MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

LUCRARE DE DIPLOMĂ
PENTRU ABSOLVIREA ȘCOLII
POSTLICEALE SANITARE

TEMA LUCRĂRII:
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
COLICĂ BILIARĂ

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

2016

Motto
 “ Viata nu inseamna a respira, ci a activa, a ne folosi de
organele, de simturile, de facilitatile, de toate partile din noi insine
– aceasta ne da sentimentul existentei noastre.”
Jean Jacques Rousseau - Emile

CUPRINS

2
INTRODUCERE - MOTIVATIE
Cap. I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.1 Anatomia ficatului.
1.2 Anatomie veziculei biliare
1.3 Fiziologia veziculei biliare.
1.3.1. Bila. Proprietati si compozitia bilei.
1.3.2. Rolul sarurilor biliare in digestie.
1.3.3. Mecanismul secretiei biliare. Eliminarea bilei.
1.3.4. Reglarea secretiei si excretiei biliare.
1.3.5. Functiile veziculei biliare.
1.3.6. Functiile caii biliare principale.

Cap. II. NOTIUNI TEORETICE DESPRE COLICA BILIARA

2.1. Definitie colică biliara
2.2. Etiologia colicii biliare
2.3. Tabloul clinic al colicii biliare
2.4. Explorari in cazul colicii biliare
2.5. Evolutia colicii biliare
2.6. Tratamentul colicii biliare

Cap. III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU COLICA BILIARA
3.1. Notiuni despre nursing
3.2. Rolul şi functiile asistentei
3.3. Ingrijiri specifice acordate pacientilor cu colica biliara
3.3.1. Ingrijiri autonome
3.3.2. Ingrijiri delegate
3.3.3. Ingrijiri interdendente
3.4. Ingrijiri pre-, intra- şi post-operatorii
Anexe 1 - 3
Cap. IV. PARTEA PRACTICA – STUDII DE CAZ
Cap. V. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
MOTIVAŢIE

3
 Intrucât colica biliară este o afecţiune larg răspândită în întreaga
lume, cu o incidenţă crescută la toate vârstele, începând de la populaţia
tânără, până la vârstele cele mai avansate şi solicitând o îngrijire adaptată
atât particularităţilor anatomo-patologice cât şi personalităţii pacienţilor,
consider că aceasta este o temă potrivită pentru lucrarea mea de diplomă.
În ţara noastră, frecvenţa colicii biliare este apreciată la 222,51 la
100000 de locuitori, în decursul celor 3 ani de învăţământ medical
observând această cazuistică, de multe ori, chiar în cercul meu de prieteni.
Diagnosticul precoce şi tratamentul bine ţintit, alături de îngrijirile
pe care asistenta le efectuează, împreună cu un stil de viaţă sănătos, fac ca
această afecţiune să fie ţinută sub control.
Prin tema aleasă, Îngrijirea pacienţilor cu colică biliară şi prin
competenţele pe care le-am dobândit pe parcursul anilor de studiu, am
descoperit că pot veni în sprijinul pacienţilor cu colică biliară şi îmi pot
aduce aportul la educarea populaţiei şi promovarea sănătăţii.

CAP. I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

4
1.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestive

abdominal si din corpul uman, atat in perioada de dezvoltare embrionala si
fetala cat si la adult.Are multiple functii:
 functia de producere a bilei;
 functii metabolice multiple – prelucrarea substantelor absorbite
prin mucoasa intestinala;
 functia hemodinamica – intervine in distributia masei circulatorii
sangvine din organism, repartizand si depozitand sange dupa necesitati, de
aici rezulta ca greutatea sa este variabila la omul viu, ea fiind de 1/50 din
greutatea corpului adult.
Ficatul este o glanda de constitutie elastica, iar dimensiunile sale
sunt variabile in raport cu varsta si cu tipul constitutional 22-25 cm
diametral transversal, 15-22 cm diametral antero-posterior, 5-10 cm
diametral vertical (inaltime).

Situatie topografica
Ficatul este situate in etajul abdominal supramezocolic sub bolta
diafragmatica unde ocupa loja hepatica delimitate superior, posterior, lateral
si anterior de muschiul diafragm, iar inferior de colonul si mezocolonul.
El se proiecteaza pe peretele anterior al abdomenului in regiunea
hipocondrului drept, in partea superioara a epigastrului si partea stanga a
hipocondrului stang. Loja hepatica comunica larg cu loja gastrica.
Ficatul este delimitat superior de o linie care trece prin coasta a V-
a de partea dreapta si coboara oblic spre stanga si inferior de o linie ce

5
uneste rebordul costal drept la nivelul coastei a XI-a cu cel stang la nivelul
coastei a VIII-a frecand pe sub apendicele xifoid. Posterior se proiecteaza pe
ultimele trei vertebre lombare.

Configuratia externa
Ficatul este un ovoid sectionat oblic, cu extremitatea mare
orientate la dreapta si fasa convexa superior.
Are doua fete:
- superioara ( convexa) sau fata diafragmatica;
- inferioara ( plana sau fata viscerala)
si doua margini:
- inferioara, ascutita care nu depaseste rebordul costal drept;
- posterioara, rotunjita in raport cu diafragmul.
Pe fata diafragmatica a ficatului, peritoneul trece de pe ficat pe
diafragm, formand o plica sagitala numita ligamentul falciform sau
suspensor care contine in el ligamentul falciform sau suspensor care contine
in el ligamentul rotund al ficatului care marcheaza limita anatomica dintre
lobul drept si stang.
Fata vicerala are 2 santuri, santul sagital drept si sagital stang
impartite fiecare in doua jumatati printr-un sant transversal.

Raporturi
Fata diafragmatica vine in raport prin diafragma cu baza
plamanului drept, inima si pemcard care la nivelul lobului stang formeaza
impresiunea cardiaca a ficatului.
Fata viscerala vine in raport cu rinichiul drept, glanda suprarenala
dreapta, duoden, fiexura dreapta a colonului, fata anterioara a stomacului si

6
esofagului abdominal. Toate acestea lasa pe fata viscerala impresiuni cu
acelasi nume.

Segmentatia ficatului
Limita reala intre lobul stang si lobul drept este linia ce trece pe
fata viscerala prin fosa veziculei biliare si santul venei cave inferioare, iar pe
fata diafragmatica limita se proiecteaza la doua laturi de deget la dreapta
ligamentului falciform.
Lobul stang are un segment lateral si altul medial ce se intinde
intre cele doua santuri sagitale cuprinzand lobul patrat si caudat.

Figura 1.
Lobul drept este alcatuit dintr-un segment anterior si unul
posterior, limita dintre ele fiind fisura segmentului drept.
Fiecare dintre cele patru segmente are cate un pedicul segmentar,
format din ramura segmentara, canal biliar segmentar, o ramura segmentara

7
a venei porte, in fisura segmentului drept se gaseste vena hepatica dreapta,
iar in cea stanga, vena hepatica stanga.

Structura microscopica a ficatului.

Ficatul este un organ intraperitoneal acoperit cu peritoneul visceral
hepatic si este alcatuit dintr-o stroma conjuctiva si din celule hepatice.
Stroma conjuctiva cuprinde o membrane de invelis (Capsula Gilsson) din
care pleaca septuri conjuctive in interiorul parenchimului hepatic care
delimiteaza nuitati mai mici numite lobuli hepatici.
Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobului hepatic
format din celule hepatice numite hepatocite, capilare sinusoide care provin
din ramificatiile cenei parte si converg catre vena contralobulara sau centrala
si din canalicule biliare.
Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi celulare anastomozate
intre ele, ce formeaza o retea tridimensionala , cu dispozitie radicala catre
vena centrala.
In ochiurile acestei retele se afla capilarele sinusoide . Intre fetele
celulare care vin in contact se afla canaliculele biliare inrahepatice care nu
au pereti proprii si in care hepatocitele isi varsa produsii de secretie (bila).
Catre periferie isi formeaza paretele propriu numit colangiola.
Aceste canalicule biliare se continua cu canalele intralobulare care se varsa
in mai multe canale interlobare.
Peretii capilarelor sinusoide sunt formati din celule litorale sau
Kupfter ce apartin sistemului reticuloendotelian (macrofage) cu functie
fagocitara si cu rol metabolic pentru ca ele incep transformarea metabolica a
substantelor luate care este continuata de hepatocite.

8
 La periferie spatial dintre doi sau trei lobuli invecinati se cheama
spatial portal interlobular, de unde pleaca o ramura interlobulara a venei
porte, una a arterei hepatice si un canal biliar interlobular, limfatice si nervi.
Ramurile interlobulare ale venei porte se ramifica si se deschid
intr-un capilar sinusoid periportal in care se deschide vena centrolobulara,
care reprezinta capatul de origine al venelor hapatice care transporta sangele
din ficat in vena cava inferioara. Toate vasele arteriale, venoase din lob au
sfinctere la nivelul fiecarei ramificatii care regleaza fluxul sanguin in ficat.

Vascularizatia si inervatia ficatului

Vascularizatia nutritive este data de artera hepatica, ramura a
arterei celiace care aduce la ficat sangele oxigenat si la nivelul hilului se
ramifica intr-o ramura lobara dreapta si alta stanga, iar acesta in ramuri
segmentare, ultimele ramificatii fiind ramurile dintre spatiile portale.
Vascularizatia functionala este asigurata de vena porta care aduna
sangele venos din tot tubul digestiv sub diafragmatici, care la nivelul hepatic
da o ramura lobara dreapta si alta stanga, din care pleaca ramurile
segmentare, ultimele ei ramificatii capilarizandu-se in lob dand nastere
capilarelor sinusoide
Sangele venos al ficatului este drenat in vena cava inferioara prin
venele hepatice: drepata, medie si stanga; originea lor fiind in venele
centrale la nivelul lobului hepatic, unde se varsa capilarele sinusoide, cele 3
vene hepatice.
Limfaticele ficatului dreneaza limfa spre ganglionii hepatici si
celiaci pentru fata inferioara si in cei sternali, mediastinali anteriori si
pancreoticolienali pentru fata diafragmatica.

9
 Intervatia este asigurata de fibre care impreuna cu artera hepatica
vin din plexul celiac si din fibre parasimpatice din nervul vag.

Caile biliare intrahepatice si extrahepatice

Caile biliare intrahepatice incep din canaliculele biliare
intralobulare care se continua cu canalele din spatial port si aproprierea
hilului din confluenta lor se formeaza un canal drept si unul stang, iar prin
unirea acestor doua canale rezulta canalul hepatic comun.
De aici, incep caile biliare extrahepatice care sunt reprezentate de
calea biliara principala care rezulta din unirea canalului hepatic comun cu
canalul coledoc si care transporta bila in duoden si de vezicula biliara, care
este de fapt un rezervor de bila, care prin canalul cistic se varsa in coledon si
prin care vezicula biliara se leaga de calea biliara principala.

1.2. ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

Vezicula biliara (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul

biliar care constituie un organ de depozit si concentrare a bilei. Secretia
biliara a ficatului este continua insa evacuarea ei in intestine este ritmata de
perioade digestive, in perioada interdigestiva bila este depozitata in vezicula
biliara unde se concentreaza de aproape douazeci de ori prin absortia apei si
a sarurilor anorganice, volumul de bila secretat pe o perioada de timp
adaptandu-se capacitatii reduse a veziculei biliare de pe fata viscerala a
ficatului in segmental anterior al santului sagital drept.
Este un organ cavitar avoid, in forma de para sau piriforma cu o
lungime medie de 8-10 cm si o grosime de 3-4 cm si are trei portiuni:

10
  fundul veziculei biliare este portiunea mai dilatata si este
orientate spre marginea inferioara a ficatului care prezinta la acest nivel o
incizura. Se proiecteaza pe peretele anterior al abdomenului la locul unde se
intalneste cartilajul coastei a XI-a, cand volumul ei creste in cazuri
patologice;
 corpul veziculei biliare continua fundul veziculei biliare in
directia ascendenta si spre hil. Fata care priveste spre ficat adera de aceasta
printr-un mezon numit mezocit. Fata opusa sau libera a veziculei biliare vine
in raport cu colonul transversal si cu partea superioara si descendenta a
duodenului;
 colul veziculei biliare este o dilatatie conica ce se continua cu
canalul cistic in unghiul dintre corp si col cu deschidere spre stanga, se
gaseste deseori, un ganglion Mascagni limfatic.

Structura veziculei biliare

Peretele este format din 4 straturi: La exterior se gaseste tunica
seroasa , iar pe fata lipita de peritoneu, tesut conjuctiv. Sub peritoneu se afla
stratul subseros care este un spatiu de clivaj cu vase si nervi, pe care il
folosesc chirurgii in colecistectomii.
Malformatiile biliare congenitale pot fi severe, incompatibile cu
viata. Cele minore raman asimptomatice, dar destul de frecvent evolueaza cu
simptome dispeptice biliare.
Anomaliile castigate sunt consecinte ale altor afectiuni biliare
(inflamatii, litiaza, etc).

Anomaliile veziculei biliare

11
 Anomaliile de forma sunt diagnosticate colecistografic: vezicula
bilobata, vezicula in ceas de nisip, “in boneta frigiana”, vezicula septata,etc.
Staza si inflamatia datorita dificultatilor de evacuare pot favoriza aparitia
calcurilor.
Diverticulii veziculei biliare - simptomatici cand se complica cu
inflamatie sau litiaza.
Anomaliile de pozitie pun probleme deosebite in cazul interventiei
chirurgicale pentru litiaza complicata, frecvent intalnita.
Vezicula biliara poate fi situata intrahepatic, transvers, sub lobul
hepatic stang, in ligamentul falciform, suprahepatic, subcutanat. etc.
Anomaliile infundibulocistice sunt mai des congenitale (cuduri ale
cisticului, lumen ingust etc), mai rar secundare unor aderente inflamatorii
sau stenozei si fibrozei cisticului. Evolueaza cu simptome datorate
diskineziei.
Anomalii de numar. Colecistul dublu poate avea un singur canal
cistic sau doua canale separate. Simtomatologia se datoreaza complicatiilor
(inflamatie, litiaza) si diskineziei asociate.
Colecistul triplu este o raritate. Agenezia veziculei biliare nu
produce perturbari digestive si poate fi insotita de dilatatia compensatorie a
cailor biliare.

Urmeaza tunica musculara care este o tunica fibromusculara,

deoarece fibrele musculare netede dispuse mai mult transversal fata de axul
veziculei se intersecteaza cu fibre conjuctive si elastice. Spre interior fibrele
musculare au o dispozitie plexiforma. Vezicula biliara nu poseda
submucoasa, deoarece tunica mucoasa cu stratul ei profound este asezata

12
direct pe tunica musculara. Mucoasa formeaza o serie de cute numite plicile
tunicii mucoase ale veziculei biliare.

