 18). Cand bila ajunge in intestin, bacteriile florei intestinale convertesc o parte din bilirubina in urobilinogen, care determina culoarea materiilor fecale. O parte din urobilinogen este reabsorbiti si transportati inapoi la ficat si apoi intra in circulatia ge- nerala. in cele din urma, acesta ajunge la rinichi, unde determina culoarea urinei. Aceste modificari de culoare pot fi observate la nivelul pielii, urmarind o echimozA care trece prin toate etapele de vindecare. ANEMIA Deficitul globulelor rosii din sange este denumit anemie. Un tip de anemie este anemia feripriva, datoraté deficientei fierului din alimentatie. Fara fier, organismul nu reuseste s& sintetizeze hemoglobin, iar capacitatea de transport a oxigenului la celule este redu- 88. Pacientii se simt epuizati, deoarece producerea de ATP incetineste in conditii de lips& de oxigen, alta forma de anemie este anemia pernicioasi. Aceasta este datorata lipsei vita- minei B,, sau deficienfei unei glicoproteine numita factor intrinsec, esentiala pentru absorbfia vitaminei B,, din alimente. Vitamina B,, si factorul intrinsec sunt ambele ne- cesare pentru maturarea globulelor rosii. Fara aceste substante, membranele eritrocitelor imature se rup cu usurin{a si nu vor rezista condifiilor chimice din mediul circulator. Re- zultatul este un numar mai mic decat normal de hematii si, consecutiv, reducerea capaci- t8tii de transport a oxigenului. in anemia pernicioas’ globulele rosii sunt mari gi palide. Doua alte forme de anemie sunt anemia aplastica gi siclemia (anemia cu celule in secera), Anemia aplasticd apare atunci cind nu se pot produce globule rosii. Medicamen- tele, substanfele toxice si radiatiile gamma pot cauza astfel de anemii. Siclemia apare cand hemoglobina confine un aminoacid nepotrivit i ic beta, datorita, unui defect al genei care codifica polipeptidul. in conditii de deficit de oxigen, molecula anormala a hemoglobinei face legaturi incrucisate cu alte molecule de hemoglobina, and nastere la cristale lungi. Cristalele deformeazai celula, determinand-o si ia o forma de secera (forma literei ,,C”). Celulele deformate se rup usor sau sunt blocate la nivelul capilarelor, cauziind obstruct Un alt tip de anemie este talasemia. Aceasta este o afectiune mosteniti, in care or- ganismul nu poate sintetiza corespunz&tor unul sau mai multe lanuri polipeptidice din structura hemoglobinei. Aceste globule rosii sunt fragile si sunt rapid indepartate, Fara hemoglobina adecvata, oxigenul nu este transportat corespunztor in organism, iar me- tabolismul energetic sufera, Sangele 325 GRUPELE SANGUINE Suprafafa membranei globulelor rosii confine una, ambele sau nici una dintre moleculele proteice cunoscute sub numele de antigene (Figura 14.4). Cele doua antigene sunt denu- mite A si B. in functie de antigenele prezente pe suprafafa eritrocitelor, o persoani poate avea grupa de sange A (este prezent doar antigenul A), grupa de singe B (este prezent doar antigenul B), grupa de snge AB (sunt prezente ambele antigene, A si B) sau grupa de singe 0 (niciun antigen). Antigenele nu au aparent nicio semnificatie pentru fiziologia le antigenele eritrocitare, o persoan’ are de asemenea in ser anticorpi de grup sanguin. O persoana cu grupa A are in ser anticorpi anti-B; 0 persoand cu grupa B are anticorpi anti-A; 0 persoand cu grupa AB nu are anticorpi, nici anti-A, nici anti-B; © persoand cu grupa 0 are atat anticorpi anti-A, cat si anticorpi anti-B. Ca si in cazul antigenelor de grup sanguin, acesti anticorpi nu au aparent nicio semnificafie fiziologica. 4A)” Antigene ,A* Antico (a). Grupa a () Grupa, antigens MBGz crupa as Wn et = ene acne saeco de fropsangun + Antigene ——» Agregare si hemolies was |@ FA clu Anticorp antigen FIGURA 14.4 Grupele de singe si testarea sAngelui. (2) Cole patru grupe de singe sunt indicate cu tipurile de antigene si de anticorpi intalnite in fiecare grup. Tipul grupei este acclasi cu cel al antigenelor gasite la suprafafa eritrocitelor. (b) Cand se amestec& sngele in timpul transfuziilor de singe, este foarte important ca antigenele si anticorpii de acelasi tip s& mu intre in contact in circulafia primito- rului, Daca acest lucru se intampla, va avea loc o reactie, aga cum este prezentat in figura, Agregarea si distrugerea