MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ PIATRA NEAMŢ

Localitatea Piatra Neamţ, judeţul Neamţ

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE AL SCOLII POSTLICEALE

Calificare profesională: Asistent Medical Generalist

Profesor indrumător,
Absolvent,

2016

1
Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

ÎNGRIJIREA A 3 PACIENŢI CU

Hepatita C

2
 Cuprins

Listă de abrevieri.......................................................................................................4

ARGUMENTARE....................................................................................................5

CAPITOLUL I:.........................................................................................................6

NOȚIUNI INTRODUCTIVE....................................................................................6

I.1. Noțiuni de anatomie a ficatului...........................................................................6

I.2. Fiziologia ficatului...........................................................................................7

CAPITOLUL II:........................................................................................................9

HEPATITA C............................................................................................................9

Caz nr 1....................................................................................................................38

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE..........................................................41

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE...................................41

TRATAMENT....................................................................................................43

Epicriza şi recomandări la externare...............................................................44

Plan de nursing.....................................................................................................45

Rol delegat...........................................................................................................57

CONCLUZIE.........................................................................................................60

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................61

ANEXA 1................................................................................................................63

ICONOGRAFIE....................................................................................................65

3
Listă de abrevieri

K = kilograme
g = greutate
Î = înălţime
cm = centimetri
T.A.= tensiune arterială
mmHg = milimetri coloană de mercur
h = oră
min = minute
Cº = grade Celsius
r/min = respiraţii pe minut
Hb = hemoglobină
L = leucocite
ml = mililitri
f = fiolă
pev = perfuzabil
AHC = antecedente heredocolaterale
APP = antecedente personale patologice
APF = antecedente personale fiziologice
P = problemă
E = etiologie
S = semne, simptom
O = obiectiv
F.O.= foaie de observaţie
F.T.= foaie de temperatura

4
ARGUMENTARE

Având în vedere că viaţa poate fi ameninţată la orice pas şi în orice moment

de o suferinţă sau de un accident apărute brusc, aceste inconveniente trebuie
rezolvate cu promptitudine şi deosebită atenţie de un cadru sanitar, care pe lângă
simţ de orientare, blândeţe, bună cuviinţă, umanitate, trebuie să aibă şi acea
chemare, acea calitate de dăruire, de abnegaţie de sacrificii morale şi profesionale,
singurele obiective de altfel pentru caare merită să îşi exercite profesia.
Elaborarea lucrării de diplomă şi alegerea acestei teme au fost determinate
de numărul de cazuri pe care le-am întalnit în cursul practicii efectuate la Spitalul
Judetean de Urgenta Piatra Neamt, conştientizând faptul că în timpul spitalizării
acestor bolnavi, nursei îi revine un rol destul de însemnat.
Acest rol din cadrul procesului de îngrijire constă în efectuarea tratamentului
indicat de către medic şi într-o educaţie sanitară, privind modul de prevenire a
bolii, pentru a ajuta bolnavul cu HVC să-şi satisfacă nevoile zilnice de sănătate şi
cu abilitate în comunicare, să îl determine să îşi îmbunătăţească modul de viaţă.
Deoarece numărul cazurilor de HVC se menţine, am considerat necesară studierea
şi întocmirea unor planuri de îngrijire a unor bolnavi ce prezintă această infecţie

5
CAPITOLUL I:

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

I.1. Noțiuni de anatomie a ficatului

Ficatul este organul cel mai voluminos şi mai complex din punct de vedere
metabolic al organismului. Ficatul face parte din aparatul digestiv, organ
intraperitoneal de consistenaţã fermã,situat în loja subdiafragmaticã în hipocondrul
drept. Ficatul este un organ foarte vascularizat, are o greutate de aproximativ 1200-
1500g.

