CUPRINS

1. ARGUMENT…………………………………………………1
1.1 Aspecte teoretice………………………………......……….3

1.2 Aspecte practice care evidenţiază rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului
cu colecistita acuta…………………..………………......................3

1.3 Competenţele vizate………………………………….….....3

1.4 Scopul şi obiectivele proiectului……………………….…...3

2. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA CĂILOR BILIARE ŞI A

COLECISTULUI……………………………................................4

2.1. Anatomia…………………………………………………...4

2.2. Fiziologia…………………………………………………...9

3. DESCRIEREA AFECŢIUNII……………………………….12

3.1 Definiţie,………………………………………...……….....12

3.2. Etiologie,………………………………………………...…12

3.3. Simptomatologie,…………………………………………..13

3.4. Diagnostic,…………………………………………………16

3.5. Tratament, …………………………………………………17

3.6. Evoluţie,…………………………………………………….20

3.7. Prognostic…………………………………………………..20

4. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITA

ACUTĂ.............................................................................................21

1
 4.1. Rolurile autonome şi delegate ale asistentului medical generalist în îngrijirea
bolnavului cu colecistita acuta………………………………………21

4.1.1 Ingrijiri igienice………………………………..……...21

4.1.2 Investigaţii clinice şi paraclinice………………………21

4.1.3 Dieta………………………………………………..…24

4.1.4 Administrarea tratamentelor………………………….26

4.1.5 Educaţie pentru sănătate…………………………......26

4.2. Planuri de îngrijire………………………………………......28

4.3. Proceduri nursing specifice………………………………....62

5. ANEXE: fotografii, desene cu instrumentar, tehnici etc………...71

6.BIBLIOGRAFIE..........................................................................73

2
 1.ARGUMENT

1.1Aspecte teoretice

Mai mult decat orice alt organ abdominal,vezicula biliara este predispusa la
inflamaţie.Aceasta predispoziţie se datorează in primul rând formei ei anatomice,vezicula având
un drenaj dificil prin canalul cistic ingustat,care se uneşte cu coledocul intr-un unghi ascuţit.

Astfel de circumstanţe favorizează staza bilei în interiorul veziculei formând un teren prielnic
pentru inflamaţie.Infecţia poate urma adeseori,ca o consecinţă a invaziei microorganismelor
locale,bila reprezentând un mediu favorabil pentru dezvoltarea lor.Aceleaşi considerente explică
si faptul ca inflamaţia veziculei,odata produsă,in majoritatea cazurilor nu se vindeca complet ci
are tendinţa de a evolua spre cronicitate.

Fiind(colecistita acuta) o afecţiune care se intâlneşte la orice vârstă, cu maximum de frecvenţă

este la vârsta mijlocie.
Raportul femei/bărbaţi este de 3/1, iar frecvenţa in rândul populaţiei adulte aproximativ 10-15%.
În 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinată de inclavarea unui
calcul la nivelul canalului cistic, pe care il obstruează, afecţiune denumită litiaza biliară. Ea este
cunoscută de multă vreme, prima menţionare ştiinţifică făcută de PARACELSUS in jurul anului
1500.
La noi in ţară are o frecvenţă de 222,51/1000 locuitori, cu maximum in decada a cincea.
Incidenţa reală a colecistitei acute este greu de apreciat exact statistic, in aceasta intervenind
factori de eroare; formele cu intensitate redusă sau cele cu tratament exclusiv medicamentos.
Cert este faptul că pe măsura prelungirii duratei medii de viaţă ea devine tot mai frecventă la
decade avansate (50-70 de ani), exprimând şi prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza
biliară.
Gravitatea colecistitei acute este direct proporţională cu forma anatomopatologică, cu
intensitatea procesului obstructiv si infecţios, cu vârsta precum şi cu dezechilibrele electrilitice şi
metabolice secundare.
Astăzi, numărul de colecistectomii – intervenţia chirurgicală prin care se extirpă vezicula biliară
şi canalul cistic – este de două ori mai mare ca cel al apendicectomiilor.

3
2.Anatomia şi fiziologia căilor biliare şi a colecistului

2.1.Anatomia căilor biliare şi a colecistului

Ficatul este situat in cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea superioară

dreaptă, imediat sub diafragm, iar lobul său stâng se întinde până in epigastru. Locul ocupat de
ficat se numeşte loja hepatică.

Forma lui este semiovoidă, aşezat transversal in abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm,
diametrul antero-posterior de 18 cm, înălţimea de 8 cm si greutatea de aproximativ 1400 grame,
are culoare roşie-cărămizie, datorită cantităţii mari de sânge pe care o conţine.

Ficatul prezintă trei feţe

a) Faţa superioară (diafragmatică) este convexă în sus şi vine în raport cu diafragmul şi cu

peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero-superioară. Pe ea se observă
lobul drept şi lobul stâng, delimitaţi de ligamentul falciform. Lobul drept prezintă impresiunea
arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.

b) Faţa inferioară (viscerală) este concavă şi vine în raport cu : stomacul, duodenul, colonul,
mezocolonul transvers, rinichiul drept şi glanda suprarenală dreaptă. Pe această faţa se află trei
şanţuri :

 şanţul antero-posterior (sagital) drept. Adăposteşte în porţiunea anterioară vezicula

biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară.
 şanţul antero-posterior (sagital) stâng. Adăposteşte în porţiunea anterioară ligamentul
rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.
 şanţul transvers. Se întinde între cele două şanţuri sagitale.

Conţine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatică, vena portă,
ductul hepatic, limfaticele şi nervii.

Aceste şanţuri delimitează patru lobi : drept, stâng, pătrat şi caudat.

4
c) Faţa posterioară o continuă pe cea superioară şi vine în raport cu peretele posterior al
cavităţii abdominale.

Prin căile biliare extrahepatice ficatul işi varsă produsul de secreţie externă -bila- in duoden.Bila
intervine in procesul de digestie prin emulsionarea grăsimilor.

De la nivelul hepatocitelor unde a fost secretată,bila este condusă până in duoden printr-un
sistem de canale care formează căile biliare.Acestea au o porţiune în interiorul ficatului -căile
biliare intrahepatice ,si o altă porţiune in afara ficatului-căile biliare extrahepatice.

Căile biliare intrahepatice:încep cu canalicule biliare după care urmează o serie succesivă de
canalicule(intralobulare,perilobulare,interlobulare,bilifere),care se unesc in cele doua canale
hepatice: -drept

-stâng

 Canalul hepatic drept(suctus hepaticus dekter) formează prin unirea unei ramuri
anterioare şi a uneia posterioare,cărora li se adaugă şi un canal provenit din jumătatea
dreaptă a lobului caudat.
 Canalul hepatic stâng(suctus hepaticus sinister) îşi are originea tot prin unirea a două
ramuri:-una laterală
-una medială

Cele două canale hepatice principale,drept si stâng,părăsesc ficatul prin hil,după care se unesc şi
formează canalul hepatic comun.

Căile biliare extrahepatice:cuprind un canal principal si un aparat diverticular.

Aparatul diverticular este constituit din vezicula biliara si canalul cistic.

Porţiunea căilor biliare principale situată mai sus de deschiderea canalului cistic,se numeşte
canalul hepatic comun,iar porţiunea situată mai jos se numeşte canal coledoc.

Căile biliare extrahepatice sunt situate sub ficat in etajul supramezocolic al abdomenului.
Colecistul şi canalul cistic sunt situate la dreapta liniei mediane si sunt mai superficiale,
hepatocoledocul este median, dar mai profund.

5
  Canalul hepatic comun are o prelungime de 40-50 mm şi un calibru de 5 mm.

Lungimea lui este supusă multor variaţiuni în funcţie de locul unde se află confluenţa celor două
canale şi originea(confluentul biliar superior)şi de locul de unire al lui cu canalul cistic(confluent
biliar inferior).

De la originea sa, canalul hepatic comun urmează o direcţie oblică în jos,spre stânga şi înapoi.În
tot traiectul său,canalul se află cuprins in ligamentul hepato-duodenal.

Pe flancul său drept i se alătură canalul cistic,cele două canale coboară alăturate pe o distanţă de
10-15 mm şi abia înapoi confluează pentru a forma canalul coledoc.De obicei unirea celor două
canale se face înapoia porţiunii superioare a duodenului.Când confluenţa e joasă, canalul hepatic
va avea şi o porţiune retroduodenală.

 Canalul coledoc(ductus choledoctus) continuă canalul hepatic comun.

Limita dintre cele două conducte e dată de deschiderea canalului cistic in calea biliară
principală.Coledocul conduce bila in duoden şi descrie un arc de concavitate îndreptată spre
dreapta.Înapoia porţiunii superioare a duodenului, el coboară înapoia capului pancreasului.

Coledocul mai descrie o curbă cu concavitatea anterioară care imbraţişează duodenul.În

majoritatea cazurilor 75% coledocul are trei porţiuni:

-retroduodenală

-retropancreatică

-intraparietală

Calea biliară principală măsoară aproximativ 8-9 cm lungime.Dintre acestea 30-35 mm revine
coledocului.Diametrul său este de 5 mm ca şi canalul hepatic comun. Calibrul său diminuează
treptat în porţiunea terminală, este elastic şi se lasă dilatat cu uşurinţă.

 Canalul cistic(duchis chusticus)leaga calea biliară principală cu vezica

biliară are un traiect oblic în jos,la stânga şi înapoi.El este flexuos şi prezintă porţiuni dilatate
alternând cu altele înguste.Porţiunile cele mai strâmte se găsesc la mijlocul canalului sau in

6
apropierea vezicii.Aici se opresc de obicei calculi veniţi din vezică.Prin canalul cistic bila ajunge
în vezică(în intervalurile dintre prânzuri)şi apoi se scurge în coledoc în timpul meselor.

 Vezica biliară(Vesica fellea=fill=bina/latineste) sau colecistul are un

rezervor anexat căilor de secreţie ale bilei în care aceasta se acumulează în intervalul dintre
prânzuri.Ea este situată în fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală a ficatului.În realitate direcţia ei
este oblică de jos în sus,dinainte/inapoi şi de la dreapta la stânga.Această oblicitate spre stânga
este mult mai accentuată la copil.Vezica biliară are o lungime de aproximativ 10 cm şi o lărgime
de 4 cm. Colecistul este comparat cu o pară şi i se descriu trei porţiuni:

-fundul(fundus vesical felleae)

-corpul(corpus vesical felleae)

-colul(collum vesical felleae)

Între aceste porţiuni nu sunt limite separatoare nete.Fundul vezicii biliare se proiectează pe
peretele abdomenului anterior,în punctul unde linia ombilicala oscilară dreaptă întâlneşte arcul
costal(sau la întâlnirea coastei a 10-a dreaptă cu marginea laterală a muşchiului drept al
abdomenului).

 Fundul vezicii biliare constitue extremitatea ei anterioară şi este rotunjit sub formă de
sac.Fundul corespunde incizierii cistice de pe marginea inferioară a ficatului.La adult în
raport cu gradul de umplere,el depăşeşte în mod obişnuit această margine şi se pune în
contact cu peretele anterior al abdomenului.Fundul este învelit în peritoneu şi are o mare
mobilitate.

 Corpul vezicii biliare este partea ei aderentă la faţa viscerală a ficatului.Corpul se

îngustează treptat spre col.Corpul vezicii vine în sus în raport cu ficatul(fosa vezicii
biliare)iar în jos cu colonul transvers şi cu segmentul supramezocolic al porţiunii
descendente a duodenului,organ în care pătrund calculi biliari după ce în prealabil s-a
instalat o fistulă.Faţa superioară este slab aderentă la ficat printr-un ţesut conjunctiv
străbătut de vena-portă, ea se poate dezlipi uşor în cursul operaţiilor de extirpare a
vezicii.Faţa inferioară este acoperită de peritoneu şi este legată uneori de canalul

7
 transvers printr-un ligament cistico-colic.Uneori vezica este învelită pe toate feţele de
peritoneu,care formează o plică,mezocistul,ce o leagă de faţa viscerală a ficatului.