Vascularizatia si inervatia cailor biliare

Vascularizatia cailor biliare. Vezicula biliara are ca sursa arteriala
principala, artera cistica care are originea in ramura dreapta a arterei
hepatice proprii. Ajunge la colul veziculei biliare si se ramifica:
- ramura interioara care iriga peretele vezicii pe fata peritonala;
- ramura posterioara care iriga peretele corespunzator fosei veziculei
biliare.
Aceste doua ramuri se anastonozeaza la nivelul fundului veziculei
biliare. Venele de pe fata aderenta se varsa in ramurile intrahepatice ale
venei porte, iar venele din peretele invelit in peritoneu formeaza o singura
vena cistica, care se varsa in vena porta sau mai frecvent in ramura sa lobara
dreapta.
Venele caii biliare principale formeaza un plex venos
pericoledocian care dreneaza in vena porta si in afluentii sai.
Limfaticele dreneaza limfa astfel:
- cele din partea aderenta dreneaza partial limfa spre limfaticele din
regiunea invecinata ficatului;
- cele din restul peretelui merg spre un ganglion al colului veziculei
biliare si in ganglionii hepatici de la nivelul pediculului hepatic.
Limfaticele sunt tributare ganglionilor hepatici biliari.
Inervatia cailor biliare. Functia complexa a cailor biliare este
reglata pe cale nervoasa si umorala.
Inervatia este asigurata de fibre vegetative (simpatico si
parasimpatice) care vin din plexul hepatic anterior si posterior. Din plexul

13
anterior pleaca fibre pentru canalul cistic si vezicula biliara, iar din cel
posterior ramuri pentru coledoc si canalul hepatic comun. Caile biliare
contin si o serie de fibre aferente cu teaca de mielina care conduc stimuli
durerosi de la acest nivel.

Figura 2.

Canalul hepatic se uneste cu canalul cistic formand canalul

coledoc, care impreuna cu vena porta si artera hepatica formeaza pediculul
hepatic.

14
 Canalul coledoc are o portiune supraduodenala care lipseste cand
cisticul si hepaticul se unesc spre a forma coledocul, urmeaza o portiune
retroduodenala situate inapoia partii superioare a duodenului, apoi o portiune
retropancreatica dinapoia capului pancreasului si care se varsa in ampula
Vater sau ampula hepato-pancreatica impreuna cu canalul pancreatic
Wirsung.
Ampula se deschide in duoden la nivelul papilei duodenale mari. In partea
terminala a celor doua canale, respective a ampulei Vater se afla sfincterul
Oddi.

1.3. FIZIOLOGIA VEZICULEI BILIARE

1.3.1. Bila

Proprietatile si compozitia bilei

Secretia biliara (bila) reprezinta produsul activitatii exocrine a
ficatului, in 24 h ficatul produce aproximativ 800 ml bila.
Proprietatile bilei. Bila are gust amar si un miros aparte. Culoarea
ei este in functie de provenienta:
- bila veziculara are culoare inchisa, castanie si este cunoscuta sub
denumirea bilei B;
- bila coledociana are culoare galben – aurie si este cunoscuta sub
denumirea bilei A;
- bila hepatica este clara si este cunoscuta sub denumirea de bila C.
Bila are o densitate cuprinsa intre 1.010 – 1.035, bila veziculara
avand densitate mai mare, pH-ul din canalul coledoc si hepatic variaza intre

15
7.4 – 8 , iar pH-ul celei veziculare intre 6 si 7, deci slab acid. Presiunea
osmatica a bilei este egala cu cea a plasmei (300mOsm/1).
Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv propriu-zis,
deoarece nu contine enzime, dat totusi detine un rol important in special in
digestia lipidelor, prin acizii biliari.
Compozitia bilei difera dupa provenienta sa.
Bila secretata de ficat (bila hepatica) contine 97% apa, 3% reziduu
uscat, nu contine mucus. Bila veziculara este mult mai concentrata, are 58%
apa, 15% reziduu si contine mucus.
Bila reprezinta o cale de excretie pentru anumiti constituenti
chimici care constitue reziduu uscat si anume : pigmenti biliari, colesterolul,
anumite droguri (fenolftaleina si saruri iodate) proprietate care sta la baza
opacifieri cailor biliare si a colecistului.
Principalii constituenti chimici ai bilei sunt: acizii biliari, mucusul,
pigmentii biliari, colesterolul si fosfolipidele.
Acizii biliari reprezinta factori prin care bila intervine in digestie.
In bila se gasesc patru acizi biliari, care intra in constitutia vitaminei D, a
colesterolului si a hormonilor steroizi: acidul colic, acidul deoxicolic, acidul
chenodeoxicolic, acidul litocolic. Acesti acizi sunt conjugati in celula
hepatica cu glicocolul si taurina formand acidul glycolic si de la acidul
taurocolic, iar acestia in mediul alcalin biliar formeaza saruri de Na si K,
forme sub care se elimina in duoden (gliconatul de Na si taurocolatul de Na).
Taurina provine din cisteina. Acidul colic provine din colesterol.
Rolul cel mai important al acizilor biliari se exercita in absorbtia
lipidelor si a vitaminelor liposolubile. Acizii biliari exercita o intensa actiune
stimulanta asupra biligeneziei, deci are actiune coleretica.

16
 Sarurile biliare sunt supuse unei circulatii enterhepatice, 90% din
sarurile biliare eliminate prin bila provin din acest ciclu, 10% fiind
sintetizate, intreruperea circulatiei nu scade continutul acestora in bila ceea
ce demonstreaza existenta unui mecanism reglator al sintezei.
Sarurile biliare exercita importante si multiple roluri in digestia si
absorbtia lipidelor, prin actiunea tensioactiva producand emulsionarea
lipidelor oferind o suprafata mai mare pentru actiunea lipazelor.
Sarurile biliare activeaza lipaza pancreatica, dar nu si pe cea
intenstinala.
Lipsa bilei din intenstin duce la pierderea prin scaun a 2/3 din
lipidele ingerate, iar in cazul unei absente prelungite apar hipovitaminoze
complexe.
Pigmentii biliari sunt produsi de eliminarea a catabolismului
hemoglobinei, luand nastere din Hb pusa in libertate prin distrugerea
globulelor rosii la nivelul ficatului. Ei au un rol fiziologic, dau culoarea
galben – verzuie a bilei si culoarea caracteristica materiilor fecale.
Pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina. Biliverdina se afla in
bila umana in cantitate mica, constituind principalul pigment din bila
pasarilor.
Bilirubina ia nastere prin descompunerea normala a Hb (colorantul
globulelor rosii) si este o substanta de culoare brun – verzuie. Aceasta trece
in sange, apoi in ficat de unde este eliminata in bila..
In sange bilirubina se gaseste in cantitati mici sub forme :
a. bilirubina directa sau conjugata cu valoarea normala de 0.2 mg%
b. bilirubina indirecta sau neconjugata cu valoare normala 0.8 – 1 mg%
Cand bilirubina in sange depaseste limitele normale ea trece in
urina, imprimandu-i acesteia o culoare brun-roscata. In cazul unor obstacole

17
in eliminarea bilei sau in boli de ficat, concentratia plasmatica a pigmentilor
biliari creste si acestia coloreaza intens urina si tesuturile dand icter.
Prin urina se elimina zilnic 1 – 2 g pigmenti biliari, iar prin
materiile fecale 150 mg.
Colesterolul se gaseste in proportie de 1 -2% avand provenienta
exogena (alimentara) si endogena (metabolica). Se absoarbe cu usurinta din
intenstin daca exista si suc pancreatic necesar pentru eliminarea si
solubilizarea sa.
Ficatul sintetizeaza din colesterol, acizii biliari pe care ii elimina
prin bila in intenstin. Ficatul elimina o anumita cantitate de colesterol prin
bila, iar restul este utilizat pentru formarea lipoproteinelor cu densitate mica.
Sub forma diferitelor tipuri de lipoproteine, colesterolul este
descarcat in circulatie unde este extras si utilizat de celule.

1.3.2. Rolul sarurilor biliare in digestie

Bila are un rol important pentru digestia si absorbtia lipidelor.

Desi bila nu contine fermenti digestive (enzime) prin prezenta
sarurilor biliare ea capata o functie digestiva. Sarurile biliare sunt substante
tensioactive, ele scad tensiunea superficiala a picaturilor de grasime si
favorizeaza emulsionarea lor.
La nivelul intenstinului subtire sarurile biliare formeaza cu acizii
grasi insolubili in apa, complexe coleinice si micelii hidrosolubile care pot
traversa usor membrana celulelor intestinale. Este favorizata, astfel absorbtia
lipidelor si a vitaminelor liposolubile.
Complexele coleinice ajunge in eterocit sunt desfacute in acidul
gras ce va fi convertit in trigliceride si sarea biliara care trece in sangele port

18
si se reintoarce la ficat, de unde este nou excretata. Acesta este circuitul
hepato-entero-hepatic de economisire a sarurilor biliare pentru a caror
sinteza se cheltuieste energetic.
Sarurile biliare au si rol de a stimula peristaltismul intestinal,
secretia biliara a ficatului, adica functie coleretica si rolul de a preveni
putrefactia proteinelor in intestinal gros, adica rol antiputrid.
Ele solubilizeaza si colesterolul si impiedica impreuna cu
fosfolipidele aparitia de calculi biliari. Pentru a mentine colesterolul in bila
in stare de solubilitate este necesar ca raportul saruri biliare/colesterol sa fie
de 20/1.

1.3.3. Mecanismul secretiei biliare. Eliminarea bilei.

Bila formata continuu in celulele parenchimatoase hepatice si in

celulele Kupffer ajunge prin canalul hepatic si canalul cistic in vezicula
biliara de unde este eliminate intermitent in functie de alimentatie prin
canalul coledoc in intestin.
Rolul determinat in mecanismul de eliminare intermitenta a bilei
este indeplinit de contractile veziculei biliare si de relaxarea sfincterului
Oddi care consta intr-o ingrosare a musculaturii circulare la afluenta
canalului coledoc in ampula Vater.
In perioadele interdigestive coledocul este contractat iar presiunea
depaseste 50–70 mmHG. Bila inmagazinata in vezicula biliara se
concentreaza prin reabsortia apei si sarurilor minerale, putandu-si reduce
volumul de 10 ori.
Se adauga in schimb mucus excretat de mucoasa veziculei, bila
veziculara devenind astfel mai vascoasa datorita mucusului. Eliminarea bilei

19
este produsa de contractia veziculei biliare si relaxarea sfincterului
coledocian.
Vezicula se contracta ritmic de 2 ori pana la 6 ori pe minut. Se
produce astfel cresterea presiunii din vezicula si din canalele hepatice pana
la 250 – 300 mm Hg care echivaleaza presiunea secretiei biliare si secretia
inceteaza, fenomen care nu are loc in conditii normale pentru ca sfincterul
Oddi cedeaza.
Cauza declansatoare a expulziei bilei in duoden in conditii
normale, este reprezentata de alimentatie. Cantitatea si calitatea bilei
evacuate depinde, deci de felul alimentatiei, coleistokineticele cele mai
eficiente sunt reprezentate de grasimi: galbenusul de ou, untul, smantana,
acidul oleic, lecitina, uleiul de olive, de cocos, de ficat, de morun.
Proteinele, mai ales carnea poseda si ele un rol colecistokinetic.
Glucidele sunt lipsite de acest efect, iar laptele prin continutul sau
in grasimi stimuleaza secretia biliara si modifica ritmul evacuarii veziculare.
- cauruleina pare a avea o actiune de contractie a veziculei biliare si
relaxare a sfincterului Oddi;
- morfina, nicotina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina,
nu au rol asupre motricitatii veziculare.

1.3.4. Reglarea secretiei si excretiei biliare

Functia de excretie a bilei se numeste colereza, iar factorii care o

stimuleaza se numesc factori coleretici. Functia de excretie a bilei din
vezicula biliara se numeste colagoga si este stimulata de substante colagoge.
Reglarea acestor doua procese se face conjugat prin mecanismul
neuroumoral.

20
 Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din
bulb care prin intermediul vagului excita colereza si functia colagoga a
veziculei biliare.
Exista si un mecanism nervos local de evacuare a bilei.
In perioada dintre mese sfincterul Oddi este de 30 cm, in momentul
patrunderii alimentelor in duoden are loc prin reflexe locale si generale
relaxarea sfincterului Oddi si contractia peretelui vezicii cu eliminarea bilei.
Sistemul nervos simpatic are efecte opuse, determinand relaxarea
vezicii si contractia sfincterului Oddi.
Mecanismul umoral consta in actiunea unor substante asupra
secretiei si excretiei biliare. Efecte coleretice au sarurile biliare si hormonii
duodenali ca hepatocrinina. Secretia acestor hormoni este stimulata de
alimentele grase ca smantana, galbenusul de ou, etc.
Efecte biliogene au hormonii duodenali, colecistokinina si
pancreazinina.
Secretia colecistokinina este determinata de contactul mucoasei
duodenale cu HCl si cu diverse alimente cu continut lipidic si difera de
pancreazinina prin faptul ca nu influenteaza secretia pancreatica. Glucidele
inhiba secretia biliara.
Exista si substante farmacodinamice cu rol asupra motricitatii
veziculare:
- acetilcolina provoaca o contractie veziculara puternica, accentuata
de ezerina si diminuata de atropina;
- histamine are efect asemanator cu acetilcolina;
- secretina are actiune modesta , dar sigura;
- cauruleina pare a avea o actiune de contractie a veziculei biliare si
relaxare a sfincterului Oddi;

21
 - morfina, nicotina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrita,
nu au rol asupre motricitatii veziculare.

1.3.5. Functiile veziculei biliare

Bila este secretata de ficat continuu in cantitate de 1-2 l/zi, variind

in functie de circulatia sarurilor biliare si de actiune substantelor asupra
colerezei.
1. Functia de concentrare este cea mai importanta si se datoreaza in
primul rand capacitatii de absorbtie a epitelului vezicular. Vezicula biliara
are capacitatea de a inmagazina 8 moli de acizi biliari, ceea ce corespunde la
3 g de acid colic. Functia de concentrare se realizeaza prin procesele de
transport active al electrolitilor. Mucoasa veziculara este mai permeabila
pentru cationic, decat pentru anioni. Alte substante absorbite la nivelul
epiteliului vezicular sunt substante liposolubile de tipu bilirubinei libere,
acidul chenodexiocolic, fosfolipide. Pigmentii biliari si sarurile biliare se
absorb in mica masura, absorbtia lor creste in conditii patologice ca:
inflamatia sau iritatia veziculei.
2. Functia secretorie consta in secretia de glicoproteine, predominant la
nivelul colului veziculei cunoscuti sub denumirea de mucus, mucine,
mucoproteine, mucopolizaharide, glicoproteine. Acestea sunt de fapt
proteine bogate in glucide. Cantitatea secretata este cea de 20 ml/zi crescand
in litiaza veziculara.
3. Functia motorie consta intr-o activitate spontana, ritmica si lenta a
veziculei care asigura o presiune de 10 – 30 mm apa in perioadele de repaus
ale rezervorului biliar.