globulelor rosii(hemoliza) pot fi fatale, in cazurile de urgenta, unde este necesara transfuzia de singe, transfuzia se poate realiza atéta timp cét se iau in considerare antigenele prezente in séngele donatorului si anticorpii prezenti in serul primitorului. Pentru a evita un incident transfuzional sever, antigenele si anticorpii de acelasi tip nu trebuie s& se intdlneasca. De exemplu, daca do- natorul are grupa A si primitorul grupa AB, transfuzia poate fi fAcuti deoarece donatorul prezinta in ser antigene A, iar primitorul nu are anticorpi anti-A in ser. Dac& donatorul 326 Anatomie si fiziologis umand pentru admitere la facultatile de medicia ar avea grupa AB si primitorul grupa B, transfuzia nu trebuie ficuti, deoarece donatorul AB are si antigene A pe suprafata eritrocitelor, iar primitorul are in ser anticorpi anti-A. Daca cele doua tipuri de snge ajung in contact, globulele rosii se vor agrega si vor hemoliza, putand cauza o reactie transfuzionala letala. Despre 0 persoand cu grupa de sdnge 0 se spune c& este donator universal, deoarece nu are nici antigene A si nici B pe suprafafa eritrocitelor, iar dondtile pot fi Ricute la persoane cu alte grupe sanguine. Des- pre o persoana care are grupa de sange AB se spune c& este primitor universal, deoarece nu are nici anticorpi anti-A, nici anticorpi anti-B in ser, iar aceasta per- soana poate primi sange de la celelalte trei grupe. Din punct de vedere tehnic, ideea de donator universal si de primitor universal este corect. Totusi, pentru a reduce rata incidentelor transfuzionale, medicii vor re- aliza transfuzii doar cu tipul specific de sdnge, singura exceptie find totusi in cazurile de urgenta. Un alt antigen cu semnificatie este antigenul Rh. Aproximativ 85- 90% din populatia americana, de exemplu, ate acest antigen pe supra- fata eritrocitelor si se spune c& sunt Rh-pozitivi. Aproximativ 10-15% ['hh ates dintre americani nu au acest antigen, iar grupa de singe in acest caz este |Aeaein an Raa Rh-negativa, Astfel, 0 persoand poate avea grupa de singe A+, dacd are Set eee antigenul A si antigenul Rh; o persoand poate fi B-, daca are antigenul Rn tet Meta) BB, dar nu are antigenul Rh. Antigenul Rh, ca gi celelalte, nu pare si aiba [ER Ree SER ey semnificatie pentru fiziologia normala a organismului ein Factorul Rh este important in afectiunea cunoscuta sub numele de eritroblastozi fetalé sau boala hemolitic’ a nou-nascutului, Afectiu- nea apate cand un barbat Rh-pozitiv (ex. A+) devine tatal unui copil cu mama Rh-nega- tiva (ex. AB-). in acest caz, exist posibilitatea ca fitul s4 aiba o grupa de sange Rh-po- zitiv (ex. A+ sau AB). in timpul nasterii, unele din celulele sanguine ale copilului pot s& intre in circulatia mamei i s& stimuleze sistemul imun al mamei si produc anticorpi anti-Rh. Acesti an- ticorpi nu produc de obicei niciun efect asupra copilului, dar raman in singele mamei. Daca femeia va avea un al doilea copil, iar singele copilului este Rh-pozitiv (ex. A+), anticorpii Rh vor intra in circulatia celui de-al doilea copil, traversand placenta. Anti- DE RETINUT Cee rd ree geLcy Su ea EU Cee sange B produc anti- PO) corpii vor reactiona cu antigenele Rh de pe suprafafa eritrocitelor, iar reacia va duce la , putnd provoca deces, Pentru a evita aparitia unei boli hemolitice a nou-niscutului, femeia Rh-negativa primeste 0 injectie cu anticorpi anti-Rh (RhoGAM) in timpul sarcinii sau Ia nasterea primului copil. Anticorpii anti-Rh se combina cu antigenele Rh in circulatie si le neu- tralizeaz8. Acest lucru previne stimularea sistemului imun al mamei de catre anticorpii Rb, si, in consecingd, el nu va produce anticorpi anti-Rh. Astfel, in timpul sarcinii cu al doilea copil, anticorpii nu vor fi prezenfi, iar hemoliza nu se produce. Femeia trebuie s primeascé 0 alta injectie cu RhoGAM dupa nasterea celui de al doilea copil, pentru a preveni producerea de anticorpi anti-Rh, care ar putea afecta al treilea copil. Sangele See 3 Globulele albe sanguine sunt denumite si leucocite (Tabelul 14.2). Functia lor primara este sapere fesuturile impotriva infectiilor si a substanjelor straine organismului. Un adult are aproximativ 7000 de leucocite pe milimetru cub de sange. Leucocitele de diferite tipuri se dezvolta printr-un proces complex in