i,

MTNISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

gcoArA postt,rcrcArA, canoi DAvr[,a,

cAraN, JUDETUL HINEDoARA

PROIECT DE CERTIFICARE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PRoFESoR NnnunnAroR:

AS.ffi

ABSOLVENT:

ffi
2014

INGRIJIREA PACIENTILOR CU
DISCOPATIE LOMBARA

CUPRINS
ARGUMENTIVIEMORIU EXPLICATIV
NOTTUNI DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR
1.1. No{iuni de anatomie a aparatului respirator...........
1.2. Fiziologia respira{iei.

cAP.r

CAP.[

ABCESUL PULMONAR

2.1. Defini{ie
2.2. Frecvenfa.
2.3. Etiologie
2.4. Etiopa1ogenie.............
'r""'--ir'r'2.5. Anaiomie patologici.
2.6. Simptome.
2.7. Diagnostic paraclinic qi de laborator...........

2.g. Compiicalii

Prognostic........
Diagnostic
^tliferenlial
2.13. Dia[nosticul
2.14. Profilaxie...........
2.L5. Tratamentul

""""""12
"""12
'"""""""12

2.10.
2.11.

CAp.III ROLII

"""""""""'8
""""""""8
"""""""""8
""""""""9
"""""""10
"""""""10
""""""' 11

""':"""""'

"""""12
"""""""""""13
"""""13

NURSEI iN pV,q.LUAREA $I |NGRIJIREA PACIENTULU CU

ABCES PULMONAR
"-r"ro'o-""-r
3.1. Supravegherea func{iilor vitale
secrefiilor....."""""'
pentru
mobilizarea
3.2. fntervenlii

"""""""""""14
""""""""15
"""""""""' 19

""""'22
3.4. nolut nursei in efectuarea investiga{iilor gi exploririlor funclionale
respiratorii...-..........."""'28
afec{iunilor
prevenirea
pentru
educafia
in
asistentei
3.5. Rolul
3.6" Aspecte generale ate infrilirii pacientului cu afec{iuni ale aparatului respirator ..,....29

3.7.

Procesul de

nursing

CAP.IV PREZENTARE DE CAZIru

4.1. Prezentare caz I
4.2.Pr ezentare caz II.....

""""""""32

33
33

39
45

LISTA ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE

46
47

ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATTV

Abcesul pulmonar este o afecliune mai rar int6lnit[ dar care are totugi o deosebitl
importanld pentru intreg organismul deoarece deqi derivd din alte afecliuni (cu precddere

cele din vecindtate: faringe, laringe, esofag) minorenu rareori se ajunge complicafii
severeqilsau recidive. Daci nu se intervine la timp sau nu se primesc informaliile gi educalia

necesar[ unui echilibru bio-psiho-social necesar oricirui individ atunci asistenta nu-qi
indeplinegte rolul.
Toate afecliunile sunt importante pentru sdndtate gi bunul mers al

respirator are cred, o deosebit[ importanld deoarece

firi

vielii dar aparatul

un pldmdn care sd asigure

oxigenare de calitate gi alte procese ce au loc in organism indiferent de pozilie, de ocupalie,

de inteligenld qi de multe alte lucruri care nu au o mare importanld dacd un om nu poate

avea o respiralie de calitate, aceasta fiind un fenomen vital.
Partea teoreticd a acestei

tucrlri cuprinde, alIturi de o scurt[ prezentare

a anatomiei

qi fiziologiei aparatului respirator qi un capitol rezervat acestei afecfiuni: defini1ie, tablou

clinic, diagnostic, tratament etc. Partea practici a acestei lucrdri este alcdtuiti din
prezentarea a doul canti ce au fost diagnosticate cu abces pulmonar gi tratate in cadrul
secliei de Pneumologie

in

perioada stagiului clinic efectuat

in cadrul

acestei secfii, gi

cuprinde aldturi de prezentarea generald a caztrbti, culegerea de date gi planul de ingrijiri pe

care le-am acordat celor doi pacien{i pe perioada interndrii.

Depistarea precoce a abcesului pulmonar, instituirea unui tratament adecvat qi mai

ales stabilirea qi indeplinirea unor obiective adecvate de ingrijire,depinde vindecarea,

prevenirea recurenlelor sau a complicaliilor gi recuperarea pacienfilor cu aceastd patologie.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.

- vol I, Ed.Medical[, Bucuregti,1979

Indreptar de diagnostic pi tratsment al bolilor

C" Aanastasiu s.a. - Medicind internd

C Carp -

pulmonare,Ed.Medical[,Bucuregti,

3.