Este alcãtuit din doi lobi inegali, lobul drept fiind mult mai voluminos decât
lobul stâng. Ficatul are douã feţe: una superioarã –convexã si una inferioarã –
concavã. Faţa superioarã este limitatã prin douã margini : una posterioarã mai
groasã si alta anterioarã mai ascuţitã . Pe faţa inferioarã se observã douã şanţuri
sagitale şi un sanţ transversal , de aspectul literei „H”. În şanţul transversal se aflã
hilul ficatului, prin care pãtrund nervii şi vasele ficatului şi ies canalele hepatice,
biliare şi limfaticele organului, alcãtuind peduncul hepatic.

Ficatul are douã învelişuri : un înveliş seros , care înveleşte tot ficatul , cu
excepţia unei benzi transversale la nivelul suprafeţei superioare , unde ficatul este
aderent direct la diafragm . Al doilea înveliş este capsula Glisson , care acoperã
ficatul şi intrã la nivelul hilului în interiorul organului dealungul vaselor si cãilor
biliare.

Vascularizaţia ficatului este asiguratã de artera hepaticã , care aduce sângele de la

ficat prin venele suprahepatice , care colecteazã tot sângele din acest organ şi îl
varsã în vena cavã inferioarã. Tot sângele din cavitatea abdominalã este colectat de
vena portã şi trimis la ficat, organ care joacã rolul unui veritabil filtru biologic.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alcãtuit din fibre hepatice care ies
din ganglionul celiac și din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi
vagi.

6
I.2. Fiziologia ficatului
Ficatul captează, metabolizează și elimină diverse substanțe proprii sau
străine organismului, absorbite din lumenul intestinal sau extrase din sângele care
îl perfuzează.Procesele de detoxificare sunt rezultatul activității unor sisteme
enzimatice variate, care desfășoară într-o primă fază reacții de oxidare, reducere
sau hidroliză. În urma acestor procese chimice se formează structuri care pot fi mai
ușor eliminate prin bilă sau urină. În cadrul proceselor metabolice, ficatul ocupă o
poziție centrală, îndeplinind peste o mie de procese chimice de importanță vitală
pentru organism. Fiind dotat cu sisteme autoreglatoare și supus unui control
endocrino-vegetativ complex și eficient, ficatul este capabil să-și adapteze
activitatea metabolică conform necesităților tisulare, menținând astfel homeostazia
diverșilor constituenți biochimici plasmatici, prin procese de stocare, transformare,
metabolizare sau eliminare. Ficatul elimină pe cale biliară pigmenții biliari,
colesterol, unele metale grele și fosfataza alcalină, intervine în metabolismul
proteinelor, glucidelor, lipidelor, vitaminelor și substanțelorminerale. Are rol în
termoreglare, sângele din venele hepatice având temperatura cea mai ridicată în
organism. Are funcție antitoxică, iar în hepatocite se produce conjugarea , oxidarea
și reducerea unor substanțe cu efect nociv:

- formarea ureei din amoniac (funcție ureoproteică) 

- reducerea, conjugarea și inactivarea unor hormoni
Funcția antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activități prin care
substanțele toxice de origine exogenă, ca și acelea rezultate din metabolismele
endogene sunt transformate în substanțe mai puțin toxice și eliminate ca atare.
Neutralizarea substanțelor toxice este realizată de ficat cu ajutorul proceselor de
conjugare a acestor substanțe. Ficatul este un important depozit devitamine A, B2,
B12, D, K. Sinteza fermenților necesari proceselor vitale este îndeplinită într-o
foarte mare măsură de ficat.

Ficatul mai intervine în menținerea echilibrului acidobazic, ca depozit al apei și

posibilitatea de a echilibra perturbările circulatorii. În perioada embrionară are
funcție hematopoetică.La adult sintetizează factorii coagulatorii și
fibrinolizei.Contribuie la transferul sângelui din sistemul port în marea circulație și

7
la depozitarea sângelui (volumul stagnant).Are de asemenea funcție biligenetică,
de formare și excreție a bilei.