22
1.3.6. Functiile cailor biliare principale

1. Functia de concentrare. Mucoasa coledocului este dotata cu

capacitatea de absorbtie asemanatoare celei a veziculei biliare, astfel incat
intre cele doua pranzuri cand bila hepatica stagneaza in coledoc are loc
concentrarea acesteia cu cresterea bilirubinei la 6 – 13 mg fata de 3 – 5 mg
in bila hepatica
2. Functia secretorie consta in secretia mucusului de catre glandele
mticoase ale epiteliului canaliculelor care in lumenul coledocului se va
amesteca cu bila stagnata.

Figura 3.

23
 3. Mobilitatea cai biliare principale. In aceasta afirmatie parerile sunt
impartite, unii sustin doar existenta unor miscari peristaltice ale extremitatii
inferioare vateriene a coledocului, iar altii ca contractile partiale sau totale
hepatocoledociene precum si functia sfincteriana a hepaticului comun au rol
important in excretia biliara.
4. Activitatea sfincterului Oddi consta intr-o activitate bazata pe
deschidere (diastola) si inchidere (sistola), ritmica uneori intrerupta de
contractii violente. Cresterile de presiune produc alungirea celor doua faze,
perturband aceasta activitate.

24
 CAP. II. NOTIUNI TEORETICE
DESPRE COLICA BILIARA

2.1. DEFINITIE COLICA BILIARA

Colica biliară reprezintă o durere acută, violentă în hipocondrul

drept cu iradiere în spate, la baza hemitoracelui drept, spre omoplatul şi
umărul drept. Uneori, iradiază spre epigastru sau spre regiunea antero-
laterală dreaptă a gâtului.
Colica biliară apare atunci când există calculi în vezică sau căi
biliare sau când vezica este inflamată. În suferinţele cronice, durerea este cu
totul necaracteristică, iar celelalte tulburări sunt nespecifice. Apare astfel
confuzia cu durerea organelor vecine. Inflamaţia, mai ales când se însoţeşte
de iritaţie peritoneală, permite palparea unei vezicule mărită sau dură.

2.2. ETIOLOGIA COLICII BILIARE

Mecanismul prin care apare colica biliară implică dilatarea căilor

biliare sau a colecistului. Aceasta apare de obicei printr-un obstacol la
nivelul lor, indiferent de natura acestuia sau datorită proastei evacuări a
colecistului fără existenţa unui obstacol.
Cele mai frecvente cauze de colică sunt:
- litaza biliară - calculi la fiere (cea mai frecventă cauză)
- funcţionarea defectuoasă a muşchiului canalului coledoc
- infecţii biliare, tumori de căi biliare, parazitoze biliare.

25
 Din punct de vedere etiologic de cele mai multe ori colica biliară
este reprezentată de litiaza biliară sau de inflamaţii ale căilor biliare.
Colica biliară poate rezulta şi din acţiunea concomitentă a mai
multor factori biliari si extrabiliari. Etiologic mai putem enumera condiţiile
alergice, reflexogene, extrabiliare cum sunt emoţiile, supărările, eforturile,
sarcina, modificări bruşte ale obiceiurilor alimentare.
Declanşarea colicii biliare poate fi determinată de mese bogate in
lipide sau alte abuzuri alimentare ca: grăsimile, rântaşuri, ouă, frişcă,
ciocolată, varză, maioneză.
Colica biliară apare de obicei după ingerarea unor alimente care
produc contracţia vezicii biliare. Datorită acestor contracţii, calculii din
interiorul colecistului se muşcă şi în momentul când ajung spre ieşirea din
colecist, produc o durere intensă.
Alimentele generatoare de colici biliare sunt: ouăle şi preparatele
din ouă, grăsimile ( ulei, unt, margarină), carnea grasă sau mai greu
digerabilă ( miel, porc), mezeluri grase, sarmale, chiftele, ardei umpluţi,
ciocolata, cafeaua şi toate băuturie cu cofeină. O persoană cu o piatră în
colecist trebuie să aibă mare grijă în consumarea acestor alimente şi să nu
abuzeze de ele.
Criza de colică biliară, care apare de obicei după ingerarea unor
astfel de alimente, se declanşează în general noaptea spre dimineaţă.
Colecistul are rolul de a stoca bila între mese şi de a o elbera în
duoden în timpul meselor pentru a ajuta la procesul de digestie. Când bila
este foarte vâscoasă, cu multe cristale de colesterol, acestea percipită şi se
unesc între ele formând o piatră. Procesul este ajutat de o bilă leneşă, care nu
permite evacuarea adecvată a bilei în duoden. Aceasta stagnează mai mult în

26
colecist şi astfel e ajutat procesul de precipitare a colecistului şi sărurilor
biliare.
Factorul de natură alergică a fost incriminat în ultimul timp,
acordându-se tulburărilor alergice localizate la ficat, pancreas, stomac,
intestin un rol astenizant asupra musculaturii netede a căilor biliare. Aceleaşi
tulburări ar determina cefaleea migrenoasă şi durerile din hipocondrul drept.

2.3. TABLOUL CLINIC AL COLICII BILIARE

În afecţiunile biliare durerea poate să fie extrem de puternică,cum

se întâmplă în colica biliară, sau moderată, ori să se reducă la o simplă jenă
sau senzaţie de greutate în hipocondrul drept.
Tulburările dispeptice sunt frecvente şi se manifestă prin
inapetenţă, gust amar în gură, senzaţie de gură coclită, dimineaţa la
deşteptare, senzaţie de plenitudine şi balonări postprandiale. Greţurile sunt
uneori permanente, iar vărsăturile sunt alimentare sau bilioase şi nu
atenuează totdeauna suferinţa.
Alteori, dispepsia are pe prim-plan senzaţia de arsură retrosternală
sau eructaţiile, orientând diagnosticul spre alte afecţiuni digestive.
Constipaţia şi diareea se pot întâlni izolat sau însoţind simptomele de mai
sus. Frisoanele şi febra sunt destul de des provocate de boli biliare.
Cefaleea, uneori cu caracter de migrenă, se întâlneşte des la biliari.
Astenia,starea de anxietate şi tulburările de somn sunt prezente frecvent la
colecistopaţi, mai ales la femei, şi pot eticheta aceşti bolnavi ca nevrotici.
Când apare colica biliară, aceasta este severă, se intensifică rapid,
durează câteva ore, deşi are caracter intermitent de colică. Confuzii pot

27
apărea în durerile esofagului inferior, stomacului, duodenului şi
pancreasului.

2.4. EXPLORARI IN CAZUL COLICII BILIARE

Colecistectomia este rezervată următoarelor situaţii: pacienţii

simptomatici (colici în pofida unei alimentaţii sărace în grăsimi); persoane
cu complicaţii anterioare litiazei; pacienţii asimptomatici cu risc crescut de
complicaţii (pacienţi cu calculi > 2 cm, coliă biliară calcifiată).
Agenţii orali de dizolvare (acid chemodezoxicolic) dizolvă parţial
calculii, dar nu acţionează pe calculii mari. Litotripsia cu undă de şoc
extracorporeală, urmată de litolitice este eficace uneori.
Explorarea radiologică, prin radiografie “pe gol” poate pune în
evidenţă calculi radioopaci sau veziculă cu pereţi calcifiaţi.
Colecistografia cu substanţă de contrast (derivat tetraiodat de
fenolftaleină opac la raze), dă rezultate exacte în 90% din cazuri. Este
contraindicată în afecţiuni hepato-biliare acute, insuficienţă renală, stări
febrile şi alergie la iod.
Prin colecistografie se evidenţiază capacitatea de concentrare,
anomalii congenitale, procese inflamatorii, obstacole, tulburări dinamice,
calculi.
Colangiografia cu substanţă de contrast intravenos permite o
vizualizare mai bună. Rezultatele sunt bune numai dacă funcţia excretorie
este bună.
Radiografia simplă (directă) poate să pună în evidenţă calculii
impregnaţi cu săruri de calc.

28
 Tubajul duodenal oferă informaţii utile. Se introduce sonda
Einhorn, dimineaţa pe nemâncate până la 45 -55 cm de la arcada dentară.
La persoanele sănătoase după introducere se scurge un lichid
galben-verzui, opalescent, bila A, duodenală. După introducerea a 30 de
, pe sondă la 10-20 minute, se scurg 30-40 ml de bilă veziculară(bila
B) închisă la culoare. După alte 15-20 minute, bila este din nou deschisă la
culoare, galben-aurie(bila C). Pentru a se asigura de scurgere completă se
instilează pe sondă 40 ml ulei după care la 10-20 minute se mai scurg 5-10
ml, bilă brună.
În timpul tubajului nu apar dureri. În afecţiuni inflamatorii ale
căilor biliare apar modificări de durată a unor timpi şi a ale cantităţii fluxului
biliar. În obstrucţia canalului cistic bila nu se mai scurge.
În bila recoltată se fac examene chimice şi microscopice. Cele mai
multe afecţiuni ale căilor biliare sunt asociate cu existenţa calculilor.
Mărirea într-un punct sau consistenţa dură sugerează o tumoare,
sensibilitatea o inflamaţie(ex. hepatita), creşterea rapidă de volum o
insuficienţă cardiacă dreaptă, steatoză. Ficatul cirotic este ferm şi nodular,
adesea mărit.
Examenele sangvine sunt utilizate pentru evaluarea şi diferenţierea
diferitelor tipuri de boli hepatice(inflamatoriii, metabolice, vasculare,
hepato-biliare).
Bilirubina furnizează informaţii asupra funcţiilor metabolică şi
excretorie ale ficatului.

Explorarea funcţiei biliare.

Se cercetează bilirubina în sânge, urină şi materii fecale.

29
 Bilirubina indirectă creşte în icterul hemolitic, iar cea directă în
icterul hepato-celular şi în icterele obstructive.
Bilirubinemia dă informaţii asupra intensităţii icterului, şi nu
asupra gravităţii. Absenţa produşilor săi de oxidare în fecale şi urină indică
obstrucţie biliară. Administrarea antibioticelor cu spectru larg face ca
dozarea acestor ultimi doi produşi să fie fără valoare.
Explorarea metabolismului protidic (albumine, globuline), sinteza
imunoglobinelor, unor factori de coagulare, metabolismul aminoacizilor,
ureea, creatinina, acidul uric. Ficatul deţine un rol în aceste funcţiuni, dar nu
decisiv.
Explorarea metabolismului glucidic presupune cercetarea
toleranţei la glucoză.
În metabolismul lipidic se dozează colesterolul total şi esterificat.

Examenul de laborator vizează sângele, urina, materiile fecale şi bila.

2.5. EVOLUTIA COLICII BILIARE

O colică biliară nu este de obicei periculoasă şi în marea majoritate

a aczurilor nu mai ste urmată de complicaţii.
La nivelul căilor biliare, cele mai multe complicaţii sunt generate
de infecţii: colecistita acută, angiocolita acută.
Prognosticul rămâne puţin grav, în general şi depinde de
respectarea dietei şi a inflamaţiilor supraadăugate. Complicaţiile care pot
surveni impun însă un pronostic sever.

30
2.6. TRATAMENTUL COLICII BILIARE

 Tratamentul profilactic
Profilaxia se realizează evitând abuzurile alimentare,
sedentarismul, surmenajul şi constipaţia. Se recomandă de asemenea
tratatarea corectă a tulburărilor endocrine, a bolilor de nutriţie, infecţii
biliare şi intestinale.
 Tratamentul dietetic
Regimul alimentar va fi hidric, minimum 24 de ore: ceai,
limonadă, suc de fructe; apoi se va trece la supe de zarzavat strecurate, lapte
îndoit cu ceai, iaurt iar mai târziu piureuri de legume, cartofi, paste făinoase,
compot, iar după 4-5 zile se va trece la dieta litiazicului cronic.
Va fi oprit consumul de alimente şi băuturi reci, în schimb, se
recomandă mesele principale să fie încheiate cu o infuzie caldă.
Vor fi interzise slănina, salamul, cârnaţii, şunca grasă, icrele,
gălbenuşul d eou, carne de raţă, gâscă, ciupercile, smântâna, frişca, cremele,
sosurile, prăjelile, ceapa, condimentele iritante, ciocolata, cafeaua, alcoolul,
nucile, alunele.
 Tratamentul medicamentos
Bolnavul va rămâne în repaus complet pe marginea hipocondrului
drept: aplicaţii calde, iar în caz că există febră se va pune o pungă cu gheaţă.
Se face un tratament pentru calmarea durerilor, şi pentru
combaterea infecţiei (dacă există frisoane, febră, dureri vii de cap), oprirea
vărsăturilor, prevenirea dezechilibrelor circulatorii.
Combaterea spasmului dureros cu Papaverina, Atropină, Scobutil
compus, Lizadon (medicamente interzise celor cu glaucom de orice fel şi cu
adenom de prostată), Algocalmin, Piafen.

31
 Administrarea parenterală se face cu Scobutil fiole (2-3 pe zi),
Sulfat de Atropină (0,5 mg de 2-3 ori pe zi), Papaverină (2-3 fiole la 24 ore),
Nitroglicerină sublingual sau injectabil care reduce spasmul sfincterului
Oddi şi contracţiile veziculei biliare.
Se mai administrează antialgice – Algocalmin, Atidoren şi Fortral.
Dacă durerea din colică nu cedează se recurge la Mialgin (100-150
mg la interval de 6-8 ore), care are ca efect de a nu provoca spasmul
musculaturii netede. Nu se administrează Morfina deoarece accentuează
spasmul sfincterului Oddi şi vărsăturile.
Dacă bolnavul varsă nu se poate administra nimic peroral. Se vor
administra supozitoare (Emetiral), intramuscular(Torecan şi Plegomazin).
Tratamentul care urmăreşte dizolvarea calculilor, se face cu Acid
chenodesoxicolic (Chenav, Chendex). Se administrează 500-1000 mg/zi (4-8
capsule), în trei prize sau într-o singură priză seara la culcare, timp
îndelungat (6 luni-2 ani).
Tratamentul hidromineral este recomandabil abia la cel puţin o
lună după ultima colică, staţiunile indicate fiind Sângeorz, Slănic Moldova şi
Olăneşti. Agenţii fizici pot fi folosiţi sub formă de aplicaţii locale de nămol,
diatermie şi unde ultrascurte in doze moderate.
 Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele situaţii: calculul
coledocian persistent; complicare cu infecţie (colecistică acută, piocolecist,
gangrena); veziculă plină cu calculi; confirmarea diagnosticului la un bărbat,
chiar dacă a existat o singură colică în antecedente; dacă debutul şi colicile
au survenit la o femeie după menopauză; când funcţia veziculară este nulă
sau redusă; dacă funcţia veziculară este bună, este preferabil să ne abţinem

32
de la operaţie; bolnavii care au depăşit 60 de ani este mai bine să fie supuşi
intervenţiei chirurgicale.