maduva osoas& rosie. Toate leucocitele patrund in circulatie prin diapedeza, iar unele isi termina proce- sul de maturare in alt& parte. Leucocitele traiesc eva ore sau céteva luni, in functie de tipul lor; multe leucocite parisesc circulafia tot prin diapedeza, pentru a se amesteca printre celulele tisulare. TABELUL 14.2 ASPECTUL MICROSCOPIC AL LEUCOCITELOR DUPA COLORATIA WRIGHT Leucor Aspect Granulocite Neutrofile Granulatii citoplasmatice fine, albastru-deschis; nucleu cu 3-5 lobi Eozinofile Granulatli citoplasmatice rosii, luminoase; nucleu cu 2 lobi (bilobat) Bazofile Granulatlicitoplasmatice mari, albastru-purpuriu inchis; nucleu nere- Bulat, frecvent in form’ de S ‘Agranulocite Limfocite Un strat subtire de citoplasma albastra, fara granulatil; nucleu mare, Violet strélucitor ‘Monocite Un strat gros de citoplasmé fara granulatil; nuclei violet, in forma de rinichi (reniformi) sau potcoava TIPURILE DE GLOBULE ALBE Existi doua tipuri de globule albe: granulocitele si agranulocitele. Granulocitele au granulafii in citoplasma si includ neutrofilele, eozinofilele si bazofilele. Agranulocitele nu au granulatii in citoplasma si includ monocitele si limfocitele. Neutrofilele reprezinta aproximativ 60% din totalul numarului de leucocite. Granu- Iele lor se coloreaza cu coloranti neutri si au o culoare purpurie, Nucleul neutrofilului are de obicei intre doi si cinci lobi, iar celula adesea este numita leucocit polimorfonuclear. Funcjia principala a neutrofilului este fagocitoza; neutrofilele se adund rapid la locul unei infectii Att bazofilele cat si eozinofilele au granulatii in citoplasma: granulatiile bazofilelor se coloreaza cu coloranti bazici si apar albastre, in timp ce, granulatiile eozinofilelor se coloreaz cu coloranti acidofili si apar rosii (Figura 14.5). Fiecare tip de celula reprezint& aproximativ 1% din totalul numarului de leucocite. Se consider ca ambele celule isi ‘ndeplinesc funcfiile in reactii alergice si in cursul inflamatiei 327 328 Anatomie si fiziologie uman& pentru admitere la facultatile de medicina natal Eotinof — Wonock Bazofl Leucccite LUmfoet FIGURA 14.5 Comparatie intre globulele albe, globulele rosii si plachetele sanguine. Obser- ‘ati granulaiile distincte si nucleli prezenti in diferite tipuri de leucocite. Limfocitele nu au granulatii in citoplasma. Ele reprezinta aproximativ 30% din to- talul leucocitelor si sunt de dowd tipuri: limfocite B si limfocite T. Limfocitele B sunt stimulate de antigenele microorganismelor in timpul raspunsului imun. Ele prolifereazi si devin plasmocite. Plasmocitele produc anticorpi, care intra in circulatie si interactio- nezi cu microorganismele care au stimulat producerea lor. Interacfiunea duce in general la distrugerea microorganismului. Limfocitele B se afla in singe si in nodulii limfatici Limfocitele T se gisesc si ele in nodulii limfatici gi in sange. inainte s& ajunga in nodulii limfatici, celulele tinere se matureaza in timus. Cand sunt sti- ij cd as mulate de antigene, limfocitele T pleacd din noduli limfatici spre locul infectiei, unde interactioneazA cu microorganismele si le distrug. Lim- [IgA focitele B si T sunt celulele cheie ale sistemului imun (Capitolul 16) si, prin acest sistem, asigura apararea organismului. Monocitele reprezinta intre 6 si 8% din totalul leucocitelor (Tabelul 14.3), Bie au un nucleu foarte mare, ce prezint’ o depresiune pe una din margini. Mono- citele se strecoara prin peretii capilarelor prin diapedezd si intra in mediul tisular, unde realizeazA fagocitoza microorganismelor. in jesuturi, monocitele se transforma in celule fagocitare mari, numite macrofage. Macrofagele inifiaza raspunsul imun prin fagocita- rea microorganismelor si prin prezentarea antigenelor confinute in aceste microorganis- me, limfocitelor, in nodulii limfatici Examinarea populatiei leucocitare poate oferi o bund infelegere a bolilor. De exem- plu, un numéaf ridicat de globule albe poate indica o infectie bacteriana. in plus, poate fi important cresterea unei anumite categorii de leucocite. Aceste date sunt obtinute prin numirarea diferentiati a leucocitelor. © reducere general a numarului de leucocite se numeste leucopenie, iar o valoare a leucocitelor deasupra mediei generale din popu- latie se numeste leucocitoz’. Cancerul