8
CAPITOLUL II:

HEPATITA C

II.1. Definiție

Hepatita este o denumire generică dată afecțiunilor inflamatorii de natură virotică,

microbiană sau toxică ale ficatului. Hepatita C este o afecțiune inflamatorie a
ficatului datorită infectării cu virusul Hepatitei C.

II.2. Istoric

HCV a fost descoperit în 1988 de Bradley şi Haughton prin sinteza de AND

complementar (c DNA) la ARN viral izolat prin ultracentrifugarea extinsă a
plasmei unui cimpanzeu infectat. C DNA a fost clonat în Escherichia coli şi
fragmente ale genomului izolat au fost secvenţionate şi, apoi, inserate laolaltă.

În 1970, hepatita non A non B a fost recunoscută ca entitate pentru prima

dată. Hepatita acută posttransfuzională părea o afecţiune benignă. În cursul
aceluiaşi an s-a observat cu îngrijorare că cca. 50 % din cazuri evoluau spre
cronicizare.

În 1980, au început să apară cazurile de carcinom hepatic descrise la

pacienţii cu hepatita cronică non A non B. În cursul acestei decade, pacienţii
asimptomatici şi cu nivele aproape normale de transferaze hepatice au evoluat spre
ciroză simptomatică, encefalopatie, varice esofagiene.Rata progresiei spre ciroză
părea să fie (şi încă se menţine) cca. 20%.

Dacă se ia în considerare faptul că aproape un sfert din pacienţii cu hepatită

cronică din Statele Unite şi Europa au hepatită C şi că aproape un sfert din aceştia
au decompensare hepatică necesitând transplant hepatic, se impune concluzia ca
hepatita cronică C este o afecţiune progresivă, a cărei severitate creşte în timp.Este
încă neclar dacă infecţia HCV este progresivă la toţi pacienţii. Se pune problema

9
dacă progresia apare doar la o minoritate sau toţi pacienţii progresează dacă sunt
urmăriţi o perioadă suficient de lungă.

Riscul de malignizare reprezintă un alt aspect ce conferă gravitate acestei

boli.

Datele retrospective arată că, în medie, hepatita cronică apare după 10 ani de
la infecţie, ciroza după 20 ani, iar carcinomul hepatocelular după 30 ani.Rata
progresiei de la hepatita cronică spre ciroză şi cancer este dramatic de mare în
hepatita C faţă de hepatita B. Cu cât pacienţii sunt urmăriţi pe o perioadă mai mare
de timp, cu atât rata de malignizare este mai înaltă.

Există o corelaţie între nivelul viremiei şi severitatea afectării hepatice.

Pacienţii cu niveluri ridicate ale viremiei prezintă mai frecvent leziuni histologice
la biopsia hepatică faţă de cei cu nivele reduse ale viremiei.

Într-un studiu de Gretch şi colaboratorii(Johnson & Gretch, 1993)donatorii

de sânge infectaţi cu HCV dar cu nivele normale de amino – transferaze au
prezentat nivele ale viremiei semnificativ mai reduse faţă de cei cu nivele crescute
de transferaze. Pacienţii cu hepatită cronică activă, ciroză postnecrotică şi de
compensare hepatică au prezentat nivele ale viremiei ce au crescut progresiv în
timp. Evoluţia progresiv severă este observată în cazul asocierii la infecţia cu HCV
a infecţiei cu HBV, a consumului de alcool, a deficitului de 1 antitripsina sau a
hemocromatozei.

Într-un studiu efectuat asupra efectelor consumului de alcool la pacienţii cu

infecţie cronică cu HCV, s-a constatat că activitatea bolii hepatice este semnificativ
mai mare la cei ce consumă peste 10 grame de alcool zilnic. Reducerea consumului
de alcool la aceşti pacienţi determină atât diminuarea activităţii bolii hepatice cât şi
a nivelului viremiei.