33
 CAP. III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICĂ BILIARĂ

3.1. NOTIUNI DESPRE NURSING

Nursing-ul este parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii

si cuprinde:
 promovarea sănătăţii
 prevenirea bolii
 îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile
sanitare, aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.
O altă definiţie, în opinia Virginiei Henderson este următoarea: „Să
ajuţi individul, fie bolnav, fie sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau
recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav, fie sănătos să-şi folosească fiecare
acţiune pentru a promova sănătatea şi recuperarea, cu condiţia ca acesta să
aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face şi să acţioneze în
aşa fel încât să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil”.
Nursing-ul foloseşte cunoştinţe şi tehnici de ştiinţe fizice, sociale,
medicale, biologice şi umaniste şi se ocupă de aspecte psihosomatice şi
psihosociale ale vieţii, deoarece acestea afectează sănătatea, boala şi
moartea.
Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, ce
permite acordarea de îngrijiri individualizate, astfel, este centrat pe reacţiile
particulare ale fiecărui individ, la o modificare de sănătate.
Etapele procesului de îngrijire sunt următoarele:

34
 - culegerea de date
- analiza si interpretarea lor
- planificarea ingrijirilor
- realizarea intervenţiilor
- evaluarea îngrijirilor
Îngrijirile nursei au caracter continuu şi sunt orientate asupra
individului, familiei sau grupului, contribuind astfel la sănătatea întregii
populaţii unei zone.
Intervenţiile nursei nu se orientează aşadar doar spre pacienţii
individuali, ci cuprind şi mediul social, afectiv şi fizic al acestora.
În optica Virginiei Henderson, îngrijirile trebuie să fie de suplinire
în satisfacerea nevoilor fundamentale şi să favorizeze drumul spre
independenţă, spre câştigarea autonomiei pacientului.

3.2. ROLUL SI FUNCTIILE ASISTENTEI

“Rolul constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, sa-şi

menţină sau recâştige sănătatea, sau să-l asiste în ultimele sale clipe, prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut forţa,
voinţa sau cunoştinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească
aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai
repede posibil.”
OMS descrie astfel rolul nursei: rolul nursei în societate este să
asiste indivizi, familii şi grupuri, să optimizeze şi să integreze funcţiile
fizice, psihice şi sociale, afectate semnificativ prin schimbări ale stării de
sănătate.

35
 Scopul nursei este de a-i apropia pe indivizi, familie, sau diverse
grupuri.
Funcţiile nursei sunt de natura independentă, dependentă şi
interdependentă.
Funcţiile de natură independentă presupun că asistenta medicală
asista pacientul din proprie iniţiativă şi îi oferă:
- îngrijiri de confort, când pacientul nu poate îndeplini independent
anume funcţii
- stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii
- transmite informaţii şi învăţăminte, ascultă şi susţine pacientul
- promovează condiţii mai bune de viaţă şi sănătate

Funcţia de natura dependentă: nursa aplică metode de observaţie,

tratament sau readaptare, la indicaţiile medicului şi observă la pacient
modificările generate de boală sau tratament şi le transmite medicului.
Funcţia de natură interdependentă: asistenta medicală colaborează
cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ.
Efectuează acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic sau social,
acţiune de educaţie pentru sănătate, acţiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale şi acţiuni privind organizarea şi gestionarea centrelor de
îngrijire.

3.3. INGRIGIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTILOR CU

COLICA BILIARA

S-a dezvoltat o nouă concepţie, conform căreia îngrijirile vor fi

centrate pe persoana îngrijită, considerată unitară şi nu pe sarcini.
Îngrijirile nursei pot fi:

36
 - îngrijiri autonome
- îngrijiri delegate
- îngrijiri interdependente

3.3.1. Îngrijirii autonome

Nursa asigură repaus fizic, psihic si alimentar în perioada colicii

biliare. De asemenea, nursa supraveghează colica, notând caracteristicile ei
şi mijloacele nefarmacologice (punga cu gheaţă), folosite pentru diminuarea
ei.
Nursa:
- învaţă bolnavul cum să prepare alimentele sănătoase, într-un mod
care să-i placă; in perioadele din afara colicii biliare, sunt interzise carnea,
şunca, mezelurile, prăjelile, conservele
- în perioadele dureroase, asigură regim hidric, îmbogăţit cu făinoase,
supă de zarzavat, brânză de vaci, carne fiartă de pui sau de vită
- în perioada acută a bolii, asigură repaus fizic, psihic şi alimentar
- explică pacientului că în primele zile după operaţie are voie să
mănânce decât supă de zarzavat strecurată, ceai neîndulcit sau iaurt de băut
- determină pacientul să ingere o cantitate suficientă de lichide
- ajută bolnavul în timpul vărsăturilor, sprijinind-o şi aşezând-o în
poziţie de decubit lateral
- captează lichidul de vărsătură în tăviţa renală, patul fiind protejat
cu muşama şi aleză şi apoi aduce la cunoştinţa medicului
- urmăreşte şi notează în F.O consistenţa şi frecvenţa scaunelor
- ajută pacientul să se deplaseze până la toaletă
- reduce sau opreşte aportul de lichide şi alimente

37
 - monitorizează temperatura corporală, pulsul şi tensiunea arterială
- pregăteşte pacientul pentru exeamenele radiologice şi ecografice
- examenul radiologic şi tubajul duodenal se fac după ce au cedat
fenomenele acute
- pregăteşte psihic pacientul înaintea operaţiei
- observă permanent dacă perioada de odihnă corespunde
necesităţilor organismului.
- învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare
- creează un mediu adecvat : linişte, salon aerisit, lenjerie curată de pat şi
corp
- observă şi notează pulsul, tensiunea arterială, temperatura şi
diureza în F.O.
- ajută pacientul să se poată ridica şi să se deplaseze
- recomandă pacientului mişcare, pentru reluarea tonusului muscular
- explorează nevoia de cunoaştere a pacientului
- motivează importanţa acumulării de noi cunoştinţe
- redă încrederea pacientului că imobilitatea sa este trecătoare şi că îşi
poate relua mersul
- întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului
- identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului
- corecteză deprinderile dăunătoare sănătăţii
- ţine lecţii de formare a deprinderilor igienice, de alimentare raţională,
mod de viaţă echilibrat : fierbere, frigere, înăbuşire a alimentelor şi evitarea
exceselor alimentare.

3.3.2. Îngrijiri delegate

38
Nursa:
- aplică tratamentul medicamentos prescris de medic - antiemetice, săruri
minerale, antispastic (papaverină, scobutil, atropină) şi antiinfecţios
neopiaceu (ampicilină, gentamicină)
- administrează sedative la indicaţia medicului
- recoltează sânge (VSH, hemograma, bilirubina) şi urină pentru examen
de laborator, la indicaţia medicului
- după tratamentul prescris de medicul chirurg, alimentează parenteral
pacienta, instituind perfuzii cu glucoză, vitamine
- la indicaţia medicului:-efectueză la nevoie clismă evacuatoare simplă.

3.3.3. Îngrijiri interdependente

Nursa acordă îngrijiri la realizarea investigaţiilor, în sala de

operaţie şi în afara acesteia.

3.4. INGRIJIRI PRE-, INTRA- SI POST-OPERATORII

(vezi ANEXELE 1, 2 şi 3)

Îngrijirile pre-operatorii
Constau în informarea pacientului asupra necesităţii actului
operator, echilibrarea respiratorie şi circulatorie, pacientul să nu fie
deshidratat şi pregătirea psihică.
Operaţia este un eveniment important în viaţa pacientului,
generator de stres fizic şi psihic. Intervine aici şi teama de spital, de
anestezie, de operaţie, de suferinţa postoperatorie, ceea ce face ca bolnavii să
fie anxioşi, agitaţi, deprimaţi psihic.

39
 Deasemenea, incizia operatorie determină durere şi predispune la
infecţii, anestezicele şi analgezicele au efect depresiv asupra organismului
diminuând durerea dar şi capacitatea de reacţie a pacientului faţă de stimulii
din mediul înconjurător.

În cadrul îngrijirilor preoperatorii, nursa efectuează următoarele

intervenţii:
- pentru pacienţii denutriţi, cu dezechilibru hidro-electrolitic şi volemic:
- reechilibrare hidro-electrolitică, cu produse recomandate, în funcţie de
natura pierderilor, pentru pacienţii denutriţi, cu dezechilibru hidroelectrolitic
şi volemic
- recoltarea produselor pentru examenele de laborator(sânge, urină)
- notarea zilnică a bilanţului ingesta/excreta
- golirea tubului digestiv.
- pregătirea locală în cazul fistulelor biliare, pentru reintervenţia
chirugicală: constă în spălarea tegumentelor din jur, urmate de un pansament
protector, timp de 2-3 zile înaintea intervenţiei.

Îngrijirile post-operatorii
Presupun ca pacientul să prezinte o stare de bine, fără dureri, să fie
echilibrat hidro-electrolitic, respirator şi circulator, sa-şi recapete
independenţa în mobilizare, să se poată alimenta pe cale naturală, iar plaga
operatorie să se vindece fără complicaţii.
Perioada postoperatorie imediată este perioada care durează de la
sfârşitul intervenţiei chirurgicale până la restabilirea stării de cunoştinţă şi a
funcţiilor vitale; se mai numeşte perioada de trezire.

40
 Perioada postoperatorie precoce începe din momentul în care
pacientul a fost complet recuperat din anestezie şi se termină în momentul
externării.

În cadrul îngrijirilor postoperatorii, nursa efectuează următoarele

intervenţii:
- la sfârşitul intervenţiei, bolnavul va fi transportat în salonul de terapie
intensivă, unde ideală ar fi protezarea respiratorie;
- după actul chirurgical, poziţionează pacientul în poziţie dorsal, iar în
seara zilei de după operaţie, în poziţie Fowler
- monitorizarea pulsului, TA, E.C.G., presiunii venoase centrale, curbei
termice, diurezei;
- compensarea pierderilor lichidiene cu menţinerea volemiei aproape de
valorile normale;
- susţinerea activităţii cardiace;
- corectarea anemiei prin transfuzii de sânge integral sau masă
eritrocitară;
- mobilizarea pacientului se va face precoce, pasiv şi apoi activ, pentru a
preveni tromboflebita; se începe cu mobilizarea în pat, apoi în ăoziţie
şezând, pacientul ajutându-se de agăţătoarele fixate la pat
- reluarea alimentaţiei per os odata cu apariţia mişcarilor peristaltice
- alimentaţia post-operatorie se reia în funcţie de segmentul operat
- supragherea plăgii operatorii şi a aspectului secreţiilor care se
exteriorizează pe tubul de dren, pentru a surprinde la timp o complicaţie de
tip hemoragie sau fistulos;

41
 - în caz de vărsături, se evacuează staza gastrică prin sondă, după care se
face spălătură cu presiune redusă ; se administrează pe cale injectabilă, la
indicaţia medicului, Torecan
- în caz de balonare, se intoduce tubul de gaze 20-30 minute sau se
adminstrează Miostin intramuscular
- în caz de sughiţ, se aplică o pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică sau
se injectează iv 20-60 ml de soluţie hipertonă de Nacl(20%)
- pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare, se face mobilizare precoce
şi gimastică respiratorie
- evisceraţia se poate produce la sfârşitul primei săptămâni post-
operatorii datorită tusei, strănutului, vărsăturii şi se previne prin
comprimarea plăgii cu mâna, în timpul acestor acte
- în cazul unei evoluţii normale şi după reluarea tranzitului intestinal, se
poate suprima drenajul peritoneal
- îngrijiriea plăgii operatorii
- educaţia pacientului pentru a păstra regimul alimentar la domiciliu.

42
 ANEXA 1 - Îngrijiri preoperatorii

OBIECTIVE SPECIFICE
- Pregătirea pacientului pentru operaţie prin :
• restricţionarea aportului de alimente şi lichide
• pregătirea câmpului operator (suprafaţa cutanată)
• recoltarea produselor pentru examene de laborator
• efectuarea igienei personale şi a altor nevoi de bază
• asigurarea siguranţei pacientului după administrarea medicaţiei
preanestezice
- Pregătirea documentelor pacientului pentru operaţie prin:
• revederea semnăturii consimţământului chirurgical
• completarea cu acurateţe a listei operatorii
- Furnizarea, preoperator, de informaţii şi instrucţiuni pacientului şi
familiei.

a) PREGĂTIREA PREOPERATORIE GENERALĂ DIN ZIUA CARE

PRECEDE OPERAŢIA

PREGĂTIREA PSIHICĂ A BOLNAVULUI

- Se recomandă tact şi înţelegere empatică în comunicarea cu pacientul
pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operaţie, anestezie.

43
- Se recomandă selectarea pacienţilor pe saloane, evitându-se contactul celor
nou internaţi cu cei care au avut o evoluţie postoperatorie dificilă, gravă sau
cu muribunzii.
- Se linişteşte pacientul cu privire la anestezie, durere şi procedurile
preoperatorii
- Se respectă opiniile pacientului legate de credinţe şi concepţii.
- Se oferă informaţii clare, accesibile legate de actul operator şi de
consecinţele acestuia (limitări, mutilări).
- Se obţine consimţământul scris al pacientului conştient, adult sau al
familiei în cazul minorilor sau al pacienţilor inconştienţi.
- Se stabileşte data intervenţiei şi se comunică bolnavului.
- Consimţământul informat în intervenţiile chirurgicale este responsabilitatea
medicului; nursa este responsabilă din punct de vedere etic, nu legal,
acţionând ca un avocat al pacientului (verificând dacă pacientul a înţeles
informaţiile primite şi dacă sunt respectaţi toţi paşii în pregătirea
preoperatorie).
- Formele de consimţământ trebuie semnate înainte ca pacientul să
primească medicaţia sedativă, preanestezică.
- Se administrează, la indicaţia medicului sedative, hipnotice în seara
dinaintea intervenţiei pentru a asigura o odihnă adecvată în timpul nopţii

IGIENA PACIENTULUI
- Se face baie, sau duş, sau toaleta pe regiuni, la pat, în cazul bolnavilor
nedeplasabili.
- Se curăţă cu atenţie zonele de flexie şi cea ombilicală pentru a reduce riscul
infecţiei prin flora cutanată.