989

Cirmacius.a.- Anatomia Si fiziologia omului,Ed..Didacticd

qi pedagogicd,

Bucureqti, 1983

4.

GhDancius.a.- Semiologia aparatelor respirator Si cardiovascular,Ed. Didacticd gi

pedagogicd, Bucuregti, 198

5.
6.

T. Ghilescu s.a. - Urgenle cardiovasculare,Ed.Medical6, Bucuregti, 1973

Ana Muregan

s.a.-Chimie terapeuticd. Medicamente utilizate in

afecliunicardiovas culare,Ed Accent, Cluj-N, 2002

7.
8.

Restian - Bazele medicinii defamilie, Ed. Medicali, Bucureqti,20}l

St. Suteanus.a.-Practica medicinii interne in

ambulatoriu,id. Medicali, Bucureqti,

1978

9.

L. M.

Tyerneys.a- -Diagnostic

Si tratament tn practica mbdicald, Ed. $tiingelor

medicale, Bucuregti, 2001

10. L. Titirc6- Ghid de nursing, Ed. Viala medicald romdneasca, Bucureqti, 1997
11. L. Toc- Corpul uman, Ed. Aquila, Oradea, 1993
L2. L. Titirc6- Urgente medico - chirurgicale, Editlura Medicali Bucuregti, 1993
13. L. Titirci - ingrijiri speciale acordate pacienlilor de cdtre asistenli medicali,
Editura,,Viafa Medical6 Romdneascd" 2408

14.
2008

L. Titirc[

Ghid de nursing, Edirura ,, Yiala Medicald Romdneasc6" Bucuregti

Confinutul examenului de absolvire a ;colii postliceale sanitare

Examenul de absolvire a qcolii postliceale consti intr-o probd practici, o probl scrisd qi
realizarea qi suslinerea unui proiect dupl cum urmeazd:

I.

Proba practici
Proba practicl const[ in:
prezentarea qi suslinerea unui caiet de

practici completat in timpul efectulrii

stagiului clinic la modulele studiate in anul

III;

extragerea unui bilet dintre cele pregltite de citre comisia de examen.

Ex:

BILET NR

1.

Punc{ia abdominald.
Cerinle : Defrnilie. Indicafii. Contraindicalii. Materiale necesare.

2.

Caiet de practic6.

Rezultatul probei practice se apreciazi cu note de

suslinerii probei gi nu poate

fi

contestat. Nota

la 10 la 1, se afrqeazd in

zi;tta

minim[ de promovare a probei practice este 6

(gase). Promovarea probei practice d5 dreptul candidalilor

si

sus(in[ proba scris[, conform

graficului.

II.

Proba scrisl

Proba scris5 dureazd

ore qi se defEqoard inainte de prezentarea Ei suslinerea

proiectului. Subiectele pentru proba scrisi se elaboreazd avind

in

pregltire profesionald al fiecirei calificiri qi se stabilesc avdnd

competenle specifi ce califi clrii profesionale.

Nota minimi de promovare a probei scrise este 5 (cinci)"

vedere standardul de

in vedere unit6tile de

ilI.

Sus{inereaproiectului
Executarea de

specifice,

cltre candidat a unui proiect care are ca scop evidenlierea activirii

in funclie de tema proiectului, a unitdlilor de competenle tehnice specializate gi a

celor cheie, semnificative pentru demonstrarea,

in situalia

de examen de certificare,

dob6ndirii califrc[rii respective" Proiectul trebuie sd ofere posibilitatea candidalilor

si

iqi

prezinte performanlele in utilizarea competenlelor dob0ndite pentru rezolvarea unor probleme

practice privind organizarea qi desfEqwarea ac{iunilor qi activitililor din domeniul calific[rii,
rezolvarea de studii de caz etc.

Pot

fi

conducltori de proiect cadrele didactice de specialitate carc au in norma de

predare module din curriculumul pentru calific6rile inv6limdntului postliceal pentru care

se

orgarizeazd,examenul de certificare. indrumatorul de proiect are urm[toarele obligafii:

face cunoscute din timp temele pentru proiectele elevilor din ultimul an al qcolii

postliceale precum Ei competenlele care se au

in

vedere prin realizarea qi

susfinerea proiectului, conform standardului de preg[tire profesionali pentru

fiecare calificare;

oferl consultal6 qi sprijin candidalilor in

alegerea temei pentru proiect;

recomandl bibliografia, precum gi documentalia necesar[ executdrii proiectului,

qi le discutd in detaliu cu candidatul;

definitiveazd, impreund cu fiecare candidat al cdrui proiect

etapele de elaborare

il indrumi,

planul gi

a proiectului, at0t pentru partea practicd, c0t qi pentru

redactarea prezentdrii proiectului;

oferd consultafii, indrumd gi monitorizeazdpe tot parcursul realizirii proiectului,

progresul, precum gi modul de redactare
se

plrfii

scrise a acestuia;

asigur[ ci fiecare candidat al cdrui proiect il coodoneazdrealizeazi un proiect

personal qi original;
completeazd, pentru fiecare candidat monitorizat, Figa de evaluare a proiectului

'

asum0ndu-Ei responsabilitatea

pentru evaluarea

qi

pentru

observaliile

consemnate.