Aceste date susţin ipoteza că la pacienţii cu hepatită cronică C, consumul de

alcool agravează injuria hepatică, creşte nivelul viremiei şi determină o evoluţie
nefavorabilă a bolii.

10
 II.3. Structura HCV

Virusul hepatitei C aparţine familiei Flaviviridae. Este un virus mic, cu

diametrul de 55 – 50 nm, încapsulat .Mecanismele de replicare sunt încă
neclare.Strategia de replicare a HCV ( ca şi în cazul altor virusuri ARN) este lipsită
de fidelitate. HCV are o rată înaltă de substituire a nucleotidelor şi, ca rezultat, este
extrem de variabil din punct de vedere genetic.

Clasificarea

Clasificarea HCV se face pe baza înrudirii genetice, determinându – se astfel

genotipul viral. S-au identificat 6 genotipuri majore, iar în cadrul fiecărui tip s-au
descris mai multe subtipuri.Grupul Intervenţional de Tratament HCV (citatie) a
studiat prevalenţa genotipurilor HCV în 10 centre din Statele Unite. Distribuţia
genotipurilor s-a dovedit a fi uniformă în aceste 10 centre.

Tipul 1 a fost cel mai frecvent tip (72%). Tipul 2 apare în 14% din cazuri,
tipul 3 în 6%, tipul 4 în 1%. 4% din cazuri au fost genotipuri mixte, câteva au fost
inclasificabile.Genotipurile 1,2 şi 3 sunt regăsite în majoritatea ţărilor, genotipul 1b
predominând în Japonia şi Europa de Est. Genotipurile 4 şi 5 se regăsesc, în
principal, în Africa şi, izolat, în Europa. Genotipul 6 a fost raportat în Hong Kong.

În ceea ce priveşte semnificaţia clinică a diferitelor genotipuri HCV sunt

importante câteva observaţii:

Pacienţii infectaţi cu genotipuri 3 şi 4 sunt de obicei mai tineri decât cei

infectaţi cu tipul 1.50 % din pacienţii infectaţi cu tipul 1 au istoric de transfuzie
faţă de numai 25 % din cei infectaţi cu alte genotipuri. Nu există diferenţe în
nivelul viremiei la pacienţii infectaţi cu tipurile 1,2 şi 3, în timp ce la un număr mic
de pacienţi infectaţi cu tipul 4 viremia poate avea un nivel mai redus.

Unii autori susţin că nu există corelaţii între genotip şi activitatea bolii

(exprimată prin nivelul transferazelor şi activitatea histologică). Alte studii, în
principal din Japonia şi Europa au arătat că pacienţii infectaţi cu tipul 1 pot avea un
nivel mai mare al viremiei comparativ cu pacienţii infectaţi cu tipul 2 sau 3. Un
număr de studii din Japonia şi Europa au demonstrat că pacienţii infectaţi cu tipul 2
sau 3 răspund mai bine la terapia cu interferon decât cei infectaţi cu tipul 1.

11
 II.4. Epidemiologie și etiologie

În Romania, procesul epidemiologic are aceleași 3 verigi ca în toată lumea și

ca orice altă boală infecțioasă :

 Sursa infecției
 Calea de transmitere
 Receptivitatea

Spre deosebire de alte bolii infecțioase, în cazul infecției cu virusul hepatitei

C, sursa infecției este enormă, căile de transmitere sunt multiple, receptivitatea este
generală.

Costurile medicale directe, se previzionează pentru țara noastră a fi de circa

200 milioane USD, anual, întreanii 2010 - 2019 incluzând costurile legate de PBH,
screening pentru hepatocarcinom sau terapia antivirală, la care se pot adăuga alte
miliarde de dolari pe an, prin pagube indirecte, provocate de moartea prematură.