 Canalul(colul) vezicii biliare formează extremitatea profundă şi ascuţită a vezicii

biliare.Este situat în stânga corpului,are o formă conică şi este sinuos descriind două
inflexiuni.La început face un unghi ascuţit cu corpul,îndreptându-se în sus înainte spre
stânga,apoi se coteşte brusc şi merge dinainte-înapoi spre a continua fără o limită precisă
cu canalul cistic.Desenează în felul acesta un traiect în forma de ,,S,, .
Suprafaţa exterioară a colului este neregulată prezentând o serie de umflături.Cea mai
mare dintre ele este denumită bazinet şi este situată de partea dreaptă a colului şi este
separată de corp printr-un şanţ bine marcat.În partea opusă în stânga se găseşte o
depresiune unghiulară în care se adăposteşte un nod limfatic,cu o oarecare importanţă
chirurgicală.
Colul este liber, nu aderă la ficat şi este suspendat de el printr-o prelungire a orificiului
mic.Între foiţele acestei prelungiri trece artera cistică(raport chirurgical de mare
importanţă).
În sus şi la stânga colul vine în raport cu porţiunea superioară a duodenului.

Mijloace de fixare

Vezica biliară este menţinută pe faţa inferioară a ficatului de către peritoneu.Corpul ei

aderă la ficat prin tracturi conjunctive.Uneori vezica se depărtează de ficat şi peritoneul îşi
formează un mezocist.În aceste cazuri el dobândeşte un grad de mobilitate în raport cu lungimea
mezocistului.

8
2.2.Fiziologia colecistului

Când vezica e goală,mucoasa este ridicată sub forma unor numeroase curbe intretăiate
între ele, denumite ,,plicile tunicii mucoasei,, ele delimitează mici depresiuni care ii dau aspect
de fagure.Plicile dispar în parte când vezica este plină.În afara acestor plici temporare există şi
numeroase creste anastamozate,care sunt permanente.

La nivelul colului găsim o depresiune care corespunde bazinetului,iar pe peretele opus un pinten
care corespunde unghiului intrând de la suprafata.Bazinetul este delimitat spre corp printr-o
valvulă incompletă.

Dedesubtul bazinetului mucoasa formează o serie de cute cu dispoziţie spiralată care constitue
,,plica spirala,,

Structura vezicii biliare

La exterior vezica este acoperită pe întinderea variabilă de peritoneu,care constitue tunica

seroasă.Sub acestea se găseşte un strat subseros bine dezvoltat de natura conjunctivă laxă, care
este de fapt fibromusculară.Este formată in mod predominant din ţesut colagen şi fibre elastice în
care sunt cuprinse un număr variabil de fibre musculare netede.Cele mai multe fibre formează
manunedriuri orientate oblic,dar se găsesc şi fibre longitudinale şi circulare.Ele formează un
sistem unitar,o reţea în care fibrele au orientare diferită,se continuă unele cu altele.La interior
vezica este căptuşită de tunica mucoasă.

Mucoasa este formată dintr-un epiteliu simplu,înalt,cilindric şi dintr-un carion.Epiteliul este

format din celule absorbante cu platou striat şi dintr-un număr redus de celule calciforme.În
regiunea colului se găsesc glande de tip smycos(glandele lui Luschka) al căror produs se
amestecă cu bila.

Carionul format din ţesut conjunctiv lax şi reticulat este infiltrat cu reticulocite şi conţine uneori
şi foliculi limfoizi.Epiteliul este impermeabil pentru pigmenţii biliari.

9
Celulele sale participă la procesul de resorbţie a apei şi la elaborarea unor constituenţi biliari
(grăsimi, colesterol).Structura căilor biliare explică mecanismul de formare a bilei.Fluxul biliar
este dirijat de variaţiile de presiune din arborele biliar,coordonate cu acţiune sinergetică a
structurilor sfincteriene şi contractile ale căilor biliare.

Bila este secretată în mod continuu de către ficat şi coboară prin canalul hepato-coledoc.În
perioada interdigestivă ea nu poate ajunge în duoden datorită opoziţiei sfincterului ,,Bayden-
Oddi,,. Oprită la acest nivel şi neputându-se întoarce în ficat datorită presiunii de secreţie, bila se
acumulează în canalele biliare.Când atinge o presiune de 50-70 mm bila trece prin canalul cistic
în vezica biliară,care este în stare de evacuare postsistolică cu sfincterum huttens relaxat.

Aici este depozitată şi concentrată de 5-10 ori prin absorbţia apei.Bila hepatică este galben-aurie
diluată.Bila vezicală este groasă şi brună.În perioadele digestive, chimul acid acţionează pe cale
neuroflexă si umorală,ducând la expulzarea bilei in duoden.Vezica se contractă, presiunea din
interiorul ei ajunge la 250-300 mm apa şi învinge rezistenţa sfincterului hucens.

Contracţia vezicii biliare este însoţită în mod normal de relaxarea sfincterului Bayden-Oddi.După
golirea vezicii fenomenele se repetă din nou, aşa că bila este evacuată ritmic.

Rolul colecistului în mecanismul de evacuare al bilei pare mai mult pasiv, el se dilată,
acumulează bila pe care apoi o evacuează datorită fibrelor elastice care predomină în peretele
său.Peristaltica activă determinată de rarele sale fibre musculare, chiar dacă există are rol
secundar.În perioadele digestive şi în raport cu natura alimentelor,secreţia biliară este
crescută(grăsimile, gălbenuşul de ou) faţă de perioadele interdigestive.

În realizarea acestui procedeu dinamic sincronizat, scopul determină contracţia musculaturii

vezicii biliare şi a coledocului şi realizează sfincterul Oddi.

10
11
3.DESCRIEREA AFECŢIUNII

3.1.Definiţie:

Colecistita acută este o inflamaţie cu caracter acut al peretelui vezicular de diferite

grade(supuraţii, gangrenă) consecutivă obstrucţiei gâtului vezicular ce se manifestă pe plan clinic
prin colică biliară şi sindrom toxico-septic.

Frecvenţa:

Survine la orice vârstă, atât la copii cât şi la bătrâni cu maximum de frecvenţă la vârstele mijlocii
între 30-50 de ani.În ceea ce priveşte sexul, femeile se îmbolnăvesc mult mai repede decât
bărbaţii (boala este semnalată în 76% din cazuri la femei şi 24% la bărbaţi).Această
preponderenţă este pusă în legătură cu modificările pe care le produc în organism diferite etape
ale vieţii genitale ale femeii şi în special sarcinile multiple, alăptarea, chiar menopauza, etape ce
favorizează hipercolesterolemia, staza biliară şi procesele inflamatoare de la nivelul vezicii
biliare.Numărul purtătorilor de calculi biliari este mult mai mare decât al celor ce suferă de boala
litiazică.

3.2.Etiologia:

Căile biliare în stare normală sunt sterile.Se admite că numai partea terminală a coledocului
poate fi infectată cu microbi de la nivelul duodenului.

În majoritatea cazurilor în etiologia colecistitelor locul de frunte îl ocupă infecţiile supraadăugate

ale căror agenţi etiologi sunt germenii din căile biliare:colibacilul,streptococus
fecales,stafilococul, pneumococul, salmonela. Aceste infecţii se propagă la colecist pe cale
biliară, limfatică sau hematogenă.

O altă cauză ce poate determina o colecistită catarală sau chiar purulentă este litiaza
biliară.Prezenţa calculilor în colecist determină o iritaţie permanentă a mucoasei colecistului,care
poate produce, prin asocierea cu flora microbiană de la nivelul duodenului la o colecistită sau
angiocolecistită.

12
3.3.Simptomatologie:

Spectrul leziunilor este foarte larg: de la abdomen şi congestie până la gangrenă şi perforaţie.În
stadiile iniţiale se constată o veziculă mărită de volum, cu mucoasa congestionată, edemaţiată,
uneori cu leziuni hemoragice superficiale.În stadiile avansate vezicula este mult mai largită, sub
tensiune, cu vasele subseroase proieminente şi peritoneul din vecinătate inflamat.

Peretele veziculei are culoare gri-roşiatică sau verde-cianotică.Pe alocuri pot să apară zone de
gangrenă, favorizate de astuparea sinusurilor Pokitausleiy.

La incizia veziculei biliare, se evidenţiază un material lichid, de cele mai multe ori cu aspect
purulent.În general bila este tulbure, conţine bacterii polinucleare, celule epiteliale şi calculi.

Formele clinice ale colecistitei acute sunt variabile în raport cu virulenţa agenţilor cauzali şi cu
reactivitatea organismului.Schematic se pot distinge trei aspecte:

-forma acută obişnuită: caracterizată prin durere, apărare musculară, percepera colecistului la
palpare şi semne generale de infecţie.În această formă se include clasic piocolecistul, o
colecistită flegmonoasă şi chiar gangrenoasă.

-forma supraacută:caracterizată prin fenomene clinice grave şi alterarea importantă a stării

generale.În această categorie se integrează gangrena veziculară masivă, perforaţia colecistică cu
coliperitoneu localizat sau generalizat.Semnele sunt acelea ale unei peritonite toxice.

-forma subacută :fenomenele clinice sunt atenuate dar intercalate de puseuri de acutizare care
retrocedează incomplet şi trecător dupa antibiotice.Evoluţia este tardivă şi de durată.

Examenul clinic obiectiv evidenţiază o creştere a hipocondrului drept şi a porţiunii superioare a

flancului drept. Hiperestezia poate fi evidenţiată prin percuţia anterioară şi posterioară a
grilajului costal drept.
Când inflamaţia determină gangrena pereţilor şi perforaţia veziculei, apare contractura
musculară, datorită iritaţiei peritoneale (peritonita biliară).
Când ţesuturile din jur prinse de inflamaţie formează un bloc subhepatic, palparea evidenţiază la
40% din cazuri o masă tumorală cu sensibilitate vie, consistentă, elastică şi cu limite şterse. Ea se

13
situează in regiunea veziculei, imediat sub rebordul costal sau mai jos mult sub rebord ori chiar
in abdomenul inferior la bolnavii stenici.
Mişcările respiratorii sunt scurte şi sacadate, deoarece inspirul amplu şi profund intesifică
durerea, prin efectul de creştere a presiunii intraveziculare in timpul coborârii diafragmei.
Medicul cere bolnavului să inspire profund in timp ce el palpează uşor cu mâna hipocondrul
drept. Dacă vezicula este inflamată, bolnavul simte o durere accentuată, deci avem semnul lui
Murphy prezent (+).
Examenele complementare contribuie alături de examenul clinic la punerea diagnosticului, la
instituirea tratamentului adecvat formei clinice evolutive şi la confirmarea vindecării.
Examenele complementare cuprind:
a)Analize de laborator:-analize biologice
-analize radiologice
-alte examene
În practică se efectuează tubajul Meltzer-Lyon şi mai rar tubajul minutat. Prin introducerea in
duoden a unei sonde Einhorn se va extrage cu scop explorator:
- bila A (coledociană), galben-aurie. Se instilează sulfat de magneziu.
- bila B (veziculară), vascoasă, castaniu închisă.
- bila C (hepatică), galben clară.
Probele A, B şi C se recoltează în epubrete sterile care se vor examina din punct de
vedere:
· Microscopic: se pot evidenţia celule epiteliale sau neoplazice, leucocite in număr
mare (proces inflamator).
· Citologic: se evidenţiază eventualii paraziţi (lamblii).
· Bacteriologic: din bila B se realizează bilicultură şi antibiogramă.
· Biochimic: se determină cantitatea de săruri biliare, vâscozitatea şi pH-ul.
La extragerea bilei pot apărea urmatoarele situaţii patologice:
1. Lipsa bilei A arată existenţa unui obstacol coledocian (calcul sau tumoare), o hepatită toxică
sau o intoxicaţie cu ciuperci.
2. Bila A iese amestecată cu sânge fapt ce arată existenţa unui cancer duodenal sau al capului de
pancreas.
3. Dacă bila A iese tulbure există o angiocolită.