Proiectul este elaborat individual. Pot

se

fi

realizate qi proiecte in echip[ dar in acest caz

vor stabili sarcini distincte, clar delimitate pentru fiecare candidat in parte, pebaza tematicii

stabilite gi discutate cu indrumitorul de proiect, etapd cu gtap[, conform planificlrii agreate de

comun acord" Suslinerea proiectului se va face individual de cdtre fiecare candidat.

Redactarea pdr,tii scrise

proiectului implic[ tehnoredactarea con]inutului cu

respectarea urmitoarei structuri (vezi model lucrare):

Pagina de

titlu cu: datele de identificare ale unit[lii de invi{imdnt,

ale

candidatului, ale indrumdtorului de proiect; anul de absolvire, calificarea

profesionalS;

Cuprinsul;

Argumentul care sintetizeazd aspectele teoretice qi pe cele practice pe care le

abordeazd, in relalie directd cu utilitatea pentru calificarea respectivi;

Conlinutul propriu-zis, structurat astfel incdt

obiectivele proiectului

g
o

si

pund

in

valoare scopul qi

Un capitol care sd cuprindd noliuni de anatomie si fiziologie;

Un capitol care si cuprindd noliuni

despre afecliunea

la care face

referire lucrarea;

Oplional un capitol care

pacienfilor

cu

sI

cuprind5: ingrijiri speciale acordate

afecliunea respectivi

de citre

asistenta medical[,

participarea acesteia la tehnici de investigalii, etcl

Ultimul capitol va cuprinde doul prezent[ri de caz, respectind etapele

procesului de ingrijire pentru fiecare in parte: culegerea de date, analiza

qi interpretarea datelor, planificarea ingrijirilor, execufia qi evaluarea

acestora Op{ional acestea

pot fi introduse intr-un tabel (mai pulin

culegerea de date);

Bibliografia se trece la sfbrqitul lucrlrii. Cnrfile qi studiile se trec in ordine

alfabeticI, criteriul fiind numele autorilor;

Anexele pot conline: desene, schile, fotografii, rezultatele determinlrilor de

laborator, descrierea experimentelor, fiqele de observalie, statistici etc"

Minimul acceptat pentru o lucrare este 25-30 pagini (frr6 anexe);

Lucririle vor fi editate la calculator, folosindu-se editorul MS-Word:
Caracterul literelor va

fi

Times New Roman, mirimea de 12 pct,la un rdnd gi

jum[tate, aliniat st6nga-dreapta (ustify);

Paginile se vor numerota cu cifre atabe,

in

ordine crescdtoare, la subsolul

paginii;

Marginile: st0nga 3 cm, iar dreapta, sus qi jos 2,5 cm;

Titlurile de capitol se scriu cu 14 pct. bold drept, majuscule gi centrat, la 5 cm

de marginea de sus. Capitolul ?ncepe intotdeauna pe pagind nou5;

Partea scris[ a proiectului, insotitI de Figa de evaluare a proiectului, completati, se

depun la secretariatul

unit[fii

de inv[!6m6nt cu o sdptimdni inainte de frnalizarea cursurilor.

Proiectul se sus{ine in fala comisiei de examen care evalueazd global competenlele

dovedite qi consemnate privind: planificarea, orgarizarea qi progresul activitililor pentru
realizarea proiectului, calitatea activitdfilor desfllurate, calitatea proiectului

qi

calitatea

susfinerii orale a proiectului. Membrii evaluatori completezi partea a fV-a a fiqei de apreciere
a susfinerii orale a

proiectului gi a risptrnsurilor candidatului la tntrebirile puse.

Proiectul este notat cu note de la 10 la

1.

Nota miniml de promovare este 6 (qase).

prorectulul, consemnat rn
ll$a de evaluare
evaluare completatd pentru
Kezultatul
Rezultatul sustrnenr
in Fiqa
suslinerii proiectului,
fiecare candidat, se afigeazi

inzitasuslinerii probei

gi nu poate

fi contestat.