44
CREAREA CÂMPULUI OPERATOR
- Se depilează zona de intervenţie prin raderea pilozităţilor cu un aparat de
ras individual, pe o suprafaţă largă (15 / 25cm) având grijă să nu se creeze
soluţii e continuitate.
- Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reacţii alergice şi
ritaţii ale mucoaselor din zonele intime.
- Se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină (se exclude
riscul la alergie prin anamneză)
- Se acoperă câmpul operator cu un câmp steril.
- In caz de urgenţă imediată, bolnavul va fi ras la pat sau la UPU înainte de a
fi transportat la blocul operator. Se contraindică, temporar, actul operator în
caz de leziuni cutanate în regiunea unde urmează să se desfăşoare
intervenţia.

SUPRAVEGHEREA ÎNAINTEA OPERAŢIEI

- Se măsoară şi se reprezintă grafic funcţiile vitale: temperatura, puls, T.A,
respiraţie.
- Se cântăreşte bolnavul şi se apreciază talia pentru dozarea premedicaţiei şi
anestezicelor.
- Se semnalează medicului eventualele modificări ale tegumentelor din
zonele prevăzute pentru intervenţie cum ar fi semnele de inflamaţie sau de
alergie.
- Se notează şi se raportează eventualele simptome de infecţie a căilor
respiratorii superioare, precum şi apariţia menstruaţiei la femei.

INVESTIGAREA PARACLINICĂ
- Se verifică, obligatoriu, pentru toate tipurile de intervenţii chirurgicale:

45
 • grupul sanguin şi factorul Rh
• hemograma
• glicemia
• ureea
• creatinina sanguină
• electroliţii serici
• probele hepatice
• factorii de coagulare
• sumarul de urină
- Se efectuează:
• ECG, radiografie pulmonară.

GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

- Se administrează un laxativ cu 12-24 ore inaintea intervenţiei dacă actul
operator nu se desfăşoară pe tubul digestiv şi tranzitul bolnavului este
normal.

RESTRICŢIA ALIMENTARĂ
- Se scade aportul alimentar oral cu o zi înainte de operaţie.
- Se sistează aportul de alimente şi lichide de la orele 21, în seara de
dinaintea operaţiei.
- Se interzice fumatul cu o seară înainte de operaţie, precum şi consumul de
băuturi alcoolice.

b) PREGĂTIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERAŢIEI

MĂSURI GENERALE
- Se supraveghează pacientul să rămână nemâncat şi să nu fumeze.

46
- Se măsoară funcţiile vitale şi vegetative: temperatura, puls, TA..
- Se apreciază starea generală şi comportamentul.
- Se comunică medicului eventualele modificări patologice ale funcţiilor
vitale, tusea, coriza, diareea, apariţia menstruaţiei la femei şi modificări din
zona de intervenţie.
- Se îndepărtează bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele
artificiale), agrafele de păr, lentilele de contact
- Se cere pacientei să-şi facă toaleta de dimineaţă fără folosirea machiajului
sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o bună observare a extremităţilor.
- Se invită pacientul să-şi golească vezica urinară sau se montează aseptic o
sondă vezicală, dacă medicul indică
- Se strânge părul lung într-o bonetă, sau se împleteşte în coadă, iar pacientul
îmbracă o pijama curată, deschisă, iar femeile cămaşă de noapte.

ADMINISTRAREA PREMEDICAŢIEI
- Se administrează medicaţia preanestezică (premedicaţia) cu 60 de minute
înainte de operaţie, dacă administrarea este orală şi cu 45 de minute înainte
de operaţie în administrarea parenterală
- Se interzice pacientului să se mai ridice din pat după administrarea
premedicaţiei deoarece are acţiune sedativă şi deprimă circulaţia,
determinând hipotensiune arterială ortostatică.
- Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-
şefe, însoţite de procesul verbal.

TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE OPERAŢIE

- Se transportă bolnavul la sala de operaţie cu un mijloc adecvat stării sale –
cu brancarda, patul rulant, bine acoperit şi însoţit de nursă.

47
- Se însoţeşte bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele
investigaţiilor, cu consimţământul scris.
- Se evită transportul prea devreme la sala de operaţie pentru a nu stresa
bolnavul.
- Se verifică lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

PREGĂTIREA SALONULUI POSTOPERATOR

- Se pregăteşte, între timp, salonul pentru primirea în condiţii oprime, a
operatului:
• igiena salonului
• aerisirea salonului
• schimbarea lenjeriei de pat
• asigurarea cu material de protecţie a patului.
- Se verifică sursa de oxigen, de aspiraţie.
- Se pregătesc:
• tensiometru şi stetoscop biauricular
• stativ
• trusa de perfuzat
• soluţii perfuzabile şi medicamente prescrise de medic pentru
perioada postoperatorie
• urinar
• bazinet
• tăviţa renală
• alte materiale în funcţie de tipul intervenţiei şi de îngrijiri (borcan de
drenaj, de aspiraţie, etc).

c) PREGĂTIREA OPERATORIE SPECIALĂ

48
OBIECTIVE
- Corectarea deficienţelor organismului.
- Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.
- Evitarea complicaţiilor grave în timpul sau imediat după operaţie.

INDICAŢII
- Pacienţi cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va
interveni.
- Pacienţi cu afecţiuni preexistente (taraţi): cardiovasculare, pulmonare,
hepatice, renale, diabet zaharat.

MĂSURI SPECIFICE LEGATE DE AFECŢIUNILE PREEXISTENTE

- Se recomandă obţinerea avizului de la medicul specialist în domeniu
(diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea
riscului anestezicochirurgical şi eventual a măsurilor terapeutice necesare
atât pre-, cât şi postoperatorii.
- Se vor evita intervenţiile pentru afecţiuni cronice în primele 6-12 luni după
un infarct miocardic acut
- Se converteşte medicaţia cardiacă şi antihipertensivă sau de reglare a
glicemiei pe cale orală în terapie parenterală până la reluarea tranzitului şi
alimentaţiei postoperator.
- Se face reechilibrarea hematologică parenterală (transfuzii) în cazul
pacienţilor cu anemie severă, preoperator.
- Se aplică măsuri specifice pentru pacienţii hepatici:
• dieta hipercalorică predominant glucidică
• vitaminoterapie

49
 • reducerea aportului de proteine pentru a scădea riscul de apariţie a
encefalopatiei portale (la cirotici).
- Se recomandă profilaxia riscurilor: infecţios, tromboembolic şi al
hemoragiilor digestive acute "de stress" la pacienţii cu risc major.

d) PREGĂTIREA PREOPERTORIE DE URGENŢĂ

DEFINIŢIE
- Pregătirea preoperatorie pentru intervenţia chirurgicală efectuată în primele
2- 3 ore de la internare sau în primele 4-6 ore (în caz de semiurgenţă).
- Pregătirea preoperatorie pentru urgenţele majore cu risc vital.

OBIECTIVE
- Salvarea vieţii pacientului.
- Prevenirea complicaţiilor intra, şi postoperatorii imediate.

MĂSURI PREOPERATORII DE URGENŢĂ

- Măsurile se aplică în sala de operaţie şi se referă la:
 toaleta sumară pe regiuni insistându-se pe aseptizarea regiunii
pentru operaţie
 monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative
 deşocarea bolnavului şocat
 recoltarea de urgenţă a sângelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree,
teste de coagulare, grup sanguin şi factor Rh
 administrarea premedicaţiei

50
 ANEXA 2 – Îngrijirea intraoperatorie

OBIECTIVE SPECIFICE
- Controlul infecţiei prin respectarea circuitelor şi aplicarea tehnicilor
aseptice;
- Asigurarea siguranţei şi protecţiei pacientului
- Prevenirea complicaţiilor intraoperatorii.

PREGĂTIREA SĂLII DE OPERAŢIE

- Nursa de la blocul operator verifică curăţenia şi funcţionalitatea aparatelor
şi echipamentelor din spaţiile medicale (sălile de operaţii cu anexele):
spălător filtru pentru chirurgi cu robinete apă sterilă, spaţiu pentru pregătirea
materialelor şi pentru trezirea operatului, cameră protocol operator.
În sala de operaţii viscerale verifică:
- lampa scialitică, oxigenatorul de perete,
- aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.
- se pregătesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material
moale, pachetele cu bluze şi măşti sterile, căruciorul cu medicamente, masa
de operaţii

REGULI DE BAZĂ ÎN SALA DE OPERAŢIE

- În sală se intră numai cu echipament de protecţie: halat, papuci, bonetă,
mască.

51
- Halatele echipei sunt considerate sterile în faţă, de la umăr până la mijloc şi
de la mână până aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii,
gâtul, zonele axilare şi spatele.
- Mesele acoperite cu câmpuri sunt considerate sterile doar la suprafaţă;
orice material care atinge suprafaţa mesei este considerat contaminat.
- Personalul echipei sterile trebuie să stea în apropierea suprafeţelor sterile,
iar dacă-şi schimbă poziţiile, trebuie să se întoarcă cu faţa către faţa celuilalt
sau cu spatele către spatele celuilalt
- Tot personalul trebuie să folosească măşti care asigură o filtrare înaltă
- Măştile trebuie să acopere complet nasul şi gura şi să fie fixate şi nu purtate
larg în jurul gâtului.
- Când măştile sunt îndepărtate, se ating numai legăturile pentru a preveni
contaminarea mâinilor de la zona nazofaringiană
- Unghiile se taie scurt pentru a preveni străpungerea mănuşilor.

ADMITEREA PACIENTULUI ÎN ZONA SĂLII DE OPERAŢIE

- Protocolul de admitere în zona în care pacientul este ţinut până ajunge în
sala de operaţie, prevede să se verifice de către nursă:
• numele şi numărul de salon al pacientului
• istoricul stării de sănătate şi starea fizică prezentă
• rezultatele examenelor de laborator şi radiografiile
• grupa de sânge şi testele de compatibilitate
• alergiile şi orice alte reacţii anterioare la anestezie sau transfuzii
• prezenţa bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare şi
dacă pacientul a consumat alimente
• greutatea şi înălţimea, în vederea dozării corecte a drogurilor
anestezice.

52
POZIŢIONAREA PACIENTULUI PENTRU OPERAŢIE
- Responsabilitatea pentru poziţionarea pacientului revine împreună nursei,
chirurgului şi anestezistului
- Poziţionarea pacientului va ţine seama de:
• tipul şi locul intervenţiei
• mobilitatea articulaţiilor
• vârsta pacientului
• evitarea apariţiei leziunilor de compresiune la nivelul ţesuturilor şi
nervilor
• facilitarea funcţiei cardiocirculatorie şi pulmonară
- Poziţionarea corectă este importantă pentru:
• expunerea adecvată a zonei operatorii
• accesul uşor pentru inducerea anesteziei şi administrarea de soluţii şi
medicamente i.v.
• promovarea funcţiilor respiratorii şi circulatorii
• asigurarea intimităţii pacientului prin evitarea expunerilor care nu
sunt necesare
- Pentru menţinerea în poziţia adecvată intervenţiei, pacientul va fi fixat cu
chingi pe masa de operaţie.

PREGĂTIREA CÂMPULUI OPERATOR ŞI ANESTEZIA

- Se face curăţarea mecanică a pielii cu apă şi săpun
- Se dezinfectează cu un agent antimicrobian
- Se acoperă regiunea cu un câmp steril cu fereastră sau cu folie adezivă,
transparentă, prin care se face incizia şi care împiedică diseminarea florei

53
cutanate; o alternativă este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive
care împiedică apariţia contaminării
- Se utilizează diferite anestezice şi medicaţia adjuvantă corespunzătoare
pentru obţinerea stării de inconştientă, de analgezie, relaxare musculară şi
dispariţie a reflexelor, medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie.
- Nursa va supraveghea: funcţiile vitale, culoarea, temperatura şi umiditatea
tegumentelor, temperatura corporală, comportamentul bolnavului în cursul
inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia să determine excitabilitatea
pacientului (râde, plânge, vorbeşte excesiv, se mişcă excesiv), ceea ce
necesită imobilizare pentru prevenirea autotraumatizării.

SUPRAVEGHEREA INTRAOPERATORIE
- Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:
• asigurarea unei anestezii corecte
• menţinerea liniştei operatorii
• depistarea la timp a incidentelor ce pot să apară
- Elementele de supraveghere:
• fazele anesteziei - prin măsurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive
electronice
• ventilaţia pulmonară care poate fi tulburată în urma curarizării,
acţiunii analgeticelor centrale - se apreciază prin observarea tegumentelor,
măsurarea frecvenţei respiratorii, dozarea gazelor din sânge
• constantele circulatorii se urmăresc clinic prin aprecierea ritmului
cardiac şi măsurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau
monitoarelor electrice.
• aprecierea pierderilor sanguine trebuie făcută cât mai obiectiv ţinând
seama de complexitatea operaţiei şi de gradul sângerarii

54
- Evaluările se pot face prin:
• cântărirea compreselor utilizate în plagă comparativ cu un număr
egal de comprese făcute în acelaşi mod.
• măsurarea sângelui din aspirator
• determinarea hemoglobinei în lichidul de spălare a materialului
moale
- Cantitatea sângelui pierdut este în funcţie şi de tipul operaţiei;

NOTE PRIVIND INTERVENŢIA CHIRURGICALĂ (PROTOCOLUL)

- Nursa verifică inventarul materialelor şi instrumentelor folosite: pense,
comprese, câmpuri sterile.

55
 ANEXA 3 - Îngrijiri post-operatorii

OBIECTIVE:
- Restabilirea homeostaziei fizice şi psihice.
- Prevenirea şi tratarea promptă a complicaţiilor postoperatorii imediate şi
precoce.
- Managementul durerii

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE:
- Se face în compartimentul postoperator.
- Se supraveghează funcţiile vitale (R, P, T°, T.A., starea de conştienţă,
durerea, Sp02) din 15' în 15' până devin stabile şi se notează în fişa de trezire
a operatului.
- Se raportează imediat medicului anestezist şi chirurgului orice modificare
(cianoza cu transpiraţii, tirajul muşchilor intercostali, în caz de obstrucţie
respiratorie, de exemplu).
- Se observă aspectul general al operatului: în mod obişnuit este palid, cu
extremităţi reci, cu psihic lent şi sensibil la durere.
- Se verifică permeabilitatea şi poziţia cateterelor, sondelor, tuburilor de
dren.