14
4. Lipsa bilei B reprezintă existenţa unui obstacol (calcul sau tumoare) la nivelul colului vezical
sau canalului cistic.
5. Evacuarea bilei B în cantitate foarte mare, urmată de ameliorarea evidentă a stării bolnavului,
relevă o hipotonie biliară.
6. Lipsa bilei C relevă obstrucţia canalului hepatic comun.
7. Apariţia tardivă a bilei C în cantitate mică şi însoţită de durere în hipocondrul drept, relevă
hipertonie biliară.
b. Examene radiologice
- Radiografia abdominală pe gol: poate evidenţia calculi radioopaci, veziculă “de porţelan”, bilă
calcică, calculi în ileon, aer în arborele biliar (în cazul fistulelor biliodigestive) sau imagine
gazoasă în lumen şi în peretele vezicular (în colecistita emfizematoasă).
- Colecistografia: este o radiografie cu substanţă de contrast: Razebil- tablete - administrate oral.
Se fac 5 filme radiologice, la intervale de timp bine stabilite, care dau informaţii asupra prezenţei
calculilor şi asupra funcţiei colecistului.
- Colangiografia (colecistocolangiografia): este o radiografie cu substanţă de contrast: Pobilan
40% administrat intravenos. Este un examen morfologic (dă aspecte despre forma, sediul,
dimensiunile colecistului) şi funcţional (arată puterea de concentrare, contractilitatea şi
evacuarea colecistului după prânzul Boyden). Se face cu prudenţă, doar atunci când
bilirubinemia scade sub 3 mg%. Are indicaţie majoră în suspiciunea clinică de litiază
coledociană.
- Scintigrama hepato-biliară de eliminare: este o metodă de explorare radioizotopică.
Foloseşte ca trasor un izotop, asociat cu o substanţă care se elimină din hepatocit în căile biliare.
c. Alte examene
- Ecografia : este foarte valoroasă în stabilirea diagnosticului de litiază biliară. Ea oferă
informaţii despre colecist, starea hepatocoledocului şi modificările pancreatice satelite.
De obicei arată un colecist mărit în volum, foarte destins, cu peretele îngroşat, edemaţiat, adesea
cu dublu contur. Conţinutul lui nu mai este transonic, ci datorită puroiului sau noroiului biliar,
apar imagini ecodense, fară umbră, plutind în conţinut.
Frecvent se evidenţiază calculi inclavaţi în regiunea infundibulo-cistică.
- Tomografia computerizată: poate preciza grosimea pereţilor veziculari, calculii (număr,
dimensiune, aspect), densitatea conţinutuli biliar. Se poate face concomitent cu colangiografia.

15
- Electrocardiograma: în caz de suferinţă coronariană preexistentă, colecistita acută
accentuează fenomenul de ischemie coronară şi agravează episoadele de angină la
vechii anginoşi, atât clinic cât şi electrocardiografic.

3.4.Diagnosticul

 Diagnosticul clinic -semne subiective

-durerea este situată în epigastru şi hipocondrul drept.Este brutală, cu creşterea rapidă în
intensitate şi apoi evoluţie în platou. Îmbracă forme variate ,uneori ia un caracter
nevralgic,iradiind în braţul drept,alteori apare ca o jena epigastrică, cu iradiere spre
hipocondrul stâng, sau ca o durere colitică cu crize paroxistice,localizate în fosa ilică
stângă,la nivelul colului descendent.
-greaţă şi vărsăturile: se observă greaţa la deşteptare şi chiar vărsături bilioase sau
vâscoase.Vărsăturile biliare apar mai ales când un calcul este mobilizat în cistic sau în
coledoc. De asemenea sunt prezente: foamea dureroasă(daca bolnavul nu mănâncă este
cuprins de o stare de indispozitie cu ameteli,greaţă,vărsături),senzaţie de
plenitudine,valuri de căldură ,uşoare ameţeli.
-febra este întotdeauna prezentă. Ridicată deseori poate să rămână în platou. Intensitatea
ei depinde de gradul şi extinderea inflamaţiei cât şi de vârsta bolnavului.
-coloraţia icterică nu este obligatorie,dar când apare este puţin intensă şi nu este însoţită
de prurit.
-alterarea stării generale este dată de senzaţia de amar în gură ,anorexie, greutate şi
balonare epigastrică,eructaţii,regurgitaţii(anale sau acide),slăbirea organismului însoţită
de oboseală permanentă, astenie,excitabilitate mărită,uneori chiar insomnii.Pot să apară
constipaţii cu decolorarea materiilor fecale sau diaree postprandială cu scaune colorate în
verde.
-semne obiective:apărarea musculară în regiunea hipocondrului drept,durere la palparea
colecistului,posibilitatea palpării colecistului sau existenţa unei împăstări în această
regiune din cauza reacţiilor de vecinătate.

16
  Diagnosticul paraclinic
-examene de laborator:
 Hemoleucograma-arată hiperleucocitoza cu neutrofilie
 VSH-crescut
 Glicemia-modificată
 Hiperbilirubinemia şi urobilirubinemia
 Amilazuria şi amilazemia-pot fi crescute sugerând asocierea unei pancreatite.

 Semne imagistice
-radiografia:poate indica lipsa umplerii colecistului,scăderea vizibilităţii
colecistului,prelungirea timpului de evacuare, alterări ale formei colecistului, calculi
radioopaci
-ecografia:evidenţiază prezenţa calculilor
-colecistografia:arată calculii sub forma unor imagini lacunare. clare, rotunjite,pe umbra
de fond a bilei opacifiate.În alte cazuri imaginea veziculară nu apare datorită obstrucţiei
canalului cistic sau în cazul unei vezicule ticsite cu calculi mici.
-colangiografia:urmăreşte decelarea calculilor în căile biliare .

3.5.Tratamentul

 Tratamentul medical: bolnavul stă în repaus la pat.În regiunea veziculară i se

aplică comprese alcoolizate sau pungi cu gheaţă; în primele 24h alimentaţia este
suspendată administrându-se numai cantităţi mici de ceai.În caz de deshidratare se
administrază parenteral soluţie glucozată şi clorurată izotonică. Durera se combate
cu supozitoare(Lizadon,Papaverină, Codeină) sau prin injecţii(scobutil, mialgin).
Se evită morfina deoarece calmarea durerilor poate masca evoluţia mai gravă a
afecţiunii şi provoacă spasm pe sfincterul Oddi, impiedicând drenajul vezicii
biliare.
Înfecţia se combate prin administrarea de antibiotice:Ampicilină, Gentamicină.
După 3-4 zile, în funcţie de evoluţia bolii,se poate trece la un regim hidric
zaharat(ceai, sucuri de fructe,zeamă de compot),ulterior supe de zarzavat,
orez,griş,biscuiţi,iaurt,pâine albă,compoturi.

17
Alimente prescrise:

Supe:de legume,fără grăsimi sau rântaş, sărate moderat cu legume trecute prin sită, supe de
făinoase(griş, orez, fidea).

Legume:verzi, pregătite cu unt sau untdelemn(piureuri), fasole verde, cartofi, morcovi, dovleci,
gulii, conopidă, spanac, salată verde, vinete, roşii, lăptuci.

Paste făinoase:griş, orez, macaroane, fidea, fulgi de orez(în supe, în budinci, fierte cu unt
proaspăt, brânză de vaci, griş cu lapte, orez cu lapte).

Pâine:prăjită, biscuiţi, pâine albă veche(de o zi).

Cartofi:copţi, fierţi(preparaţi cu unt proaspăt la masa sau în piureuri cu lapte, cu brânză de vacă).

Brânză:de vacă, urdă, brânză de Olanda, schweitzer.

Unt:proaspăt, untdelemn.

Lapte: dulce, smântână, lapte bătut, lapte acru, iaurt, lapte cu melci, cafea cu lapte.

Prăjituri:pregătite cu ouă puţine, prăjituri cu miere, aluat fraged cu foarte puţină grăsime, tarte cu
fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză.

Fructe: crude, coapte în cuptor, compoturi, mere, prune, mandarine, portocale, grepfruituri, fragi,
căpşuni, pepene, smochine, struguri, dulceaţă, marmeladă, miere de albine.

Carne: albă de pasăre(piept de pui, găini, curcani), fiartă sau la grătar, fără sosuri sau grăsime
prăjită, carne de vită, miel, şuncă de Praga(slabă), peşte slab, şalău, ştiucă, biban.

Băuturi:app minerală(Olaneşti, Sangeorz, Slănic), limonadă, sucuri de fructe, ceaiuri de muşeţel,

de tei, de mentă, sunătoare.

Alimente interzise:

Lapte: gros, smântână, frişcă.

18
Brânzeturi: proaspete

Supe: grase

Legume: mazăre verde, sparanghel, varză, ardei, ciuperci, măcriş, castraveţi, ridichi, ceapă,
usturoi, ţelină, praz, legume uscate, fasole, mazăre, linte.

Carne: de porc, de gâscă, raţă, carne de vânat, carne conservată afumată, cârnaţi.

Organe: creier, rinichi, ficat, plămân.

Peşte: gras:nisetru, cega, somn, morun, icre de peşte, raci, sardele.

Şuncă: grasă, slănină,

Ouă: în maioneză sau omletă.

Paste: macaroane cu sos, tocană, papricas.

Condimente: piper, muştar, măsline.

Prăjituri:pregătite cu multe ouă, cu frişcă, cu creme, grase, tarte, ingheţată, cafea neagră,
ciocolată, cacao.

Băuturi: alcoolice, bere, ţuică, lichior, vin.

 Tratamentul chirurgical:dacă în decursul primelor 24-36 de ore ale observaţiei

bolnavului simptomele nu se ameliorează, temperatura creşte, pulsul se
accelerează, leucocitoza se accentuează se va decide intervenţia
chirurgicală.Operatia indicată este COLECISTECTOMIA.

19
3.6.Evoluţii şi complicaţii

Evoluţia este foarte variabilă.Uneori boala are o evoluţie latentă cu simptomatologie abia
schiţată în care crizele apar la intervale variabile, ele fiind consecinţele unor oboseli excesive sau
a unor abateri de la regimul obişnuit.Alteori are o evoluţie spre cronicizare.În formele laterale
evoluţia este favorabilă:în cele supurate şi gangrenoase este gravă.

Complicaţiile pot fi locale sau la distanţă.Dintre cele locale perforaţia colecistului este gravă,
fiind urmată de o peritonita generalizată sau închistată.Fistulele colecistduodenale prezintă
gravitate prin modul lor de evoluţie.Când se adaugă obstruarea canalului cistic se instaleaza şi
hidropsul vezicular, putându-se produce şi un volvulus al colecistului.

Alte complicaţii:angiocolita acută, abcesele hepatice, pancreatita acută hemoragică.

3.7.Prognosticul:

Prognosticul pacienţilor operaţi pentru colecistita acută este foarte bun, este urmat de un timp
de spitalizare şi de reintegrare socială redus şi prezintă rezultate estetice marcate
(colecistectomia fiind o operaţie laparoscopică comună). Mortalitatea pentru un singur episod
de colecistită acută este de sub 1% pentru pacienţii tineri şi de 10% pentru pacienţii cu riscuri
multiple (în special boala coronariană ischemică).

20
4.ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ

4.1.Rolurile autonome şi delegate ale asistentului medical generalist în îngrijirea

bolnavului cu colecistită acută

Asistenta medicală oferă îngrijiri calificate, cu devotament, posedând cunoştinţe tehnice necesare
şi având un simţ al responsabilităţii foarte dezvoltat.
Funcţiile asistentului se concretizează în acordarea acestor îngrijiri competente persoanelor a
căror stare o necesită, ţinând cont de nevoile afective, spirituale şi fizice şi în observarea şi
comunicarea către ceilalţi membri ai echipei de îngrijire.
Rolurile asistentei medicale constau în:
· rolurile de îngrijire;
· promovarea igienei spitaliceşti;
· organizarea şi gestionarea îngrijirilor;
· perfecţionarea şi pregătirea asistententelor medicale, (asistentelor medicale debutante şi cadrele
auxiliare);
· educaţia sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, având ca scop promovarea sănătăţii,
prevenirea îmbolnăvilor, ajutorul vindecării şi recuperare.