Hepatita C este o problemă dificilă, o problemă globală de sănătate publică,

dacă vorbim de 3 - 4 milioane de infecții noi în fiecare an, dacă ținem seama că
majoritatea persoanelor infectate în prezent au vârste cuprinse între 30 - 49 ani,
numărul de decese atribuite bolii hepatice cronice, consecutive infecției cronice cu
virusul hepatitei C pot crește substantial în următorii 10 - 20 de ani, perioadă în
care această grupă de persone infectate va atinge vârsta la care apar de obicei
complicațiile bolii.

Impactul economic va crește datorită costurilor medicale pentru bolnavii cu

boală hepatica avansată și respective in capacității de muncă pentru cei cu boală
cronică.

În ultima decadă, în Statele Unite, incidenţa hepatitei acute C din totalul

hepatitelor acute virale a fost estimată a fi de cca. 16%.

Din 1989, incidenţa medie a scăzut cu 80% datorită mai multor factori :

12
 - reducerea numărului de cazuri de hepatită C posttransfuzională după
1985;
- excluderea donatorilor HIV;
- excluderea persoanelor cu risc crescut de a dobândi HIV;
- îmbunătăţirea practicilor de transfuzie.
Figura 1 – Incidența hepatitei acute C

INCIDENŢA HEPATITEI ACUTE C

STATELE UNITE, 1982 – 1993
20
Numãr cazuri la 100000

15

10

0
82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93
AN
SURSĂ : Sentinel Counties, Centers for Disease Control and Prevention

Până în 1989, a crescut progresiv numărul cazurilor de hepatită C printre

utilizatorii de medicamente intravenoase, după care incidenţa hepatitei C la acest
grup a scăzut cu 80% datorită schimbării modului de administrare a
medicamentului, saturaţia în populaţia susceptibilă sau moduri mai sigure de
utilizare a acelor.

În momentul actual, doar 4% din cazurile de hepatită acută C prezentau în

istoric o transfuzie efectuată cu 6 săptămâni până la 6 luni înainte de apariţia
manifestărilor clinice.38% din cazuri apar la utilizatorii de medicamente
injectabile, 1% la pacienţii dializaţi, 2% la personalul de sănătate cu expunere
profesională la sânge şi 10% la persoane cu contact (sexual sau intrafamilial) cu

13
hepatită sau multipli parteneri sexuali.45 % din pacienţi neagă existenţa unui factor
de risc pentru hepatita C, majoritatea acestor pacienţi prezentând un nivel scăzut
socio – economic.Mai mult de jumătate din pacienţii acestui grup au în istoric
comportamente sau contacte cu risc înalt ce includ :

- închisoarea;
- utilizarea de droguri neinjectabile;
- contact sexual sau intrafamilial cu o persoană ce foloseşte medicamente
injectabile;
- una sau mai multe boli transmisibile pe cale sexuală;
- utilizarea de medicamente injectabile, dar nu în ultimele 6 luni;
Cca. 16% din pacienţii raportaţi cu hepatită acută C au fost spitalizaţi. 80%
din pacienţii spitalizaţi au fost icterici şi 75% au prezentat nivele de
aminotransferaze crescute de peste 15 ori faţă de valorile normale.

Rata de pozitivitate anti HCV este mai mare la celelalte rase decât la rasa
albă, mai mare la bărbaţi decât la femei.Prevalenţa are cel mai ridicat nivel la
grupul de vârsta 30 – 39 ani.

Anual, în Statele Unite se descoperă în medie 150000 noi infectaţi (hepatita

C acută sau cronică).

II.5. Transmiterea

Grupe de risc

Posibilitatea de infectare cu HCV este crescută în anumite grupuri de risc bine

definite :

- utilizatorii de medicamente intravenoase;

- persoanele care au primit transfuzii de sânge;
- hemofilici;

14
 - pacienţii supuşi hemodializei;
- personalul medical cu expunere profesională la sânge
În mod clar, transmiterea HCV pentru aceste categorii se face prin expunere
parenterală la virus.