TRANSPORTUL DE LA BLOCUL OPERATOR

56
- Se aplică măsuri de protecţie şi de siguranţă a pacientului, mai ales în cazul
celor agitaţi.
- Se transportă operatul cu funcţiile vitale şi vegetative stabile în salonul
postoperator sau în STI.
- Se evită, pe timpul transportului, zdruncinăturile, curenţii de aer.
- Se impune atenţie sporită la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiraţie,
plaga operatorie.

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCE

A. SUPRAVEGHEREA PLĂGII
- Se observă pansamentul: în mod normal este curat, fără secreţii seroase sau
sanguinolente.
- Se schimbă pansamentul la 24 de ore p.o., iar după 3 zile plaga operatorie
poate fi lăsată liberă dacă evoluţia este bună.
- Se schimbă pansamentul precoce când:
• este umed şi favorizează contaminarea bacteriană a plăgii.
• pacientul prezintă semne clinice generale şi locale de infecţie a plăgii
(febră, frisoane, durere şi congestie locală); în acest caz se recoltează
secreţie din plagă pentru examen bacteriologic şi antibiogramă.
- Se schimbă meşele - acolo unde există - odată cu pansamentul.
- Se scot firele de sutură în a 5 - a 7 zi parţial sau total în funcţie de
indicaţia medicului şi de evoluţia plăgii.
- Se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menţinută
decliv şi se notează caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect,
cantitate).

57
- Se pensează sau se instruieşte pacientul să menţină punga mai jos de
nivelul de inserţie a drenului în timpul mobilizării.
- Se scurtează sau se îndepărtează drenul arunci când medicul indică.

B. SUPRAVEGHEREA STĂRII TERMICE

- Se măsoară T° şi se reprezintă grafic în F.T.
- Se combate frisonul - prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare sau
buiote cu apă caldă aşezate pe părţile laterale ale corpului sau se
administrează sedative la indicaţia medicului.
- Se supraveghează şi raportează semnele de hipotermie: somnolenţă, reacţii
încetinite, respiraţie rară, T.A. şi P scăzute ca urmare a scăderii
metabolismului bazal, temperatura rectală în jur de 34°-35° C.
- Se semnalează medicului orice creştere patologică a T° corpului şi se
încearcă scăderea acesteia prin metode fizice (aplicaţii reci, împachetări).

C. SUPRAVEGHEREA ELIMINĂRILOR
- La cei cu sonda vezicală à demeure :
• se verifică permeabilitatea, racordul sondei
• se notează caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleşte
la timp punga colectoare
- La cei fără sonda vezicală:
• se stimulează reluarea micţiunilor. Spontan în primele 6 - 8 ore
postoperator
• se verifică prezenţa "globului vezical" dacă pacientul nu urinează
spontan
• se oferă bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atenţie la
bolnavii de sex masculin care urinează mai greu în poziţie de clinostatism

58
 • se anunţă medicul dacă bolnavul nu urinează (este în anurie din cauza
"postului" pre-, şi postoperator sau are "glob vezical").
• se face sondaj vezical, în condiţii aseptice, dacă bolnavul prezintă "glob
vezical" şi nu poate micţiona spontan.
- Se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, în a 2 zi p.o. şi
în a 3-a si a 4-a zi p.o., pentru materii fecale exceptând pacientul cu
intervenţii pentru hemoroizi sau fistulă anală la care defecaţia trebuie
amânată până la vindecarea plăgii operatorii, în situaţii speciale (bolnavul nu
elimină gaze şi nu are scaun):
• se pune tub de gaze: 15 - 20 minute, maxim 1 oră
• se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerină; clismă
evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin +
Propranolol) sau de soluţii hipertone (Manitol) se fac numai la indicaţia
medicului.

D. SUPRAVEGHEREA ALIMENTAŢIEI
- Se recomandă reluarea alimentaţiei în prima zi, dacă intervenţia
chirurgicală nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen;
alimentele vor fi uşor digerabile, neflatulente.
- În cazurile obişnuite, de chirurgie curentă, schema reluării alimentaţiei
prescrise de medic este următoarea:
• dietă hidrică - în prima zi p.o., dacă bolnavul nu varsă.
• dietă uşor digerabilă - în a doua zi p.o.
• dietă obişnuită - după ce bolnavul a avut scaun.

E. MANAGEMENTUL DURERII

59
- Se identifică localizarea şi intensitatea durerii pe o scală de la 1 la 10, şi se
înregistrează informaţiile referitoare la durere exprimate de pacient,
postoperator.
- Se administrează medicaţia analgezică prescrisă de medic, respectând doza
şi intervalul de administrare.
- Se supraveghează efectele terapeutice şi nonterapeutice ale analgezicelor
(hipoventilaţie, hipotensiune, risc aspiraţie a vărsăturilor în căi respiratorii).
- Se aplică măsuri alternative ale durerii:
• metode fizice: aplicaţii locale calde sau reci, schimbarea poziţiei,
gimnastica respiraţiei, masaj, aromaterapia.
• psihoterapie: constă în controlul durerii de către pacient prin
autosugestie şi prin hipnoză şi exersarea, preoperator, a tehnicilor de
relaxare pentru a scădea consumul de analgezice postoperator.

F. SUPRAVEGHEREA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ A

COMPORTAMENTULUI
- Se supraveghează starea de conştientă, mai ales la pacienţii în vârstă, la cei
cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie
sau cu dezechilibre electrolitice.
- Se consemnează şi se raportează manifestări ca: agitaţie, coşmaruri,
insomnia sau somnolenţa, tulburări de sensibilitate (care însoţesc deseori
confuzia), delir cu halucinaţii.
- Se supraveghează, în permanenţă, bolnavul şi se menţine o sursă de lumină
pe timpul nopţii, la cei agitaţi care au tendinţe de autoagresiune manifestate
prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.
- Se explică, cu calm şi răbdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor,
perfuziilor.

60
G. MOBILIZAREA OPERATULUI
- Se recomandă mobilizarea precoce a operatului exceptând cazurile
complicaţii post-operatorii imediate.
- Se schimbă poziţia din oră în oră în primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza
expansiunea plămânilor şi pentru a preveni pneumonia hipostatică sau
atelectazia (colabarea alveolelor)
- Se solicită pacientului să execute mişcări active ale membrelor inferioare
din oră în oră sau se fac mişcări pasive ale articulaţiilor de la membre,
masaje în sensul circulaţiei venoase.

H. EXAMENE DE LABORATOR ŞI EXPLORĂRI IMAGISTICE

- Sunt recomandate de către medic la bolnavii:
• cu pierderi mari de sânge în timpul intervenţiei chirurgicale
• cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi taraţi, cu ciroza
hepatică, cu tulburări de coagulare, cu hemostaza precară)
• care au suferit intervenţii chirurgicale de mare amploare
• aflaţi în stare critică
- Se efectuează obligatoriu în perioada postoperatorie imediată, conform
indicaţiei medicale, următoarele examene:
• hemograma completă
• coagulograma
• biochimie sanguină
• gazele sanguine
• radiografia pulmonară la pat

61
 CAP. IV. PARTEA PRACTICĂ - STUDII DE CAZ

Grila pentru culegerea datelor – Cazul nr. 1

Sursa: Foaia de observatii clinica nr. 1583

Date fixe: Rosu Florica, 69 ani
Nationalitate: Romana
Religie: Ortodoxa
Limba vorbita: Romana
Domiciliul: Loc. Puiesti, Jud. Buzau
Conditii de viata si de munca: Bune
Istoricul bolii: Bolnava este internata pentru greturi, dureri in hipocondrul
drept, astenie fizica, dureri lombare.
Anamneza:
Antecedente hetero-colaterale: fara importanta.
Antecedente personale fiziologice si patologice: neaga boli infectioase, a
prezentat doar colici biliare repetate. Aceasta bolnava are perturbate
urmatoarele nevoi:
 nevoia de a bea si a manca;

62
  nevoia de a se misca si a avea buna postura;
 nevoia de a elimina;
 nevoia de a dormi si a se odihni;
 nevoia de a invata;
 nevoia de a realiza.
Capacitatea de a de adapta la o perioada dificila: se adapteaza mai greu la
stadiul de bolnav cu colica biliara.
Recomandari:
- evitarea alimentelor colecistokinetice
- control clinic dupa 14 zile de la externare

Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

fundamentala independenta dependenta dificultate nursing
Nevoia de a -boln. respira -recoltarea
respira si de a normal analizelor:
avea o buna -R=18 resp/min -VSH
circulatie -TA=150/100 -Hgb
10.09.2015 mmHg -Uree
-P=78bat/min -Creatinina
-Colesterol
-Glicemie etc.
-Eco
abdominala
11.09.2015 -boln. respira -rezultatul analizelor:
normal Glicemie=86mg/dl,
-R=17 resp/min Uree=30mg/dl
-TA=150/80 Creatinina=0,74mg/dl,
mmHG Bilirubina tot= 0,82
-P=70bat/min mg/dl, TGP=19u/l,
Hgb=121g/dl
Leucocite=840
0/mm
Trombocite=150000/m
m
Colesterol=245mg%,
VSH=10mm/h-
Ex.Urina
Pigmentati=absenti,
Urobilinogen= normal-
Sedimentul urinar: rare!
celule epitaliate
plate, rare leucocite, rari
urati

63
 Echo abdominal: ficat cu
ecostructura normala,
colecist cu pereti usor
alungiti cu 2-3 calculi
de marimi diferite
la nivelul infundibilului,
VP, VS, CBP de calibru N
Rinichiul stang si drept sunt
anormali, cu corticula
redusa,
Hidronefroza bilaterala,
Splina si pancreasul de aspect normal
Nevoia de a -cantitate -elemente dificultatea -se adm. -Piafen 3cp/zi - bolnavul nu se
dormi, de a se necorespunzatoare amenintatoare: de a dormi, calmante –salonul odihneste
odihni de somn bola care impusa de pt. ca boln. trebuie aerisit corespunzator
12.09.2015 necesita durere si sa se corespunzator
spitalizare si varsaturi odihneasca si linistit
durere din corespunza
hipocondrul tor
drept
13.09.2015 -cantitate -durere in dificultatea -se -Piafen 3cp/zi -bolnavul nu se
necorespunzatoare hipocondrul de a dormi, administre odihneste
de somn drept impusa de aza corespunzator
durere calmante
14.09.2015 - bolnavul nu -durere in dificultate de -se -Piafen 3cp/zi -bolnavul nu se
doarme suficient hipocondrul a dormi, administre – salonul odihneste
drept si impusa de aza trebuie aerisit corespunzator
varsatura durere calmante in continuare

15.09.2015 bolnavul se
odihneste si
doarme
corespunzator
16.09.2015 bolnavul se
odihneste si
doarme
corespunzator
Nevoia de a se boln.se imbraca si -Emetiral
imbraca si a se dezbraca sup/zi
se dezbraca conform -Ampicilina
11.09.2015 anotimpului 500mg/6h
-Paracetamol
3cp/zi
Nevoia de a se -alimentatie -persista alimentatie -stoparea -repaus fizic si -durerea din
alimenta si ingreunata durere in insuficienta greturilor psihic in hipocondrul
hidrata datorita hipocondrul calitativ si perioada bolii drept este mai
12.09.2015 varsaturilor drept impusa de varsaturilor -se admn. putin
bilioalimentare regimul alimentare Medicatia: persistenta si
alimentar al -hidratarea -Piafen 3cp/zi varsatura
litiazei corespunza -Emetiral bilioalimentara
alimentare toare 2sup/zi este in
-calmarea -Ampicilina cantitate mai
durerii 500mg/6h mica
-educatia -Paracetamol
sanitara 3cp/zi
13.09.2015 -alimentatie -persista -alimentatie stoparea -repaus fizic si -durerea din
ingreunata durere in insuficienta greturilor psihic in hipocondrul
datorita hipocondrul calitativ si perioada bolii drept este mai
varsaturilor drept impusa de varsaturilor -se admn. putin
bilioalimentare regimul alimentare Medicatia: persistenta si
alimentar al -hidratarea -Piafen 3cp/zi varsatura
litiazei corespunza -Emetiral bilioalimentara
alimentare toare 2sup/zi este in
-calmarea -Ampicilina cantitate mai
durerii 500mg/6h mica
-educatia -Paracetamol
sanitara 3cp/zi

64
14.09.2015 -si cantitativ -durerea din
conform dietei hipocondrul
impuse de litiaza drept este
biliara redusa ca
intensitate
15.09.2015 -bolnavul se
alimenteaza
conform dietei
Nevoia de a -boln. elimina in -bolnavul varsa -varsatura -echilibrare -bolnavul -ajuta boln.in -bolnavul varsa
elimina limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara hidroelectrol sa fie timpul bilioalimentar
12.09.2015 pe toate caile cu itica si menajat in varsaturii
exceptia varsarii acido-bazica timpul -face bilantul
bilioalimentare varsaturii lichidelor
intrate si
eliminate
adm.Emetiral
2sup/zi
13.09.2015 -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -continua -boln. sa -face bilantul - bolnavul
limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara echilibrarea fie menajat lichidelor varsa
pe toate caile, dar hidroelectrol in timpul intrate si bilioalimentar
varsa itica si varsarii eliminate -
bilioalimentar acido-bazica adm.Emetiral
2sup/zi
14.09.2015 -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -continua -boln. sa -pastreaza din - bolnavul
limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara echilibrarea fie menajat lichidul varsa
pe toate caile, dar hidroelectrol in timpul eliminat pt. a-l bilioalimentar
varsa itica si varsarii trimite la
bilioalimentar acido-bazica laborator
15.09.2015 -boln. elimina in Lichiul dus la
limitele laborator este
fiziologice, dar nu de aspect
mai varsa normal si
bilioalimentar contine
alimente, suc
gastric si bila
Nevoia de a se -boln. se misca -durere in -pozitie in -calmarea -pune punga -boln. isi
misca si de a- greu datorita hipocondrul „cocos de durerii cu gheata pt. mentine o
si pastra durerii din drept, dureri pusca” pentru a calmarea postura
buna postura hipocondrul drept, lombare, datorita obtine o durerii inadecvata
11.09.2015 dureri lombare si pozitie in durerii postura -adm. Piafen datorita durerii
are o pozitie in „cocos de -postura 3cp/zi in hipocondrul
„cocos de pusca” pusca” neadecvata drept
12.09.2015 -boln. se misca -durere in -pozitie -calmarea -adm. Piafen 3 -postura
greu datorita hipocondrul specifica de durerii cp/zi inadecvata
durerii drept „cocos de datorita durerii
pusca” in hipocondrul
-postura drept
neadecvata
13.09.2015 Boln. se misca -durerea din -pozitie in -calmarea -pune punga Boln. are o
mai usor decat in hipocondrul „cocos de durerii cu gheata si pozitie
ziua precedenta drept pusca” adm. Piafen inadecvata, dar
diminueaza in -postura 3cp/zi durerea a mai
intensitate inadecvata cedat putin
14.09.2015 -boln. se misca -se adm. -boln. are o
usor si isi mentine Piafen 3cp/zi postura
o buna postura adecvata
15.09.2015 Boln, se misca -se adm. -boln.are o
usor si are o Piafen 3cp/zi post. adecvata
postura buna

Grila pentru culegerea datelor – Cazul nr. II

65
Sursa: Foaia de observatie generala nr. 2634
Date fixe: Barbu Aneta, 63 ani
Nationalitate: Romana
Religie: Ortodoxa;
Limba vorbita: Romana;
Domiciliul: Loc. Ramnicu Sarat. Jud. Buzau
Conditii de viata si de munca: Bune
Istoricul bolii: Bolnava se interneaza de urgenta pentru dureri in
hipocondrul drept, greata, voma, scadere ponderala.
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.
Antecedente personale fiziologice si patologice: fara importanta.
Aceasta bolnava are perturbate minatoarele nevoi:
 nevoia de a se recreea;
 nevoia de a se alimenta si hidrata;
 nevoia de a se imbraca si dezbraca;
 nevoia de a dormi si a se odihni;
 nevoia de a invata
 nevoia de a se realiza;
 nevoia de a evita pericolele.
Capacitatea de a se adapta la o perioada dificila: se adapteaza mai greu la
stadiul de bolnav cu colica biliara avand in vedere diagnosticul a 72h care
cuprinde afectiuni ca: hepatita cronica toxica, gonartroza stanga, HTA
esentiala.
Recomandari:
- evitarea alimentelor colecistokinetice.