4.1.1.Îngrijirile igienice:

Dacă starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi îndrumat, ajutat să facă baie sau duş,
urmat de igiena cavităţii bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.

4.1.2.Investigaţii clinice şi paraclinice:

Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colecistită acută. Ea

va realiza de la început un climat de înţelegere între medic şi bolnavi.
Va pregăti psihic bolnavul, liniştindu-l, explicându-i cu solicitudine şi fermitate în ce
constă examenul şi importanţa lui. Îl ajută să se dezbrace, cu mult tact şi fineţe, pentru a

21
nu provoca mişcări inutile şi dureroase. Ea are grijă ca în timpul examinării geamurile să
fie închise şi să nu se circule prin cameră. Pentru a ţine seama de simţul pudorii
bolnavului ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan.
Înaintea palpării va sfătui bolnavul să urineze. Asistenta medicală îl va aduce în
poziţia adecvată examinării: decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate de-a lungul
corpului, membrele inferioare îndoite din genunchi, cu musculatura abdominală relaxată.
La cererea doctorului îl va răsuci în decubit lateral drept şi decubit lateral stâng, aducând
în acelaşi timp mâna la ceafă. Ea va sta în faţa doctorului, de cealaltă parte a patului şi îl
va servi cu tot ce are nevoie.
La sfârşitul examenului va ajuta bolnavul să se îmbrace şi să se aşeze în poziţia preferată
(antalgică).
Asistenta medicală va recolta sânge pentru examenele de urgenţă: numărarea leucocitelor,
bilirubinemia, TGO, TGP, ionogramă sanguină, rezerva alcalină, amilazemie, glicemie şi urină
pentru urobilinogen şi pigmenţi biliari.
Va pregăti medicamente pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar, dar
nu va administra bolnavului nici un calmant fără indicaţia doctorului, pentru a nu masca
evoluţia acută a bolii sau o perforaţie.

Asistenta medicală va administra:

· antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau 1 fiolă Fortral. Dacă colica nu cedează va

administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;
· antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, sulfat atropină 0,5 mg s.c. de 2-3 ori/zi,
Papaverină 4 fiole/zi, Nitroglicerină sublingual sau injectabil 1-2 mg (2-4 tablete) la
15-20 minute;
· antiemetice: Emetiral supozitoare, Torecan şi Plegomazin injectabil;
· antibiotice pentru combaterea infecţiei: Ampicilină injectabilă 2 g la 4 ore.
Pentru corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (în funcţie de rezultatele de
laborator) asistenta medicală va administra lichide per oral în formele uşoare (ceai de muşeţel,
sunătoare) şi în formele medii şi grave va instala perfuzie cu glucoză 5% sau 10%, tamponată cu

22
1 U insulină ordinară la 2 g glucoză, în care va introduce: vitaminele B1, B6, C500, 2 fiole/zi şi
soluţii de electroliţi (K+, Na+, Cl-).
Datorită faptului că bolnavul aflat în criză acută de colecistită este foarte agitat, asistenta
medicală va administra sedative: Hidroxizin, Diazepam, barbiturice, bromuri, iar pentru
reducerea inflamaţiei va aplica punga cu gheaţă la nivelul hipocondrului drept.
Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obţinute au o mare
importanţă în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei
complicaţiilor, eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării.
De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice
precise şi manualitatea corespunzătoare.
Se va pregăti psihic bolnavul, explicandu-i că orice recoltare se face în interesul lui şi oferindu-i
informaţii asupra modului de desfăşurare a tehnicii. Ea va avea o evidenţă precisă a bolnavilor şi
ii va urmări îndeaproape să respecte condiţiile necesare: să nu mănance, să nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de
asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă, sonde sterilizate,
eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în cantitate suficientă.
La fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conţine: numele bolnavului,
numărul salonului şi patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza cerută şi data
recoltării.
Toate produsele le va transporta cât mai rapid şi cu mare grijă la laborator.
Pentru examenele radiologice asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicandu-i că
aceste examene nu-i facă rău şi sunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea
unui tratament corespunzător.
Asistenta medicală ii va explica în ce constă fiecare examen şi că va trebui să stea liniştit în
timpul desfăşurării lor. Îl va insoţi la sala unde au loc, îl va ajuta să se dezbrace şi să se întindă
comod pe masa de examinare. La sfărşit îl va ajuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon.
Pentru realizarea colectografiei, asistenta medicală va pregăti bolnavul administrându-i cu două-
trei zile înainte cărbune medicinal 2-3 tablete/zi şi îi va efectua două clisme evacuatoare cu ser
fiziologic cu 12 şi respectiv 3 ore înainte de examen (la indicaţia doctorului). Asistenta medicală
va testa toleranţa pacientului la Razebil şi dacă nu sunt probleme îl va pune să înghită tabletele
cu puţin ceai. A doua zi pacientul va face primul film radiologic, asistenta îi va servi la ora 12

23
prânzul Boyden (5 g ciocolată cu două gălbenuşuri de ouă frecate cu zahăr). Îl va însoţi la sala de
radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale de 30-60-90 minute.
Pentru realizarea colangiografiei asistenta ii va face pacientului două clisme evacuatoare cu 12 şi
respectiv 3 ore înainte. Va testa toleranţa pacientului la Pobilan, urmărind cu atenţie apariţia unor
efecte secundare şi având pregătite la îndemană: glucoză, hemisuccinat de hidrocortizon,
romergan, noratrinal şi aparat de oxigen.
Dacă pacientul tolerează substanţa asistenta o va administra în perfuzie lentă, supravegând
permanent starea pacientului. Îl va conduce la sala de radiologie unde va face 4 filme la
30-60-90-120 minute. Apoi asistenta îi va servi prânzul Boyden după care pacientul va face
ultimul film.
Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregăti psihic pacientul cu deosebită atenţie,
obţinând colaborarea lui în timpul tehnicii. De asemenea îl va pregăti şi fizic, recomandându-i să
nu mănânce cu 12 ore înainte, iar în dimineţa examenului să scoată proteza dentară şi să ocupe
poziţia şezând pe marginea patului.
Asistenta va pregăti şi materialele necesare: sonda Einhorn, două seringi sterile de 10-20 ml,
stativ cu eprubete sterile, tăviţă renală, muşama şi traversă, o pernă cilindrică, soluţie de sulfat de
Mg 33%, Novocaină 2% şi 20 ml Bicarbonat de sodiu.
Asistenta va efectua tubajul duodenal, supravegând permanent comportamentul fizic şi psihic al
pacientului: la apariţia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.
Dacă examenul nu reuşeşte în maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru a
doua zi.
După tehnică asistenta va îndemna bolnavul să-şi clătească gura cu apă, îl va conduce înapoi la
salon şi îi va recomanda să stea restul zilei în repaus la pat. Asistenta medicală îşi va reorganiza
locul de muncă, ducând probele de bilă la laborator şi pregătind instrumentele folosite pentru
sterilizare.

4.1.3.Dieta:

În prima zi după criza acută se administreză regim hidro zaharat: ceai slab de muşeţel sau
sunătoare. A doua şi a treia zi, dacă fenomenele dureroase cedează, se adaugă pâine prăjită şi
supă mucilaginoasă de orez. Din a patra zi se introduc alimente uşor digestibile, neiritabile, cu

24
valoare calorică ridicată: supă de zarzavat cu fidea, cremă de legume,cartofi copţi, carne de vită
preparată rasol sau perişoare, unt, compot sau mere.
După externare bolnavul va ţine un regim de cruţare 6 luni - 1an cu: legume cu celuloză fină,
fructe coapte (exclus cele cu coaja groasă), iaurt, brânză de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei
vegetal (de masline) 30-40 g/zi, pui, peşte rasol, borş.
Sunt interzise carnea grasă de orice fel, afumăturile, brânza grasă şi fermentată, ouăle prăjite,
varză, guliile, ceapă, nucile, condimentele iuţi, rântaşurile, făina prăjită şi uleiul preparat termic.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracţionat şi în doze crescute progresiv (de
exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfeclă + 90 ml castravete).
Alimentele ideale pentru regimul colecistitei acute:
Supe:de legume,fără grăsimi sau rântas, sărate moderat cu legume trecute prin sită, supe de
făinoase(gris, orez, fidea).

Legume:verzi, pregatite cu unt sau untdelemn(piureuri), fasole verde, cartofi, morcovi, dovleci,
gulii, conopidă, spanac, salată verde, vinete, rosii, laptuci.

Paste făinoase:gris, orez, macaroane, fidea, fulgi de orez(în supe, în budinci, fierte cu unt
proaspăt, brânză de vaci, griş cu lapte, orez cu lapte).

Pâine:prăjită, biscuiţi, pâine albă veche(de o zi).

Cartofi:copti, fierţi(preparaţi cu unt proaspăt la masă sau în piureuri cu lapte, cu brânză de vacă).

Brânza:de vacă, urdă, brânză de Olanda, schweitzer.

Unt:proaspăt, untdelemn.

Lapte: dulce, smântână, lapte bătut, lapte acru, iaurt, lapte cu melci, cafea cu lapte.

Prăjituri:pregătite cu ouă puţine, prăjituri cu miere, aluat fraged cu foarte puţina grăsime, tarte cu
fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză.

Fructe: crude, coapte în cuptor, compoturi, mere, prune, mandarine, portocale, grepfruituri, fragi,
căpşuni, pepene, smochine, struguri, dulceaţă, marmeladă, miere de albine.

25
Carne: albă de pasare(piept de pui, gaini, curcani), fiartă sau la grătar, fără sosuri sau grăsime
prăjită, carne de vită, vacă, miel, suncă de Praga(slabă), peste slab, salău, stiucă, biban.

Băuturi:apa minerală(Olanesti, Sangeorz, Slănic), limonadă, sucuri de fructe, ceaiuri de muşeţel,

de tei, de mentă, sunătoare.

4.1.4.Administrarea tratamentului:

Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor.

Ea va cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă;
fiolele rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor.
Înainte de administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament, aspectul,
termenul de valabilitate şi integritatea ambalajului.
Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, dozajul prescris şi va evita
incompatibilitatea intre medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice
medicament, pe care acesta le va lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi
reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
Pentru administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie, folosind
materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia şi va aspira în seringă
toate fiolele în faţa bolnavului. Ea va semnala orice intoleranţă şi reacţii adverse medicului.

4.1.5.Educaţia pentru sănătate:

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată continuu de o suferinţă apărută brusc, ce-l poate duce
intr-o situaţie critică.

Pacientul poate participa nu numai ca receptor pasiv la diverse prestaţii, dar şi ca un copartener
cu necesităţile sale biologice, psihologice şi sociale.

Trebuie să le explicăm pacienţilor că prin metode de profilaxie, igiena corpului şi diete

corespunzătoare, prin tratarea altor afecţiuni mai uşoare, ele pot preveni pe cele cronice.

26
Pacientul cu Colecistită acută trebuie să urmeze un regim igieno-dietetic.El trebuie să aibă o
dietă corespunzătoare bolii, să evite abuzul de alimente bogate în grăsimi animale, prăjeli,
condimente, fumatul, alcoolul, stările de stres.

Se recomandă repaus la pat, consumul de diferite ceaiuri hepato-biliare.

Se va recomanda consumul legumelor şi fructelor proaspete şi fierte.Se recomandă cure

hidrominerale ce se efectuează în diferite staţiuni.

Pacientul trebuie să urmeze cu stricteţe tratamentul medicamentos prescris de medic după o

reţetă.El trebuie să se prezinte periodic la controlul medical pentru a urmări evoluţia bolii.Dacă
pacientul colaborează cu cadrele medicale şi urmează tratamentul,efectele vor fi benefice.