leucocitelor s¢ numeste leucemie. in leucemie cheie in reactile comple- POE eum Te Sangele intélnim un numar foarte mare de leucocite, dar ele de obicei nu sunt functionale si nu-si pot indeplini functia de aptrare, TABELUL 14.3 CARACTERISTICILE ELEMENTELOR FIGURATE ALE SANGELU! Celule Nomar Functie Rol in patologie Globule rosii__Barbati Transportul oxige-__Prea putine: anemie (Eritrocite) 5,4 milicane/mm? —_nului;transportul _Prea multe: policitemie Femei: dioxidului de carbon 4,8 milicane/mm? —_ Plachete __Aproximativ Esentiale pentru __Prea putine: tulburdride (Trombocite) 300.000/mm* coagulare coagulare, sngerari, hematoame care se produc : usor Globule albe _ Aproximativ (Leucocite) __7000/mm? Neutrofile Aproximativ 60% din Fagocitoz’ Prea multe: infectii bacterie- totalul leucocitelor ne, inflamatii sau leucemie Eozinofile _Aproximativ 1% din Posibilrolin Prea multe pot sé apara in totalul leucocitelor —rispunsulalergic _—_reactlialergice,infestatil parazitare Bazofile Aproximativ 1% din Posibil rol in totalulleucocitelor _raspunsul alergic Limfocite _Aproximativ 30% din Produc anticorpi;__Limfocite atipice apar totalul leucocitelor —distrug celulele mononucleoza infectioas’; strBine prea multe pot s8 apar8 in leucemii Monocite _ 6-8% din totalul Fagocitoza; se Pot creste in leucemia cu leucocitelor diferentiaz’ in monocite, tuberculozs, fesuturi pentru a _infectii fungice forma macrofage ee ata TUN Plachetele sanguine (numite si trombocite) sunt elemente ale sngelui produse in madu- va osoasi, Practic, plachetele nu sunt celule, deoarece sunt alcituite din fragmente de citoplasma inconjurate de membrana. Ele se formeazi in maduva rosie osoasa din celule mari, numite megacariocite, derivate din hemocitoblasti. Din citoplasma megacarioci- telor se desprind mici fragmente, care sunt delimitate de membrana gi sunt apoi eliberate in circulafie. Numarul lor este de aproximativ 300.000 pe milimetru cub de snge. Plachetele funcfioneaz in dowd procese importante: formeaza agregate plachetare (hemostaza) si sunt implicate in mecanismul de coagulare a singelui. Agregatele pla- chetare se formeaza la nivelul zonei lezate a vaselor de singe, unde reactioneazi cu fibrele de colagen din peretele vascular (Figura 14.6). Plachetele ader& de fibre si for- ‘meazii 0 mas& care umple leziunea din peretele vascular. Aceasta reacfie apare in cateva secunde de la leziunea vasculara si stimuleaz coagularea. 329 330 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina _-Stratul endotelia! Entroit Plachets Fibra de colagen ae Coos eae componentaelularé a Poem Poe pe ei Eritrocite FIGURA 14.6 Formarea trombului plachetar. (a) 0 solutie de continuitate apare in peretele unui vas de singe. (b) Plachetele aderd intre ele sa fibrele de colagen din pe- retele vascular. (e) Agregatul plachetar controlea7a pierderea de singe la locul leziunii COAGULAREA SANGELUI Formarea cheagului de sange apare in cazul leziunilor mai mari suferite de vasele de sange. Acest proces determina formarea unei mase de fibre proteice, celule sanguine si plachete, care repara leziunea suferit’. Elementele implicate in coagulare se numesc factori de coagulare. Cand fesutul sau vasul de singe este lezat, mecanismul de coagulare a sangelui este le pe cea extrinsect, Calea intrinseci implic& factori care se gasesc numai in singe, pe cnd calea extrinsecd este inijiaté de factori din afara fiuxului sanguin. in calea intrinsecd, un factor de coagulare denumit factor plachetar este eliberat de plachetele sanguine si de catre celulele endoteliale care cAptusese vasele de singe. Factorul interactioneaza cu ionii de calciu si cu multi alfi factori de coagulare, pentru a se obfine tromboplastina derivati din plachete. Tromboplastina este un activator al protrombinei, o lipoproteina care activeaza o proteind globular numita protrombing, In cursul reactiei, protrombina este convertit Ia forma activa numité trombina. Ionii de calciu sunt esentiali pentru aceast& conversie. Protrombina poate fi activata si pe calea extrinseca. in acest proces, factorii tisulari de la nivelul vaselor lezate sau de pe suprafata celulelor din tot organismul, reactioneazi cu factorul de coagulare VII gi cu ionii de calciu ‘si determina activarea acestuia (facto-