Riscul transmiterii pe cale sexuală a HCV poate fi apreciat examinând

populaţii cu diferite comportamente sexuale. La homosexuali, riscul de
contaminare a fost asociat cu creşterea numărului de parteneri. La prostituate,
riscul de a dobândi infecţia HCV a fost asociat cu numărul crescut de parteneri,
antecedente de alte boli transmisibile pe cale sexuală, neutilizarea prezervativului
şi activităţi sexuale ce implică traumatisme.

Figura 2 – Infecția HCV la grupurile cu diferite comportamente sexuale

Infecţia HCV la grupurile cu diferite comportamente sexuale

Grupul Prevalenţa medie anti Factorii de risc
HCV
1. Bărbaţi homosexuali 3% (1% - 18%) Numărul de parteneri
2. Bărbaţi heterosexuali cu 4% (1% - 10%) Numărul de parteneri
boli cu transmitere sexuală Neutilizarea de prezervativ
3. Prostituate 6% (1% - 19%) Numărul de parteneri
Alte boli cu transmitere
sexuală
Durata
Neutilizarea de prezervativ
Practici sexuale traumatice

De asemenea, cei expuşi unei convieţuiri de lungă durată cu un membru al

familiei infectat sau care utilizează medicamente injectabile, constituie un grup cu
risc crescut de infecţie HCV.
15
 Transmiterea verticală

În ceea ce priveşte transmiterea verticală, rata transmiterii infecţiei de la

mamă la copil variază în funcţie de studiu cu limite între 0% şi 10%. Coinfecţia
HCV – HIV la o gravidă se pare că nu determină o creştere a ratei de transmitere a
infecţiei HCV la copil.Titrul ridicat de virus la mama se poate corela cu
posibilitatea mai mare de transmitere a infecţiei cu HVC de la mamă la copil.Ca şi
în cazul altor infecţii virale, transmiterea este afectă de :

- tipul şi dimensiunea inoculului,

- calea de transmitere,
- încărcătura virală.
Nu s-a descoperit încă o relaţie între genotipul viral şi calea de transmitere a
infecţiei HCV.

Prevenirea transmiterii infecţiei HCV

Prevenirea transmiterii hepatitei C ridică probleme.

Folosirea testelor screening la donatorii de sânge, ţesuturi şi organe, previne

transmiterea infecţiei HCV pentru aceste tipuri de expunere În momentul actual
însă, aceste moduri de transmitere sunt responsabile pentru un număr mic de
îmbolnăviri.Modificarea comportamentului la risc poate contribui la reducerea
numărului de îmbolnăviri, aşa cum a fost recent observat în cazul utilizatorilor de
medicamente injectabile.

Profilaxia pre şi post expunere nu este în mod curent disponibilă, astfel încât
aceasta idee a fost părăsită.

16
 Dacă se consideră că toţi indivizii pozitivi anti HCV sunt potenţial infectaţi,
ei nu vor dona sânge sau organe şi vor fi sfătuiţi ca obiectele personale ca periuţa
de dinţi sau aparatul de ras să fie folosite doar de ei.

În ceea ce priveşte riscul transmiterii sexuale, nu există date certe care să

permită sfătuirea individului de a evita transmiterea infecţiei pe această cale.
Totuşi, e necesar ca ei să fie informaţi asupra potenţialului de transmitere pe cale
sexuală.

Institutul de Sănătate Publică din Statele Unite afirmă că, pentru subiecţii cu
partener sexual constant nu există date suficiente şi convingătoare pentru a
recomandă schimbări în practica sexuală curentă.

În cazul persoanelor cu parteneri sexuali multipli, se recomandă folosirea

prezervativului, scăderea numărului de parteneri, informarea partenerilor asupra
riscului de infecţie.Se practică testarea pentru HCV a partenerilor sexuali expuşi şi,
dacă sunt pozitivi, evaluarea lor clinică, biochimică şi histologică.De asemenea,
datele actuale nu permit sfătuirea unei femei de a evita sarcina doar pe baza
statutului pozitiv anti HCV.Totuşi femeia trebuie informată asupra riscului redus,
dar precizat de infectare a copilului.Nu există suficiente informaţii pentru a
recomanda tratamente speciale sau precauţii pentru gravidele pozitive anti HCV
sau pentru copii lor. Nu există recomandări în ceea ce priveşte alăptarea la sân,
neexistând nici date pro, nici contra.Lipsa informaţiilor ne determină să facem
recomandări individuale.