27
4.2.Planurile de îngrijire a bolnavilor cu colecistită acută

CAZUL A

Nume:P.A.

Vârstă:59 ani

Data internării:30-I-2012

Data externării:12-II-2012

Secţia:Chirurgie

Diagnosticul de internare:Ulcer duodenal perforat

Diagnostic la 72 de ore:Colecistită acută

Motivele internării:dureri epigastrice, greţuri, vărsături.

Anamneza:-antecedente heredo-colaterale:nu are

-antecedente personale:fără importanţă

-condiţii de viaţă şi de muncă:bune

Istoricul bolii:Afecţiunea actuală a debutat insidios în urmă cu peste 7 ani prin durere
epigastrică, însoţită de greaţă şi vărsături.În secţia de boli interne dupa diagnosticarea radiologică
a ulcerului duodenal a urmat tratament neregulat.De o săptămână semnele epigastrice cresc în
intensitate devenind predominante şi se însoţesc de greţuri şi vărsături bilioalimentare abundente,
motiv pentru care bolnavul este internat în secţia de Chirurgie.

Examenul local:Abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii.Dureri spontane şi la palpare în

regiunea epigastrică şi ombilicală dreaptă; ficat şi splina neplapabile; tranzit intestinal prezent.

Examen de laborator:-examen urină:albumine numeroase,sediment cu frecvente leucocite şi

epiteliu;

-Hb=12,3 g %

28
 -Ht=3 g %

-L=14400/mm3

Examen cardiologic+EKG: TA=140/60 mm Hg

EKG=ritm sinusal 55 bătăi/minut.

Fibrogasteroscopie: Esogaf perforabil, mucoasă cu aspect normal, cardia se închide, stomacul se

deschide.Conţine mucus şi bila în cantitate mare.Mucoasa hipermeată edemaţiată în regiunea
centrală şi periferică, eroziuni multiple de mucoasă.Pilor anal permeabil, bulbul duodenal anal
permeabil fără ulceraţii, regiunea post lombară intactă.

Radiografie abdominală pe gol: Nu se observă pneumoperitoneu şi nici nivele hidroaerice.

Examenul general pe aparate

Stare generală: relativ bună;

Stare de conştienţă:orientat temporo-spaţial;

Facies, tegumente şi mucoase: normal colorate;

Sistem ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili;

Sistem osteo-articular:integru;

Aparatul respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular
fiziologic;

Aparatul cardio-vascular:zgomote cardiace ritmice;

Aparatul uro-genital:loje normale libere nedureroase, micţiuni fiziologice spontane;

SNC: orientat temporo-spaţial

Tratament:

 glucoză 5%-1500 ml
 algocalmin 2 tb/zi

29
  plegomazin 1 fiola/zi.

Tratament postoperator:

 ampicilină 3 g/zi
 glucoză 5%-2000 ml
 mialgin 1 fiola/zi
 algocalmin 2 fiole/zi

Epicriza: Bolnava cunoscută cu sindrom dispeptic şi dureros de tip biliar în evoluţie de circa 6
ani cu crize repetate, dureroase declanşate de alimente colecistochinetice, ce a fost internată în
urgenţă pentru dureri abdominale cu sediu epigastric şi în hipocondrul drept, însoţite de greţuri şi
vărsături rezistente la tratament simtomatic evoluând de 3-4 zile.

La examenul clinic se constată durere în epigastru şi hipocondrul drept cu manevra Murphy

pozitivă cu vezicula biliară palpabilă dureroasă.Ecografic s-a evidenţiat colecist cu pereţi
îngroşaţi,calculi.Biologic s-a evidenţiat leucocitoză, fără modificări ale bilirubinemiei şi
transaminazelor.

Fibroesogastroduodenoscopia: nu a evidenţiat ulcer gastric sau duodenal, nici reflux

gastroesofagian şi nici varice esofagiene.S-a stabilit diagnosticul de colecistită acută şi după o
pregătire preoperatorie adecvata s-a intervenit chirurgical sub anestezie generală evidenţiindu-se
colecistita acută pentru care s-a practicat colecistectomie bipolară, drenaj peritoneal cu un tub
subhepatic.Evoluţie postoperatorie sub tratament cu antibiotice şi local cu pansamente zilnice.Se
externează în curs de vindecare cu recomandările:-evitarea eforturilor fizice mari timp de 60 de
zile,respectarea regimului alimentar, tratament conform reţetei, va reveni la control peste 30 de
zile.

30
CAZUL A

NEVOIA GRADUL DE DIAGNOSTIC DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ NURSING DIFICULTATE
1.Nevoia de a respira şi -1/2 dependent -alterarea respiraţiei -procesul patologic
a avea o bună circulaţie. şi circulaţiei inflamator
-paloare -durere acută
-tahicardie
-transpiraţii
2.Nevoia de a bea si a -1/4 dependent -alimentaţie -proces inflamator
mânca inadecvată hepatic
-greţuri,vărsături -durere
-durere colicativă în
hipocondrul drept
3.Nevoia de a elimina -3/4 dependent -alterarea eliminării -dureri repetate sub
-vărsături formă de colici
bilioalimentare -inapetenţă
-constipaţie -tranzit intestinal
-deficit ponderal încetinit

4.Nevoia de a se mişca -1/2 dependent -limitarea mişcărilor -boală

şi de a avea o bună -senzaţie de greaţă -modificări
postură -postură inadecvată fundamentale ale
căilor biliare
5.Nevoia de a dormi şi a -1/4 dependent -insomnie -durere,
se odihni -anxietate -nelinişte
-depresie psihică -necunoaşterea
prognosticului bolii
6.Nevoia de a se -independent -independent -independent
îmbrăca şi dezbrăca
7.Nevoia de a-şi menţine -1/4 dependent -hipertermie -proces inflamator

31
temperatura în limite T0=37,80C -nelinişte
normale -frison -stres
8.Nevoia de a fi -1/4 dependent -deficit de -necunoaşterea
curat,îngrijit şi de a-şi autoîngijire prognosticului bolii
proteja tegumentele şi -anxietate -durere
mucoasele -dezinteres -şedere la pat

9.Nevoia de a comunica -independent -independent -independent

10.Nevoia de a evita -1/2 dependent -risc de complicaţii -boala

pericolele -deshidratare -lipsa de cunoaştere
-alterarea gravă a despre boală
respiraţiei şi a
circulaţiei
11.Nevoia de a acţiona -independent -independent -independent
conform propriilor
convingeri, şi de a
practica religia
12.Nevoia de a fi -1/2 dependent -dificultate de a -durere
preocupat in vederea participa la activităţi -internare în spital
realizării recreative
-depresie

13.Nevoia de a se recrea -1/2 dependent -neplăcerea în a -anxietate

efectua activităţi -stres
recreative -neadaptare

14.Nevoia de a învăţa -1/2 dependent -ignoranţă -interes redus pentru a

cum să-şi păstreze -lipsa de cunoaştere acumula cunoştinţe
sănătatea despre boală

32
-teama de boală

33
CAZUL A

Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

fundamentală nursing autonome delegate
1.Nevoia de a -alterarea -pacientul să -urmăresc starea -recoltez sânge -pacientul să
respira şi a avea respiraţiei şi a prezinte o bolnavului,aerul pentru diferite prezinte o
o bună circulaţie circulaţiei respiraţie şi o din încăpere analize respiraţie şi o
-paloare circulaţie normală -pregătesc psihic circulaţie
-tahicardie bolnavul pentru adecvată.
-transpiraţii operaţie
2.Nevoia de a -alimentaţie -pacientul să aibă -discut cu -psihoterapie -pacientul se
bea şi a mânca inadecvată prin o alimentaţie pacientul despre -antivomitive alimentează
deficit adecvată importanţa -antispastice conform dietei
-greţuri, vărsături -să nu mai respectării -protectoare -greţurile dispar
-durere colicativă prezinte greţuri şi regimului gastrice -bolnavul
în hipocondrul vărsături -meniu diversificat -regim începe să ia în
drept -stimularea -cântărirea zilnică postoperator greutate.
apetitului a bolnavului
3.Nevoia de a -alterarea -pacientul să fie -recomand -administrez -pacientul
elimina eliminării echilibrat bolnavului o antitermice prezintă durere
-vărsături hidroelectrolitic alimentaţie (plegomazin) de intensitate
bilioalimentare -pregătesc echilibrată -administrez scăzută
-deficit ponderal materiale necesare -pacientul are laxative(când -tranzitul
pentru clismă durere de este cazul) intestinal se

34
 -tranzitul intestinal intensitate scăzută reglează.
să fie normal
4.Nevoia de a se -limitarea -pacientul să -controlez -administrez -pacientul
mişca şi a avea o mişcărilor prezinte o postură pulsul,TA, observ mialgin 1f/zi prezintă durere
bună postură -senzaţie de adecvată starea pacientului de intensitate
durere în -stimularea şi coloraţia scăzută şi are o
hipocondrul metabolismului şi tegumentelor poziţie
drept a circulaţiei -învăţ bolnavul să corespunză-
-postură sanguine realizeze o bună toare.
inadecvată -prevenirea mobilizare
-senzaţie de escarelor -îi explic
greaţă -asigurarea importanţa
poziţiei efectuării mişcării
corespunzătoare
5.Nevoia de a -insomnie -pacientul să -invăţ pacientul să -administrez -pacientul este
dormi şi a se -anxietate beneficieze de un practice tehnici de sedative:feno- relaxat
odihni -depresie psihică somn relaxare barbital 1 cp de favorizând
corespunzător -asigur 100- mg seara astfel somnul.
cantitativ şi temperatura înainte de
calitativ optimă în cameră culcare
-asigurarea 16-180C
microclimatului -lenjerie curată
-utilizez mijloace -explic importanţa

35
 de provocare a somnului
somnului
6.Nevoia de a-şi -hipertermie -pacientul să-şi -aplic comprese -administrez -temperatura
menţine -frison menţină locale antitermince cedează la
temperatura în temperatura -aerisesc salonul (algocalmin administrarea
limite normale corpului în limite -asigur o 2f/zi) de antitermice
normale temperatură -fac impachetări şi lichide reci.
-liniştirea optimă în salon -administrez
bolnavului lichide reci

7.Nevoia de a fi -deficit de -pacientul să -ajut pacientul să- -administrez -confort fizic

curat,îngrijit şi autoîngrijire prezinte şi facă toaleta antibiotice adecvat
de a-şi proteja -anxietate tegumente şi zilnică (Ampicilina 3 tegumente şi
tegumentele şi -dezinteres mucoase curate -îi explic g/zi) mucoase curate.
mucoasele -menţinerea importanţa -substanţe
igienei efectuării toaletei antiseptice
-prevenirea şi cum să prevină
escarelor apariţia escarelor
8.Nevoia de a -risc de -pacientul să -amplasez -administrez : -starea generală
evita pericolele complicaţii urmeze strict bolnavul în salon analgezice, ameliorată
-deshidratare tratamentul -recomand repaus antispastice, -durere
-alterarea gravă a -prevenirea la pat în poziţie sedative diminuată
respiraţiei şi a infecţiilor comodă -se scot firele de -starea de

36
 circulaţiei intraspitaliceşti -supraveghez sutură şi dren anxietate se
-calmarea durerii bolnavul -pansez diminuează
-fac educaţie bolnavul în după calmarea
sanitară fiecare zi durerii.