66
 Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
fundamentala independenta dependenta dificultate nursing
Nevoia de a -boln. respira -recoltarea
respira si de normal analizelor:
a avea o buna -R=17 resp/min -VSH
circulatie -TA=140/180 -bilirubina
28.04.2016 mm/Hg totala
-P=65bat/min -Colesterol
-Glicemie
-Uree
-TOP
-Tymol
-Echo
abdominal
29.04.2016 -boln.respira -rezultat analize:
normal -VSH=50mm/h
-R=18rep/min -Hb=121g/dl
- -colesterol
TA=150/90mm/H =198mg%
g -glicemie =101mg
-P=73bat/min %
-bilirubina
=0.54mg/dl
-TGP=7u/l
-Echo abdominal-
ficat cu
ecostructura
neomogena,rinichi
ul drept si stang cu
aspect normal
30.04.2016 R=20resp/min
TA=160/70mm/H
g
P=80bat/min
01.05.2016 R=16resp/min -efectuarea -boln. trebuie sa
TA=180/70mmHg unui efectueze un
P=79bat/min examen tratament
stomatolog stomatoligic la
ic policlinica de
stomatologie

02.05.2016 R=17resp/min
TA=150/80mmHg
P=69bat/min
03.05.2016 R=15resp/min
TA=170/80mmHg
P=74bat/min
04.05.2016 R=19resp/min
TA=140/90mmHg
P=60bat/min
05.05.2016 R=17resp/min
TA=130/80mmHg
P=78bat/min
06.05.2016 R=20resp/min
TA=160/80mmHg
P=74bat/min
07.05.2016 R=19resp/min
TA=180/70mmHg
P=70bat/min
08.05.2016 R=18resp/min
TA=150/90mmHg
P=73bat/min
Nevoia de a -boln. actioneaza
actiona dupa conform
credintele si propriilor
valorile sale convingeri de a
28.04.2016 practica religia

67
08.05.2016 -boln. actioneaza
conform
propriilor
convingeri de a
practica religia

Nevoia de a -incapacitatea de a -internarea in -incurajarea -personalul -boln. se

realiza indeplinii functii spital ca boln. pt. permite interneaza
28-30.04.2016 si roluri in urmare a preocuparea accesul datorita
societate datorita evolutiei bolii in vederea membrilor evolutiei
spitalizarii realizarii familiei si bolii
prietenilor
in spital si
incurajeaza
boln.

01.05.2016 -boln. se
obisnueste cu
mediul de spital si
cu personalul
medical
08.05.2016 -boln. se
obisnueste cu
mediul de spital si
cu personalul
medical
Nevoia de a -boln. comunica
comunica cu personalul, cu
28.04.2016 bolnavii si cu
vizitatorii
08.05.2016 -boln. comunica
cu personalul, cu
bolnavii si cu
vizitatorii

Nevoia de a -incapacitatea de a -durerea din -durerea -calmarea -ajuta boln. -boln. nu se poate
se recreea indeplini activ, hipocondrul durerii sa iasa la deplasa adecvat si
28.04.2016 recreeative drept si aer nu poate indeplinii
datorita durerii genunghiul -adm. activ
stang Piafen 3f/zi
04.05.2016 -incapacitatea de a -durerea din -durerea -calmarea -ajuta boln. -boln. nu se poate
indeplini activ, hipocondrul durerii sa iasa la deplasa adecvat si
recreeative drept si aer nu poate indeplinii
datorita durerii genunghiul -adm. activ
stang Piafen 3f/zi
05-08.05.2016 -boln. indeplineste
activ, recreeative
impuse de stipal si
de varsta datorita
diminuarii in
intensitate a
durerii
Nevoia de a -conostinte -lipsa de -insuficienta -oferire de -contactul -boln.studieaza
invata insuficiente cunoastere a cunoastere a informatii cu mijloace materialele si
28-30.04.2016 despre boala masurilor de masurilor de privind informativ sfaturile date de
mentinere a prevenire a EPS e personalul medical
sanatatii bolii privind EPS
01-07.05.2016 -cunostinte -lipsa de -insuficienta -oferire de -primirea -boln. nu si-a
insuficiente cunoastere a cunoastere a informatii informatiil insusit dieta si
despre dieta si masurilor de masurilor de privind or date de tratamentul dupa
tratament de dupa mentinere a prevenire a dieta si personalul externare
externare sanatatii bolii tratamentul medical
08.05.2016 -acumularea de
cunostinte

Nevoia de a-si -boln. isi mentine

68
mentine temperaura
temperatura corpului in limite
corpului in normale
limite TD=36 °C
normale TS=36.5 °C
28.04.2016
29.04.2016 TD=36 °C
TS=36.5 °C
30.04.2016 TD=36.3 °C
TS=37 °C
01.05.2016 TD=36.5 °C
TS=36.2 °C
02.05.2016 TD=36.9 °C
TS=36.5 °C
03.05.2016 TD=36.2 °C
TS=36.7 °C
04.05.2016 TD=37.3 °C
TS=36.7 °C

05.05.2016 TD=36.8 °C
TS=36.9 °C

06.05.2016 TD=36.9 °C
TS=36.5 °C

07.05.2016 TD=36.3 °C
TS=37 °C

08.05.2016 TD=36.5 °C
TS=36.2 °C

Nevoia de a fi -boln. isi acorda

curat si de a- singura ingrijirile
si proteja privind
tegumentele, tegumentele,
mucoasele si mucoasele si
fanerele fanalele
28.04.2016
08.05.2016 -boln. isi acorda
singura ingrijirile
privind
tegumentele,
mucoasele si
fanalele
Nevoia de a boln. prezinta -elemente -durere - -adm. De -boln. este
evita anxietate, amenintatoare: combaterea antialgige nelinistita in ceea
pericolele iritabilitate boala, durere, durerii Piafen 3f/zi ce priveste boala,
28.04.2016 datorita bolii si spitalizare durerea,
durerii din spitalizarea
hipocondrul drept
29.04.2016 -boln. prezinta -elemente -durere - -adm. De -boln. este
anxietate, amenintatoare: combaterea antialgige nelinistita in ceea
iritabilitate boala, durere, durerii Piafen 2/zi ce priveste boala,
spitalizare durere, spitalizare
05.05.2016 -boln. prezinta -elemente -durere - -adm. De -boln. este
anxietate, amenintatoare: combaterea antialgige nelinistita in ceea
iritabilitate boala, durere, durerii Piafen 2/zi ce priveste boala,
spitalizare durere, spitalizare
06-08.05.2016 -boln. se
considera in afara
oricarui pericol
datoita
interventiilor
acordate si
intelegerii
personalului
medical
Nevoia de a -nu se alimenteaza -intoleranta -durere in -stoparea perioada
se alimenta si corespunzator alimentara hipocondrul greturilor spitalizarii

69
a se hidrata datorita greturilor datorita drept si -tratament:
28.04.2016 si vomei mediului -scadete varsaturilor Piafen
neadecvat si ponderala -alimentare 3f/zi,
durerii din si hidratare Metoclopra
hipocondrul corespunza mid 3cp/zi,
drept toare Indocid
-calmarea 3sup/zi,
durerii Hidroxin
- 3cp/zi,
acomodare Ciclobarbit
a cu al 1cp/zi
mediul de
spital
29.04.2016 – -nu se alimenteaza -intoleranta -durere in -stoparea -se asigura -durerea in
04.05.2016 corespunzator alimentara hipocondrul greturilor repaus fizic hipocondrul drept
datorita greturilor datorita durerii drept si si psihic in persista
si vomei si mediului -scadere varsaturilor perioada -senzatie de voma
neadecvat ponderala -calmarea spitalizarii redusa
durerii -se adm. -varsatura in
- acelasi cantitate mai mica
alimentare tratament
a si
hidratarea
corespunza
toare
05.05.2016 -boln. sa se -durerea in
alimenteze hipocondrul drept
suficient cantitativ persista
si calitativ -boln. incepe sa
conform dietei creasca ponderal
impuse de boala
06.05.2016 -boln. sa se durerea in
alimenteze hipocondrul drept
suficient cantitativ persista
si calitativ -boln. incepe sa
conform dietei creasca ponderal
impuse de boala
07.05.2016 -boln. se -durerea scade in
alimenteaza intensitate
corespunzator -boln. creste
conform dietei ponderal
08.05.2016 -boln. se -durerea scade in
alimenteaza intensitate
corespunzator -boln. creste
conform dietei ponderal
Nevoia de a -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -echilibru -menajarea -ajuta boln. -boln. varsa
elimina limite fiziologice bilioalimentar si bilioalimentara hidroelectrol bolnavului in timpul bilioalimentar
28-29.04.2016 pe toate caile, dar are greturi otic si acido- in timpul varsaturii
varsa bazic varsaturii -face
bilioalimentar bilantul
lichidelor
intrate-
iesite
30.04.2016 -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -echilibru -menajarea -adm. -durerea scade in
limite fiziologice bilioalimentar si bilioalimentara hidroelectrol bolnavului Metoclopra intensitate
pe toate caile, dar are greturi otic si acido- in timpul mid 3cp/zi -boln. creste
varsa bazic varsaturii care este ponderal
bilioalimentar un
antivomitiv
cu actiune
centrala
01.05.2016 -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -echilibrul -menajarea -pastreaza -boln. varsa
limite fiziologice bilioalimentar si bilioalimentara hidroelextoli boln. in lichidul bilioalimentar
pe toate caile, dar are greturi tic si acido- timpul eliminat pt.
varsa bazic varsaturii al duce la
bilioalimentar laborator
02-05.05.2016 -boln. elimina in -varsa -varsatura -se continua -menajarea -face in
limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara echilibrul boln. in continuare
pe toate caile hidroelextoli timpul bilantul

70
 tic si acido- varsaturii lichidelor
bazic intrate si
iesite
06.05.2016 -boln. elimina in -nu mai varsa -se continua -boln. nu mai
limite fiziologice echilibrul varsa
pe toate caile hidroelextoli
tic si acido-
bazic
Nevoia de a -boln. se misca -durere in -postura -calmarea -punga cu -boln. are o
se misca si a- greu datorita hipocondrul neadecvata durerii gheata pt a postura neadecvata
si pastra o durerii de la drept si la datorita calma datorita durerii din
buna postura nivelul nivelul durerii durerea hipocondrul drept
28-30.04.2016 hipocondrului genunchiului -Piafen
drept la care se drept 3f/zi
adauga
genunchiul drept
operat la TBC
01-04.05.2016 -boln. se misca -durerea -postura -calmarea -Piafen -boln. are o
mai usor dupa diminueaza in neadecvata durerii 3f/zi postura neadecvata
interventii intensitate datorita
durerii
05-08.05.2016 -se adm. -boln. are o
Piafen 3f/zi postura adecvata

Nevoia de a -cantitatea de -dificultate -adm. de -salonul -boln. nu se

dormi si a se somn de a dormi calmante pt trebuie odihneste
odihni necorespunz. datorita a se odihni aerisit si corespunzator
28.04.2016 datorita durerii durerii si linistit
varsarii
29.04.2016- -somn -elemente -dificultate -se adm. -salonul -boln. se odihneste
02.05.2016 corespunzator amenintatoare: de a dormi calmante si trebuie corespunzator
-boln. prezinta spitalizare, datorita tranchiliza aerisit si
anxietate, mediul durerii si nte linistit
neliniste neadecvat si varsaturii -se adm.
boala calmante pt
a se odihni:
Piafen 3f/zi

Grila pentru culegerea datelor – Cazul nr. III

Sursa: Foaia de observatie clinica generala nr. 1986

Date fixe: Zinca Vasilica, 65 ani
Nationalitate: Romana
Religie: Ortodoxa
Limba vorbita: Romana
Domiciliul: Loc. Ramnicelu, Jud. Buzau
Conditii de viata si de munca: Bune
Istoricul bolii: Bolnava se interneaza de urgenta pentru dureri in
hipocondrul drept si pentru tulburari dispeptice

71
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale fiziologice si patologice : colici biliare repetate.
Aceasta bolnava are perturbate urmatoarele nevoi:
 nevoia de a bea si a manca;
 nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
 nevoia de a elimina si hidrata
 nevoia de a se imbraca si dezbraca
 nevoia de a dormi si a se odihni
 nevoia de a invata
 nevoia de a se realiza
 nevoia de a evita pericolele
Capacitatea de a se adpata la o perioada dificila: bolnava trece greu aceasta
perioada a colicii biliare, deoarece mai exista si alte afectiuni: spondiloza
cervicala, CIC, angor de efort.
Recomandari:
- evitarea alimentelor colecisokinetice: sosuri, varza, fasole
- terapie cu Doxicilina 2 cp/zi, Piafen 1 fiola/zi, Metoclopramid
2 cp/zi

Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

fundamentala independenta dependenta dificultate nursing
Nevoia de a -boln. respira -recoltarea
respira si de normal, dar cu o analizelor:
a avea o buna usoara dispnee cu -VSH
circulatie caracter polipneic -Hb
18.11.2015 datorita CIC care -Colesterol
se adauga la -Glicemie
diagnosticul -Uree
principal -Acid uric
R=18resp/min -Tymol
TA=150/90 -Examen de
mmHG urina
P=70 bat/min
19.11.2015 R=23resp/min -rezultat
TA=160/90 analize:
mmHg -VSH=11

72
 P=65bat/min mm/h
-Hb=123g%
-colesterol
=64mg%
-glicemie
=93mg%
-uree=35mg%
-acid uric =2.3
mg%
-Tymol
=6UML
-Ex. Urina:
normal fara
albumina
pigmenti biliari
20.11.2015 R=22resp/min
TA=140/90mmHg
P=65bat/min
21.11.2015 R=23/min
TA=140/90mmHg
P=62bat/min
22.11.2015 R=22resp/min
TA=170/90
mmHg
P=80bat/min
23.11.2015 R=23resp/min
TA=170/90mmHg
P=80bat/min
24.11.2015 R=19resp/min -ecografie -ficat de aspect
TA=140/90mmHg abdominala normal
P=65bat/min -VB cu
numerosi
calculi
-VP, CBP
calibru normal
-rinichi aspect
normal
-splina,
pancreas cu
ecostructura
normala
25.11.2015 R=23 resp/min
TA=140/90
mmHg
P=58bat/min
Nevoia de a fi -boln. isi acorda
curat si a-si singura ingrijirile
proteja privind
tegumentele, tegumentele,
mucoasele si mucoasele si
fanerele fanalele
18-25.11.2015
Nevoia de a -boln prezinta -elemente -durere - -adm. de -boln. este
evita anxietate, amenintatpare: combaterea antialgige nelinistita in
pericolele iritabilitate boala,durere, durerii Piafen 2f/zi ceea ce
18.11.2015 datorita bolii si spitalizare priveste boala,
durerii in durerea ,
hipocondrul drept spitalizarea
19-21.11.2015 -boln. prezinta -elemente -durere - -adm. de -boln. este
anxietate, amenintatpare: combaterea antialgige nelinistita in
iritabilitate boala,durere, durerii Piafen 2f/zi ceea ce
spitalizare priveste boala,
durerea ,
spitalizarea
22-25.11.2015 -boln. se
considerain afara
oricarui pericol
datorita
interventiilor

73
 acordate si
intelegerii
personalului
medical
Nevoia de a-si -boln. isi mentine
mentine temperatura
temperatura corpului in
corpului in limitele normale
limitele TD=37 °C
normale TS=36.5 °C
18.112015
19.11.2015 TD=36 °C
TS=36.5 °C
20.11.2015 TD=36.3 °C
TS=37 °C
21.11.2015 TD=36.5 °C
TS= 36.2 °C
22.11.2015 TD=36.9 °C
TS=36.5 °C
23.11.2015 TD=36.2 °C
TS=36.7 °C
24.11.2015 TD=37.3 °C - a se da -boln. este
TS=36.7 °C antitermice subfebrila
Paracetamol
3cp/zi
25.11.2015 TD=36.8 °C
TS=36.9 °C
Nevoia de a -boln. actioneaza
actiona dupa conform
credintele si propriilor
valorile sale convingeri de a
18-25.11.2015 practica religia
Nevoia de a -incapacitatea de a -internarea in -incurajarea -personalul -boln. se
se realiza indeplini functii si spital boln. pt. permite interneaza
18-21.11.2015 roluri in societate preocuparea accesul datorita
datorita in vederea membrilor evolitiei bolii
spitalizarii realizarii familiei si
prietenilor
in spital si
incurajeaza
boln.
22-25.11.2015 -boln. se
obisnuieste cu
mediul de spital si
cu personalul
medical
Nevoia de a -boln. comunica
comunica cu personalul
18-25.11.2015
Nevoia de a -incapacitatea de -durerea din -calmarea -ajuta boln. sa -boln. nu se
se recreea na indeplini activ, hipocondrul durerii iasa la aer poate deplasa
18-19.11.2015 recreeative drept -adm. Piafen adecvat si nu
datorita durerii 2f/zi poate indeplini
activ
20-23.11.2015 -incapacitatea de a -durerea din -calmarea -ajuta boln. sa -boln. nu se
indeplini activitati hipocondrul durerii iasa la aer poate deplasa
recreeative drept -adm. Piafen adecvat si nu
datorita durerii 2f/zi poate indeplini
din hipocondrul activitati
drept care recreeative
impiedica
deplasarea
24-25.11.2015 -boln. indeplineste
activ. Recreeative
impuse de spital si
de varsta datorita
diminuarii in
intensitatea a
durerii

74
Nevoia de a -cunostinte -lipsa de -insuficienta -oferire de -contactul cu -boln.
invata insuficiente cunoastere a cunoastere a informatii mijloace studieaza
18-22.11.2015 despre boala masurilor de masurilor de privind informative materialele si
mentinere a prevenire a EPS sfaturile date
sanatatii bolii de personalul
medical
privind EPS
23-24.11.2015 -cunostinte -lipsa de -insuficienta -oferire de -primirea -boln. nu si-a
insuficiente cunoastere a cunoastere a informatii informatiilor insusit dieta si
despre dieta si masurilor de masurilor de privind date de tratamentul
tratament de dupa mentinere a prevenire a dieta si personalul dupa externare
externare sanatatii bolii tratamentul medical
25.11.2015 -acumularea de
cunostinte

Nevoia de a -nu se alimenteaza -intoleranta -durere in -stoparea -se asigura

se alimenta si corespunzator alimentara hipocondrul greturilor repaus fizic si
a se hidrata datorita datorita drept si psihic in
18.11.2015 tulburarilor mediului varsaturilor perioada
dispeptice neadecvat si - spitalizarii
durerii din alimentare -tratament:
hipocondrul a si Piafen 2f/zi,
drept hidratarea Metoclopramid
corespunza 3cp/zi,
t. Doxicilina
-calmarea 2cp/zi,
durerii Diazepam 2
- cp/zi,
acomodare Fenilbutazon
a cu 2sup/zi
mediul de
spital
19-20.11.2015 -nu se alimenteaza -intoleranta -durere in -stoparea -la tratament se -durerea in
corespunzator alimentara hipocondrul greturilor mai adauga: hipocondrul
datorita datorita durerii drept si Nidoflor drept persista
tulburarilor si mediului varsaturilor crema,
dispeptice neadecvat -calmarea Metronidazol
durerii 2cpx3/zi
-
alimentare
a si
hidratarea
corespunza
t.
21.11.2015 -nu se alimenteaza -intoleranta -durere in -stoparea -se continua -durerea in
corespunzator alimentara hipocondrul greturilor tratamentul si hipocondrul
datorita datorita durerii drept si se adauga drept persista
tulburarilor si mediului de varsaturilor Emetrial 2cp/zi
dispeptice spital -calmarea
durerii
-
alimentare
a si
hidratarea
corespunza
t.

22.11.2015 -alimentatie -persista -alimentatie -stoparea -se continua -durerea din

ingreunata durerea din insuficienta greturilor asigurarea hipocondrul
datorita greturilor hipocondrul cantitativ si repausului fizic drept persista
si varsaturilor drept impusa de varsaturilor si psihic si -greturile si
regimul -calmarea tratamentul din varsaturile
alimentar al durerii celelalte zile de scad in
bolii - boala intensitate
alimentare
a si
hidratarea
corespunza
t.
-educatie

75
 sanitara
23.11.2015 boln. sa se -durerea din
alimenteze hipocondrul
suficient cantitativ drept persista
si calitativ -greturile si
conform dietei varsaturile
impuse de boala scad in
intensitate
24-25.11.2015 boln. sa se -boln. nu mai
alimenteze are greturi si
corespunzator varsaturi si
conform dietei durerea din
impuse de boala hipocondrul
drept scade in
intensitate
Nevoia de a -boln. elimina in -boln. varsa -varsatura -echilibrul -menajarea -ajuta boln. in -boln. varsa
elimina limite fiziologice bilioalimentar si bilioalimentara hidroelectric boln. in timpul bilioalimentar
18.11.2015 pe toate caile, dar are greturi si acido- timpul varsaturii
varsa bazic varsaturii -face bilantul
bilioalimentar lichidelor
intrate-iesite
-adm.
Metoclopramid
3cp/zi care este
un antivomitiv
cu actiune
centrala
19.11.2015 -boln. elimina in -boln, varsa -varsatura -echilibrul -menajarea -pastreaza -boln. varsa
limite fiziologice bilioalimentar si bilioalimentara hidroelectric boln. in lichidul bilioalimentar
pe toate caile, dar are greturi si acido- timpul eliminat pt. a-l
varsa bazic varsaturii duce la
bilioalimentar laborator
20.11.2015 -boln. elimina in -boln, varsa -varsatura -se continua -menajarea -face in -rezultatul
limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara echilibrul boln. in continuare analizelor
pe toate caile, dar hidroelectric timpul bilantul lichidului:
varsa si acido- varsaturii lichidelor lichide cu
bazic intrate si iesite aspect normal
-adm. cu continut
Metoclopramid alimentar si
3cp/zi bila
21-23.11.2015 -boln. elimina in -boln, varsa -varsatura -se continua -menajarea -boln. varsa
limite fiziologice bilioalimentar bilioalimentara echilibrul boln. in bilioalimentar
pe toate caile, dar hidroelectric timpul in cantitati mai
varsa mai putin si acido- varsaturii mici
bazic
24.11.2015 -boln. elimina in -se continua -boln. nu mai
limite fiziologice echilibrul varsa
si nu mai varsa hidroelectric
si acido-
bazic
25.11.2015 -se continua -boln. nu mai
echilibrul varsa
hidroelectric
si acido-
bazic
Nevoia de a -boln. se misca -durere in -postura -calmarea -punga cu -boln. are o
se misca si de greu datorita hipocondrul neadecvata durerii gheata pt. a postura
a-si pastra o durerii de la drept datorita calma durerea neadecvata
buna postura nivelul durerii -Piafen 2f/zi datorita durerii
18.11.2015 hipocondrului din
drept hipocondrul
drept
19-20.06.2015 -boln. se misca -durere in -postura -calmarea -punga cu -boln. are o
greu datorita hipocondrul neadecvata durerii gheata pt. a postura
durerii din drept datorita calma durerea neadecvata
hipocondrul drept durerii -Piafen 2f/zi
21-23.11.2015 -in urma -durerea -calmarea -punga cu -boln. are o
investigatiilor diminueaza in durerii gheata pt. a postura
boln. se misca mai intensitate calma durerea neadecvata

76
 usor -Piafen 2f/zi
24.11.2015 -se adm. Piafen -boln. are o
2f/zi postura
adecvata
25.11.2015 -se adm. Piafen -boln. are o
2f/zi postura
adecvata
Nevoia de a -cantitatea de -boala necesita -dificultatea -adm. de -salonul trebuie -boln. nu se
dormi si a se somn spitalizare si de a dormi calmante aerisit si linistit odihneste
odihni necorespunzat. mediu adecvat datorita pt. a se corespunzator
18.11.2015 datorita durerii durerii si odihni
varsaturii Piafen
2f/zi,
Diazepan
2cp/zi
19-22.11.2015 -somn -elemente -dificultatea -se adm. -salonul trebuie -boln. se
corespunzat. amenintatoare: de a dormi calmante si aerisit si linistit odihneste
-boln. prezinta spitalizare, datorita tranchiliza -se adm. corespunzator
anxietate, mediul durerii si nte calmante pt. a
neliniste neadecvat si varsarii se odihni
boala Piafen 2f/zi,
Diazepam
2cp/zi,
Fenilbutazon
2sup/zi
23.11.2015 -boln. se -se adm. -boln. se
odihneste si aceleasi odihneste
doarme medicamente corespunzator
corespunzator
24-25.11.2015 -boln. se -se adm. -boln. se
odihneste si aceleasi odihneste
doarme medicamente corespunzator
corespunzator
Nevoia de a -boln. se imbraca
se imbraca si si se dezbraca fara
dezbraca ajutor din partea
18-25.11.2015 medicilor

77
 CAP. V. CONCLUZII

Incidenţa crescută a bolilor hepatobiliare justifică interesul care se

acordă acestei patologii şi mai ales pentru studiul afecţiunilor căilor biliare,
care ocupă un loc deosebit.
Dezvoltarea şi perfecţionarea mijloacelor de investigaţie, au făcut
ca în ultimii ani să apară numeroase studii asupra fiziologiei, patologiei,
clinicii şi tratamentului colicii biliare.
Asistenţii medicali şi-au adus deasemenea aportul prin îngrijirile
pe care le acordă în cadrul acestor afecţiuni, având un rol extrem de
important, transpus în îngrijirile proprii, delegate şi interdependente pe care
le realizează în cursul unui proces de îngrijire.
Am facut referire în primul capitol la anatomia şi fiziologia
ficatului şi căilor biliare.
În cel de-al doilea capitol am dezvoltat noţiunile teoretice despre
colica biliară, definiţia, etiologia, tabloul clinic, evoluţia acestei boli,
tratamentul care se aplică şi explorările care se realizează în cadrul depistării
colicii biliare.

78
 Capitolul 3 va evidenţia rolul nursei în referire la colica biliară,
îngrijiri preoperatorii şi postoperatorii, precum şi intervenţiile specifice ale
nursei.
In cel din urmă capitol vor fi incluse 3 studii de caz ale unor
pacienţi cu colică biliară, cu intervenţii desfăşurate pe 3 zile.

79
 BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv - V. Voiculescu

2. Litiaza biliara - D. Dumitrescu, M. Axalovski
3. Patologia clinica a veziculei si cailor biliare - Gh. Bucur
4. Bolile ficatului, cailor biliare si pancreasului Vol. I, II - L. Bulingescu
5. Manualul de medicina interna, Vol II - I Bruckner
6. Compendiu de medicina interna - L. Domnisom
7. Breviar de exploatari functionale si ingrijiri acordate bolnavului - L.
Titirca, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 2000
8. Tehnica ingrijirii bolnavului. Vol. I-II – C. Mozes, Ed. Medicala, 2001
9. Ghid de nursing - L. Titirca, 2001
10. Medicina interna si specialitati inrudite pentru scolile sanitare postliceale
- A. Borundel, Editura All, Bucuresti, 2001

80