9.Nevoia de a se -dificultate în a -înlăturarea ide- -susţin psihic -pacientul

realiza participa la ilor pesimiste pacientul evoluează
activităţi -pacientul să-şi -îl ajut să se pozitiv.
recreative recapete adapteze la rolul
încrederea în sine de bolnav
10.Nevoia de a -dezinteres în -pacientul să se -ajut bolnavul să -pacientul este
se recrea efectuarea adapteze se recreeze recreat.
activităţilor condiţiilor -aleg mijloace de
recreative spitaliceşti recreere în funcţie
-ameliorarea stării de preferinţă,
pacientului vârstă, starea
pacientului
11.Nevoia de a -ignoranţă -educarea -completez -pun la -pacientul
învăţa cum să-şi -lipsa de bolnavului în cunoştinţele dispoziţia devine receptiv
păstreze cunoştinţe despre vederea posedării bolnavului despre bolnavului cărţi şi înţelege
sănătatea boală de cunoştinţe boală şi broşuri aproape tot ce
-teama de boală despre boală -informez medicale este legat de
bolnavul în boală.

37
legătură cu
evoluţia bolii

38
CAZUL B

Nume: N.O.

Vârstă:26 de ani

Sex:masculin

Data internării:11-II-2012

Data externării:21-II-2012

Secţia:Chirurgie

Diagnostic la internare:Pancreatită acută

Diagnostic la 72 de ore: Pancreatită acută edematoasă;colecistită acută

Motivele internării:durere în hipocondrul drept, greaţă, vărsături.

Anamneza:-antecedente heredo-colaterale:nu are

-antecedente personale:apendicectomie cu 5 ani în urmă;hipertensiune arterială

-condiţii de viaţă şi de muncă:relativ bune

Istoricul bolii:Suferinţa actuală a debutat brusc în urma cu 7 zile cu durere în hipocondrul drept
ce iradiaza în spate şi în umărul drept, cu vărsături alimentare, simptome ce cresc în intensitate în
ultima zi motiv pentru care bolnavul se prezintă la serviciul de urgenţe-chirurgie pentru
investigaţii şi tratament.

Examenul local:Abdomen moderat mărit de volum, la percuţie sensibilitate crescută, iar la

palparea abdominală nu există aparare musculară în epigastru şi hipocondrul drept.Manevra
Murphy pozitivă.Ficat mărit de volum, tranzit intestinal prezent şi examen rectal normal.

TA=165/80 mm Hg

P=80 bătăi/minut

T = 37,7ºC

39
Analize de laborator:-examen urină:albumine frecvente, sediment, frecvente leucocite şi epiteliu,
frecvenţi uraţi şi cilindri granulaţi;

-Ab=15%

-HT=47%

-L=6250 7000 mm³

Radiografie pulmonară:nu se observă modificări pleuropulmonare acute.

Radiografie abdominală pe gol:nu se observă pneumoperitoneu şi nici nivele hidroaerice.

Ecografie abdominală:Ficat cu ecostructură neomogenă reflectivitate difuz crescută, colecist

voluminos, pereţi îngroşaţi 6,7 mm cu multiple imagini de calculi cu dimensiuni variabile 7/5
mm, 9/11mm, 10/14mm.Căi biliare principale 8mm cu pereţi îngroşaţi, rinichiul drept normal
ecografic, pancreas cu ecostructură neomogenă, reflectivitate crescută, moderat crescut în
dimensiuni.Splina normal ecografic, rinichiul drept:pielon lărgit, fără semne directe de calculi.

EKG+examen cardiologic: TA=165/80 mm Hg P=110 bătăi/min neregulat

EKG=tahicardie sinusala 110 bătăi/min

Examen general pe aparate

Stare generală:bună;

Stare de conştienţă:orientat temporo-spaţial;

Tegumente şi mucoase: normal colorate;

Sistem ganglionar:ganglioni limfatici nepalpabili;

Sistem osteo-aricular:integru;

Aparaul respirator:torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular

fiziologic;

Aparatul cardio-vascular:zgomote cardiace ritmice;

40
Aparatul uro-genital:loje renale libere nedureroase, micţiuni fiziologice spontane;

SNC:ROT prezente, orientat temporo-spaţial;

Tratament:

 glucoză 5%-1500 ml/zi;

 mialgin 1 fiola/zi;
 furosemid 2 fiole/zi

Tratament postoperator:

 glucoză 5 %-2000 ml
 ampicilină 3 g/zi;
 algocalmin 2 fiole/zi;

Epicriza: Bolnavul în vârstă de 26 de ani este internat de urgenţă în spital pentru durere în
hipocondrul drept, greaţă, vărsături, debutul este brusc în urma cu 6 zile. După o pregătire
preoperatorie adecvată s-a intervenit chirurgical sub anestezie generală evidenţiidu-se
diagnosticul de pancreatită acută edematoasă, deoarece în urma examenului ecografic sa
observat pancreas cu ecostructură neomogenă, reflectivitate crescută, moderat crescut în
dimensiuni.Rinichiul drept normal ecografic,iar rinichiul stâng-pielon lărgit fără semne directe
de calculi.

Evoluţie postoperatorie sub tratament general cu antibiotice, perfuzie intravenoasă cu glucoză,

medicaţie cardiacă, deoarece bolnavul a fost descoperit cu hipertensiune arterială, antalgice la
durere, vasodilatatoare şi pansamente zilnice cu toaleta plăgii operatorii favorabilă cu
cicatrizarea plăgii şi toleranţă digestivă bună.

Se externează în curs de vindecare chirurgicală cu recomandările: -evitarea eforturilor fizice;

-respectarea regimului igieno-dietetic;

-tratament conform reţetei+control peste 30 de zile;

Evoluţie: afebril, stare generală bună, plaga cu evoluţie bună în curs de cicatrizare.

41
CAZUL B

NEVOIA GRADUL DE DIAGNOSTIC DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ NURSING DIFICULTATE
1.Nevoia de a respira -1/2 dependent -alterarea respiraţiei şi -procesul patologic
şi a avea o bună a circulaţiei inflamator
circulaţie -paloare -durere acută
-tahicardie
-transpiraţii
2.Nevoia de a bea şi a -1/4 dependent -alimentaţie -proces inflamator
mânca inadecvată hepatic
-greţuri, vărsături -durere, anxietate,
-durere colicativă în stres
hipocondrul drept -alimentaţie
necorespunzătoare
3.Nevoia de a elimina -1/2 dependent -alterarea eliminării -dureri repetate sub
-vărsături forma de colici
-constipaţie -inapetenţă
-deficit ponderal -tranzit intestinal
încetinit
4.Nevoia de a se -1/2 dependent -limitarea mişcărilor, -boală, durere
mişca şi a avea o bună senzaţie de greaţă, -modificări
postură -postură inadecvată fundamentale ale
căilor biliare, astenie
5.Nevoia de a dormi -1/4 dependent -insomnie -durere, stres, astenie
şi a se odihni -anxietate -necunoaşterea
-depresie psihică prognosticului bolii
6.Nevoia de a se -independent -independent -independent
îmbraca şi dezbrăca
7.Nevoia de a-şi -1/4 dependent -hipertermie T=37,70C -proces inflamator
menţine temperatura -frison -nelinişte
in limite normale -stres
-durere

42
8.Nevoia de a fi curat, -1/4 dependent -dezinteres în ceea ce -şedere la pat
îngrijit şi de a-şi priveşte igiena -durere
proteja tegumentele şi -deficit de -anemie
mucoasele autoîngrijire -scădere în greutate
9.Nevoia de a -1/4 dependent -agitaţie -nelinişte, stres
comunica -comunicare -anturaj necunoscut,
insuficientă la nivel frustrare, pierderea
afectiv încrederii
10.Nevoia de a evita -1/2 dependent -risc de complicaţii -boala, lipsa
pericolele -deshidratare cunoştinţelor privind
-durere, anxietate autocontrolul durerii
-alterarea gravă a -durerea, anturaj
circulaţiei necunoscut,mediu
-stare depresivă înconjurător
neadecvat, stare
depresivă
11.Nevoia de a -independent - independent -independent
acţiona conform
propriilor
convingeri,de a
practica religia
12.Nevoia de a se -1/2 dependent -neputinţă -internare în spital,
realiza -stres,
-durere
13.Nevoia de a se -1/2 dependent -dezinteres faţă de -necunoaşterea
recrea activităţile recreative anturajului
-durere
-stres,
14.Nevoia de a învăţa -1/2 dependent -ignoranţă -interes redus de a
cum să-şi păstreze -dezinteres acumula cunoştinţe
sănătatea -teama de boală -durere,stres
-epuizare
-confuzie

43
-moleşeală

44
CAZUL B

Nevoile Diagnosticul Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

fundamentale de nursing autonome delegate
1.Nevoia de a -alterarea -pacientul să -urmăresc starea -recoltez -pacientul
respira şi a avea respiraţiei şi a prezinte o bolnavului sânge pentru prezintă o
o bună circulaţie circulaţiei circulaţie şi o -umezesc aerul din diferite respiraţie
-paloare respiraţie normală încăpere analize adecvată şi o
-tahicardie -pregătesc psihic circulaţie
-transpiraţii bolnavul normală

2.Nevoia de a -inapetenţă -pacientul să nu -exploatez -măsor zilnic -pacientului îi

bea şi a mânca -greţuri mai prezinte preferinţele ingestia şi creşte apetitul şi
-durere greţuri şi vărsături pacientului eliminarea se alimentează
colicativă în -să aibe o -învăţ pacientul să conform dietei.
hipocondrul alimentaţie mănânce echilibrat
drept adecvată -recomand alimente
-stimularea care să stimuleze
apetitului apetitul
-recomand o
alimentaţie
diversificată
-îl îndrum să

45
 consume alimente
fără
condimente:supe,
piureuri, etc.
3.Nevoia de a -constipaţie -pacientul să fie -îi recomand repaus -administrez -bolnavul se
elimina -vărsături echilibrat la pat în decubit plegomazin calmează după
-deficit hidroelectrolitic dorsal 1f/zi repaus la pat şi
ponderal -combaterea -îi interzic efortul -montez administrare de
-alterarea vărsăturilor fizic perfuzie cu sedative
eliminării -reluarea -pregătesc glucoză 5% -vărsăturile şi
tranzitului normal materialele necesare constipaţia se
pentru perfuzie ameliorează,iar
-supraveghez tranzitul
funcţiile vitale intestinal este
uşor modificat.
4.Nevoia de a se -limitarea -pacientul să -explic bolnavului -administrez -pacientul
mişca şi a avea o mişcărilor prezinte o postură importanţa mialgin 1f/zi prezintă durere
bună postură -senzaţie de adecvată efectuării mişcării de intensitate
durere în -stimularea -importanţa unei scazută.
hipocondrul metabolismului şi poziţii bune
drept a circulaţiei -îl invit să facă
-postură sangvine plimbări
inadecvată -prevenirea -îi observ starea

46
 -refuzul de a se escarelor generală şi coloraţia
mişca tegumentelor
5.Nevoia de a -insomnie -inducerea -învăţ pacientul să -administrez -pacientul este
dormi şi a se -anxietate somnului astfel practice tehnici de sedative: relaxat
odihni -epuizare încât pacientul să relaxare fenobarbital 1 -bolnavul se
-depresie beneficieze de un -să inspire încet şi cp seara odihneşte câteva
psihică somn liniştit profund înainte de ore bune pe seara
cantitativ şi -încerc să liniştesc culcare -starea generală
calitativ bolnavul se ameliorează.
6.Nevoia de a-şi -hipertermie -pacientul să-şi -aplic comprese -administrez -temperatura
menţine -frison menţină locale,aerisesc antipiretice: scade şi pacientul
temperatura în temperatura salonul şi asigur o paracetamol 2 are o temperatură
limite normale corpului în limite temperatura tb/zi; normală
normale normală în salon algocalmin
-liniştirea -pregătesc materiale 1f/zi
bolnavului pentru măsurarea
temperaturii
7.Nevoia de a fi -deficit de -menţinerea -îi explic importanţa -administrez -pacientul
curat,îngrijit şi autoîngrijire igienii efectuării toaletei antibiotice : prezintă
de a-şi proteja -anxietate, -pacientul să -ajut pacientul să-şi ampicilină tegumente şi
tegumentele şi dezinteres prezinte facă toaleta zilnică 3g/zi mucoase curate şi
mucoasele -dificultate în tegumente şi are un confort
a-şi acorda mucoase curate adecvat.

47
 îngrijiri
igienice
8.Nevoia de a -deshidratare -pacientul să -recomand repaus la -administrez -se menţine
evita pericolele -risc de urmeze strict pat analgezice, starea depresivă
complicaţii tratamentul -îi explic importanţa antispastice şi starea de
-durere -prevenirea respectării anxietate
-alterarea gravă infecţiilor alimentaţiei -durerea
a circulaţiei intraspitaliceşti recomandate de diminuează dar
-anxietate -calmarea durerii medic pacientul este în
-stare depresivă -respectarea -îi aplic punga cu afara pericolului
regimului şi a gheaţă pe regiunea
orelor de odihnă dureroasă
-îi fac educaţie
sanitară
-colaborez cu
familia
-discut cu pacientul
despre boală
9.Nevoia de a se -dificultatea în -pacientul să-şi -susţin psihic -recoltez -pacientul
realiza a participa la recapete pacientul sânge pentru evoluează
activităţi încrederea în sine -îl ajut să se diferite pozitiv.
recreative adapteze la rolul de analize
bolnav

48
10.Nevoia de a -neplăcere în a -pacientul să se -ajut bolnavul să se -administrez -pacientul este
se recrea efectua adapteze la recreeze antibiotice : recreat.
activităţi condiţiile -aleg mijloace de Ampicilină
recreative intraspitaliceşti recreere în funcţie 3g/zi si
-ameliorarea stării de preferinţă, Algocalmin
pacientului vârstă, starea 2f/zi
pacientului
11.Nevoia de a -ignoranţă -liniştirea -completez -pun la -bolnavul devine
învăţa cum să-ţi -dezinteres pacientului cunoştinţele dispoziţia mai receptivi îşi
păstrezi -teama de boală -pacientul să bolnavului despre bolnavului cunoaşte cât de
sănătatea posede cunoştinţe boala sa cărţi şi broşuri cât boala.
despre boală -adopt metode medicale
educative în funcţie
de nevoile
pacientului
-informez bolnavul
despre evoluţia bolii
12.Nevoia de a -confuzie -stabilirea unui -îl pun în contact cu -bolnavul începe
comunica -solitudine limbaj cu alţi bolnavi cu să coopereze şi să
-comunicare bolnavul pentru a- aceleaşi comunice mai
insuficientă la i putea satisface afecţiune,dar cu mult cu
nivel afectiv cerinţele evoluţie mai bună a persoanele din
bolii. jur.

49
CAZUL C

Nume:M.O.

Vârstă:40 de ani

Sex:feminin

Data internării:9-III-2012

Data externării:18-III-2012

Secţia:Chirurgie

Diagnostic la internare:Colecistită acută; Litiază biliară;

Motivele internării:durere în hipocondrul drept, greţuri, vărsături;

Anamneza:-antecedente heredo-colaterale:fără importanţă;

-antecedente personale: nu are;

-condiţii de viaţă şi de muncă:bune;

Istoricul bolii:Suferinţa acutală a debutat în mod insidios în urmă cu aproximativ 11 ani prin
apariţia de durere în hipocondrul drept, greţuri, vărsături,intoleranţă la grăsimi.Simptomatologia
dureroasă se accentuează progresiv în ultimele două luni, când durerea a devenit aproape
continuă motiv pentru care bolnava s-a internat în spital.drept, cu maximum de intensitate la
punctul colecistic.

Examen local:Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare la mijlocul

hipocondrului drept, cu maximum de intensitate la punctul colecistic.Manevra Murphy
pozitivă.Ficat şi splina nepalpabile.Tranzit intestinal prezent.

Examenul clinic general

Stare generala:bună;

Stare de conştienţă:prezentă;

50
Tegumente şi mucoase:normal colorate;

Sistem ganglionar:ganglioni nepalpabili;

Sistem osteo-articular:integru;

Ţesut muscular adipos:normal reprezentat;

Aparatul respirator:torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular

fiziologic;

Aparatul cardio-vascular:puls prezent la arterele periferice, zgomote cardiace ritmice;

Aparatul uro-genital:loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice;

EKG+examen cardiologic:TA=145/90 mm Hg, examen clinic normal;

Radiografie pulmonară:nu se observă modificări patologice pulmonare;

Ecografie abdominală:Ficat cu ecostructură neomogenă şi reflectivitate difuz crescută, colecist

voluminos, cu pereîi ingroşaţi şi multiple imagini de calculi.Vena portă în hil, căi biliare
principale 6 mm.Rinichiul drept-pielon lărgit fără semne directe de calculi, hiperreflectivitate
fina cu grupul calceal mijlociu.Pancreas cu ecostructură neomogenă, splină normal ecografic.

Tratament postoperator:

 glucoză 5%-2000 ml;

 plegomazin 1 fiola/zi;
 pentoxifilin 3 fiole/zi;
 ser fiziologic-500 ml.

Epicriza:Bolnava cunoscută cu sindrom dispeptic de tip biliar în evoluţie de circa 11 ani cu crize
repetate, dureroase,a fost internată de urgenţă în spital cu durere în hipocondrul drept, greaţă,
vărsături, intoleranţă la grăsimi, rezistenţă la tratament simptomatic, evoluând de circa două
luni.La examenul clinic se constată o durere în epigastru ăi hipocondrul drept cu manevra
Murphy pozitiva cu vezicula biliară palpabilă dureroasă.

51
Ecografic s-a evidenţiat colecist cu perete îngroşat şi multiple imagini de calculi. S-a stabilit
diagnosticul de colecistită acută hidropică, litiază biliară în urma intervenţiei chirurgicale în care
se practica colecistectomie, drenaj peritoneal cu un tub subhepatic de polietilen.

Se externează în curs de vindecare chirurgical cu recomandările:

-evitarea eforturilor fizice;

-regim dietetic;

-tratament conform reţetei;

-va reveni la control peste 30 de zile;

Evoluţie:Afebrilă, stare generală bună, evoluţie postoperatorie favorabilă sub tratament şi local
cu pansamente zilnice, toaleta plăgii postoperatorii, cu plaga în curs de cicatrizare.

52
CAZUL C

NEVOIA GRADUL DE DIAGNOSTIC DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ NURSING DIFICULTATE
1.Nevoia de a respira şi -1/2 dependent -alterarea respiraţiei -durere acută
a avea o bună circulaţie şi a circulaţiei -proces patologic
-paloare inflamator
-transpiraţii
2.Nevoia de a bea şi a -1/2 dependent -inapetenţă -durere, nelinişte
mânca -greţuri, vărsături -anxietate, spitalizare
-durere in -alimentaţie
hipocondrul drept necorespunzătoare
3.Nevoia de a eimina -1/2 dependent -alterarea eliminării -nerespectarea
-deficit ponderal obiceiurilor de
-constipaţie eliminare
-vărsături -alimentaţia şi
hidratarea insuficiente
4.Nevoia de a se mişca -3/4 dependent -imobilitate -şedere la pat
şi a avea o bună postură -refuz de a face -pierderea în greutate
activităţi -durere, nelinişte
-postură inadecvată -mediu neadecvat
5.Nevoia de a dormi şi a -1/4 dependent -epuizare -nelinişte, stres
se odihni -insomnie -durere
-depresie psihică -mediu
necorespunzător
6.Nevoia de a se -independent -independent -independent
îmbrăca şi dezbrăca
7.Nevoia de a-şi menţine -1/4 dependent -hipertermie -proces inflamator
tempertura în limite T=37,70C -nelinişte
normale -frison -durere, stres
-mediu neadecvat
8.Nevoia de a fi curat, -1/2 dependent -dificultate în a-şi -oboseala,astenie
îngrijit şi de a proteja acorda îngrijirile -durere
tegumentele şi igienice -necunoaşterea

53
mucoasele -anxietate prognosticului

9.Nevoia de a comunica -1/4 dependent -confuzie -stare depresiva,

-solitudine teama, epuizare
-nelinişte, stres
-schimbarea mediului
de viaţă
-spitalizarea
10.Nevoia de a evita -1/2 dependent -deshidratare -durere, anturaj
pericolele -risc de complicaţii necunoscut
-anxietate, durere -stare depresivă
-stare depresivă -nelinişte faţă de
diagnostic
11.Nevoia de a acţiona -independent -independent -independent
conform propriilor
convingeri şi de a
practica religia
12.Nevoia de a se realiza -1/4 dependent -dificultate în a -internare în spital
realiza diferite -depresie
activităţi

13.Nevoia de a se recrea -1/2 dependent -dezinteres faţă de -stare depresivă

activităţile recreative -oboseală
-spitalizare
-boală,neadaptarea
-anxietate,
- stres,
-nelinişte
14.Nevoia de a învăţa -1/2 dependent -ignoranţă -necunoaşterea
cum să-ţi păstrezi -dezinteres faţă de mijloacelor
sănătatea boală -confuzie,
moleşeala
-neacceptarea bolii

54
55
CAZUL C

Nevoia Diagnosticul de Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

fundamentală nursing autonome delegate
1.Nevoia de a -paloare -pacientul să -urmăresc starea -recoltez sânge -pacientul să
respira şi a avea -tahicardie prezinte o bolnavului pentru diferite prezinte o
o bună circulaţie -transpiraţii circulaţie şi o -urmăresc aerul din analize respiraţie şi o
-alterarea respiraţie normală încăpere circulaţie
respiraţiei şi a -pregătesc psihic adecvată
circulaţiei bolnavul
2.Nevoia de a -alimentaţie -pacientul să aibă -învăţ pacientul să -recoltez sânge -pacientul se
bea şi a mânca inadecvată prin o alimentaţie se alimentez pentru alimentează
deficit adecvată echilibrat examenele conform dietei.
-greţuri, -pacientul să nu -pregătesc paraclinice şi de
vărsături mai prezinte materialele laborator
-inapetenţă greţuri şi vărsături necesare pentru -montez
-durere -eliminarea perfuzie perfuzie cu
colicativă în problemelor care -cântăresc bolnavul glucoză 5%-
hipocondrul au dus la -îi recomand 1000ml
drept inapetenţă alimente în cantităţi
-stimularea mici şi repetate
apetitului

3.Nevoia de a -alterarea -reluarea -recomand repaus -administrez -bolnava se

56
elimina eliminării tranzitului la pat laxative, linişteşte după
-vărsături -asigurarea unui -îi interzic efortul sedative administrarea de
-deficit ponderal mediu adecvat fizic sedative, iar
-constipaţie -pacientul să fie -aplic punga cu tranzitul
echilibrat gheaţă intestinal se reia
hidroelectrolitic -aerisesc camera
zilnic şi educ
bolnavul pentru a-
şi asigura singur
temperatura optimă
în camera
-cântăresc bolnava
4.Nevoia de a se -limitarea -pacientul să -controlez pulsul şi -pacienta
mişca şi a avea o mişcărilor prezinte o postură TA prezintă o
bună postură -postura adecvată -observ starea poziţie
inadecvată -stimularea pacientei şi corespunză-
-refuzul de a metabolismului şi coloraţia toare şi prezintă
face mişcări a circulaţiei tegumentelor durere de
sangvine -îndrum bolnava ce intensitate mai
-prevenirea poziţie trebuie să ia mică.
escarelor -îi explic
-asigurarea unei importanţa mişcării
poziţii în evoluţia bolii

57
 corespunzătoare
5.Nevoia de a -insomnie -pacientul să -învăţ pacientul să -administrez -bolnava este
dormi şi a se -depresie psihică beneficieze de un practice tehnici de sedative: relaxată
odihni -anxietate somn relaxare fenobarbital 1 favorizând
corespunzător -să respire încet şi cp seara la somnul şi
cantitativ şi profund culcare odihna
calitativ -asigur un
-inducerea microclimat optim
somnului -liniştesc bolnava
-asigurarea unui
climat adecvat
6.Nevoia de a-şi -frison -pacienta să-şi -aplic comprese -administrez -temperatura
menţine -hipertermie menţină locale antipiretice: revine la valori
temperatura în temperatura în -aerisesc salonul algocalmin normale
limite normale limite normale -asigur o 2f/zi(i.m.)
temperatură optimă
în salon
-termometrizez
bolnava zilnic

7.Nevoia de a fi -deficit de -pacientul să -ajut pacienta să-şi -administrez -pacientul

curat,îngrijit şi autoîngrijire prezinte facă zilnic toaleta antibiotice prezintă
de a-şi proteja -anxietate tegumente şi -îi explic bolnavei tegumente şi

58
tegumentele şi -dezinteres mucoase curate importanţa toaletei mucoase curate
mucoasele zilnice ceea ce îi oferă
un bun confort
fizic
8.Nevoia de a -confuzie -stabilirea unui -îl pun în contact -bolnava începe
comunica -solitudine limbaj pe intelesul pe bolnav cu să coopereze şi
-comunicare bolnavului pacienţi cu aceeaşi să comunice mai
insuficientă la afecţiune dar cu mult cu
nivel afectiv evoluţie mai bună persoanele din
-folosesc un limbaj jur.
pe înţelesul
bolnavului
9.Nevoia de a -durere -pacientul să -discut cu bolnava -adiministrez: -starea generală
evita pericolele -deshidratare urmeze strict cu privire la boală analgezice, a bolnavei se
-risc de tratamentul şi tratament antispastice, ameliorează
complicaţii -să previn -recomand repaus sedative -durere se
-anxietate infecţiile intra- la pat diminuează
spitalicesti -amplasez bolnava
-redobândirea în saloane cu
încrederii acelaşi diagnostic
persoanelor din dar cu evoluţie mai
jurul său bună
10.Nevoia de a -dificultate în a -pacientul să-şi -susţin psihic -pacientul îşi

59
se realiza realiza diferite recapete pacientul recapătă
activităţi încrederea în sine -îl ajut să se încrederea în
adapteze la rolul de sine.
bolnav
11.Nevoia de a -ignoranţă faţă -pacienta să se -ajut pacienta să se -pacienta este
se recrea de activităţile adapteze la recreeze recreată.
recreative condiţiile -aleg mijloace de
-dezinteres intraspitalicesti recreere în funcţie
-ameliorarea stării de preferinţă,
pacientei vârstă,starea
bolnavului
12.Nevoia de a -ignoranţă -informarea -informez bolnavul -bolnavul îşi
învaţa cum să-ţi -dezinteres faţă bolnavului cu despre evoluţia şi acceptă boala.
păstrezi de boală privire la boală tratamentul bolii
sănătatea -insuficienta -adopt metode
cunoastere educative

60
4.3. Proceduri nursing specifice

Măsurarea tensiunii arteriale

Are ca scop evaluarea funcţiei cardiovasculare(forţa de contracţie a inimii, rezistenţa

determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).Elementele de evaluat sunt tensiunea arterială
sistolică(maxima)şi tensiunea arterială diastolică(minima).

Materiale necesare:-aparat pentru măsurat tensiunea arterială

-stetoscop biauricular

-creion sau pix cu mină roşie

-alcool

-tampon de vată

Efectuarea tehnicii:

-pregătirea psihică a bolnavului(se informează bolnavul cu privire asupra tehnicii şi i se explică

în ce constă)

-se asigura repausul fizic şi psihic cu 15 minute înaintea efectuării tehnicii

-asistenta se spală pe mâini

-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie

-se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub matginea inferioară a manşetei

-se introduc olivele stetoscopului în urechi

-se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile

-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se percepe
primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime)

61
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată

-se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

-se reţine valoarea indicată de acul manometrului în care zgomotele dispar(aceasta reprezentând
tensiunea arterială minimă).

Se notează în foaia de observaţie valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie,

socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur.Se unesc liniile orizontale cu
cele verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.În unele foi valoarea tensiunii arteriale se notează
numeric.

-se dezinfectează olivele stetoscopului şi manşeta cu alcool

-se reorganizează locul de muncă.

În caz de suspiciune, se repetă măsurarea fără a scoate manşeta de pe braţul bolnavului.

62
Recoltarea sângelui venos cu sistem vacutainer

Utilizarea acestei metode de prelevare asigură:

-confortul pacientului;

-calitatea probei de sânge;

-securitatea personalului medical

Pregătirea materialelor necesare:-holder(un tub de material plastic care prezintă, la partea

superioară, amboul la care se ataşeaza acul de puncţie prin înfiletare, iar la partea inferioara două
aripioare);

-acul de puncţie protejat de carcasa bicoloră;

-tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori convenţionale;

-materiale necesare puncţiei venoase;

Pregătirea pacientului:-se anunţă şi i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii;

-recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate;

-se aşeaza pacientul în decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior în abducţie, extensie şi
supinaţie

Efectuarea tehnicii:

-asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun;

-îmbracă mănuşile sterile,;

-verifică banda de siguranţă a acului(integritate, valabilitate),;

-îndepărtează carcasa culorată a acului

-execută puncţia venoasă

63
-introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul, iar cu policele împinge tubul
în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului;

-dupa prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere asupra
aripioarelor laterale şi i se imprimă mişcări uşoare de înclinare-răsturnare pentru omogenizare cu
aditivul;

-se introduce tubul următor;

-se retrage acul din venă şi se face o compresiune asupra locului puncţiei timp de 1-3 minute fără
a flecta antebraţul pe braţ;

-se etichetează probele şi se trimit la laborator;

-se reorganizează locul de muncă.

De reţinut:tuburile de vacuumtainer se utilizează în funcţie de codul de culoare a dopului de

cauciuc astfel:

Roşu şi portocaliu:pentru chimie clinică(teste de disproteinemie, electroforeză, transaminaze,

amilazemie, fosfatază, uree sanguină, glicemie, acid uric, creatinină, bilirubinemie, calcemie,
sideremie, ASLO,)

Negru:seditainer pentru determinarea VSH-ului(se agită după recoltare printr-o mişcare lentă)

Bleu:pentru determinări de coagulare(fibrinogen, timp de protrombina)

Mov:pentru determinări hematologice(hematocrit, HLG, indici eritrocitari)

64
Sondajul duodenal

Sondajul sau tubajul duodenal constă în introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor,
realizând o comunicare între duoden şi mediul exterior.

Scop:

a)explorator:-extragerea conţinutului duodenal format din conţinut gastric,bilă(A, B,C), suc

pancreatic şi secreţie proprie.

-aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor extrahepatice

-descoperirea unei modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compoziţia chimică sau morfologică a sucurilor extrase prin sondaj;

-evidenţierea unei boli parazitare ale duodenului sau ale căilor biliare;

b)terapeutic:-drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă

asupra ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv.Acestea vor acţiona fie local, fie se vor
resorbi prin pereţii intestinali, ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreuna cu bila în căile biliare, urmând calea circulaţiei entero-hepatice.

c)alimentaţie artificială:-se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul

pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitate de înghiţire.

d)aspiraţie continuă:-în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;

-dupa intervenţii chirurgicale pe tubul digestiv

Pregătirea materialelor:muşama, aleză, sorţ de cauciuc sau alt material impermeabil,

prosoape,sonda Einhorn, seringi sterile, pensă hemostatică, medii de cultură, eprubete, tăviţă
renală, stativ pentru eprubete,pahar cu apă aromată, pernă cilindrică dură sau patură rulată, hârtie
turnesol roşie şi albastră;

Medicamente:sulfat de magneziu 33%, ulei de măsline, novocaină, soluţii necesare hidratării şi

alimentării;

65
Pregătirea pacientului:

-se informează pacientul;

-i se explică necesitatea tehnicii;

-pacientul va fi nemâncat;

-se izolează patul cu un paravan;

-se protejeaza cu muşamaua şi aleză;

-se aşează pacientul în poziţia şezând la marginea patului;

-se protejeaza cu sorţul din material plastic;

-i se îndepărtează proteza;

-i se dă tăviţa renală să o ţină sub bărbie;

Efectuarea tehnicii:

a)introducerea sondei:-aistenta se spală pe mâini;

-îmbracă mănuşi sterile;

-prinde sonda(umezita) cât mai aproape de olivă şi o introduce cu blândeţe prin cavitatea bucală
sau nazală până la faringe;

-cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă şi să înghită de câteva ori până când oliva
trece în esofag;

-cu mişcări blânde ajută înaintarea sondei până la marcajul de 45 de cm la arcada dentară,
moment în care se consideră că sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac;

-se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul uşor ridicat şi capul mai jos, coapsele
flectate de bazin;

-se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică ;

66
-se împinge uşor sonda spre pilor până la marcajul 60 de cm;

-se continuă introducerea sondei cu rabdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de înghiţire a ei de

către pacient(1-2 cm la 3-5 minute);

-când diviziunea de 75 de cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în duoden;

b)verificarea poziţiei sondei:-dacă nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,se
verifică dacă sonda a ajuns în duoden sau s-a încolăcit în stomac;

-se insufla 60 ml de aer prin sonda cu seringa şi după un minut se aspiră.Dacă sonda a ajuns în
duoden se recuperează mai puţin de 20 ml;

-se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate fi
extras dacă ea se afla în stomac;

-se face controlul radiologic, sonda urmărindu-se sub ecran, ea fiind vizibilă datorită impregnării
cu săruri de plumb;

c)captarea bilei:-dupa 60-90 minute de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei
apare bila A, coledociană de culoare galben-aurie, care se colectează într-o eprubetă;

-se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtie de turnesol;

-se introduc prin sondă 40 ml soluţie de sulfat de magneziu 33%, sterilă, încălzită la temperatura
camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

-se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pensă hemostatică;

-după 15-30 minute se deschide sonda şi se colectează 30-40 ml bila vâscoasă de culoare închisă
castanie(bila B), veziculară;

-la indicaţia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B într-o eprubetă sterilă sau pe medii de cultură
pentru examen bacteriologic ;

-după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din ficat (bila C),
hepatică;aceasta, fiind în cantitate mai mare, se va capta într-un recipient corespunzător;

67
-extragerea sondei se face după ce se insuflă câţiva mililitri de aer şi se închide capătul liber cu o
pensă;

-extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea
conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală;

-se goleşte conţinutul sondei şi se aşează în tăviţa renală;

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

-se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii;

-se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;

-se îndepărtează şorţul din material plastic;

-se aşează pacientul în poziţie comodă.

Accidente:

-înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul senzaţiei de vărsături;

-încolăcirea sondei în stomac;

-greţuri şi vărsături;

-imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol funcţional(spasmul sfincterului Oddi) sau

anatomic(coagularea bilei vâscoase).

De ştiut:-sunt situaţii când sonda nu pătrunde în duoden datorită unui spasm piloric; închiderea
şi deschiderea duodenului fiind reglată de reacţia conţinutului gastric,se încearcă neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie 10% 20-40 ml;

-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;

-în cazul înnodării sondei în stomac, extragerea se va face cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul
unei spatule linguale şi a unei pense(chiar dacă a fost introdusă pe cale endonazală);

-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaină soluţie 1-2%.

68
De evitat:-aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei;

-oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3 ore;

-grăbirea înaintării sondei.

69
70
71
5.BIBLIOGRAFIE

1. Lucreţia Titircă –TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII

MEDICALI, editura Viaţa Medicală Românească,Bucureşti 2008

2. Lucreţia Titircă-GHID DE NURSING ,editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti2008

3.Virginia Henderson –PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ÎNGRIJIRII

BOLNAVULUI,editura Consiliul Internaţional al asistenţilor Medicali, Bucureşti 1995

4.Mihai Mihăilesc-CHIRURGIA PENTRU CADRE MEDII,editura Medicală,1979

5.Lucreţia Titircă-URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE,editura Medicală,Bucureşti 2007

6.Corneliu Borundel-MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ,editura All,1994

7.Carol Mozes-TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI,editura Medicală,Bucureşti 2003.

72