II.6. Aspecte morfopatologice în hepatita C

17
 Examenul histopatologic în hepatita cronică C

Aprecierea severităţii hepatitei cronice C se face pe baza examenului

histopatologic. Se urmăresc 2 aspecte: activitatea inflamatorie şi extensia fibrozei.

Extensia fibrozei indică progresia bolii şi, eventual, dezvoltarea cirozei.

Fibroza limitată la spaţiile porte apare în formele uşoare de hepatită cronică C
( stadiul 1 ). Dacă fibroza se extinde în parenchim sub formă de septuri este vorba
de o formă moderată ( stadiul 2 ). Extinderea până la vena centrolobulară sau până
la spaţiile porte vecine semnifică o fibroză severă (stadiul 3).Fără acces la capilarul
sinusoid, hepatocitul nu îşi mai păstrează dispunerea spre polul vascular, dispărând
arhitectura canaliculului biliar intralobular fără pereţi proprii.

Astfel, clasificarea hepatitei cronice pe baza examenului histopatologic în

forme uşoare, moderate şi severe este utilă pentru aprecierea gradului de progresie
şi a severităţii bolii.

În hepatita cronică C, la examenul histopatologic se descrie o triadă formată

din: agregate limfocitare în spaţiul port, leziuni de ducte biliare şi steatoză
hepatocitară. Agregatul limfocitar prezintă un centru germinativ format din
limfocite B şi celule prezentatoare de antigen, centrul fiind înconjurat de limfocite
T. Dispunerea agregatului limfocitar lângă ductul biliar explică infiltratul
limfocitar de la nivelul celulelor ce mărginesc ductul biliar.

Steatoza a fost observată în mai mult de jumătate din biopsiile pacienţilor cu

hepatită cronică C.În 2/3 din cazuri a fost observată prezenţa a cel puţin 2 din
aceste 3 caracteristici morfopatologice.Aceste modificări histopatologice apar
frecvent în hepatita cronică C.

II.7. Fiziopatologia infecţiilor persistente cu HCV

18
 HCV produce leziuni hepatice direct (mecanism citopatic) şi indirect
(mecanism mediat imunologic). Studiile efectuate în ultimii ani au arătat că HCV
evită cu succes tentativele de eliminare ale sistemului imun, astfel încât rata
cronicizării infecţiei HCV este mare (60 – 70%).

Persistenţa infecţiei HCV este determinată de factori virali (genotip,

quasispecii, nivelul viremiei, masa virală infectantă) şi factori ai gazdei (răspuns
imun umoral şi celular, interferon, coinfecţie HBV şi HIV, etilism ).

Rata eliminării HCV este de cca. 15% şi este mai bună la subiecţii cu nivel
redus al viremiei, genotip 1,2a sau 3, la tineri, nedeprimaţi imun şi este scăzută la
subiecţii cu nivel ridicat al viremiei, genotip 2b, cu deficite imune, vârstnici,
alcoolici.

Există o relaţie inversă între intensitatea răspunsului imun contra virusului şi

nivelul viremiei.Subiecţii ce au avut cele mai ridicate nivele de limfocite T CD4
( contra antigenelor HCV ) tind să prezinte cele mai scăzute nivele ale viremiei şi
sunt cei ce răspund cel mai bine la terapia cu interferon.

Mecanismul lezional direct

Mecanismul lezional direct este susţinut de următoarele observaţii:

- HCV e înrudit cu familia Flavivirusurilor ce prezintă importante

proprietăţi citotoxice;
- Legătura dintre gravitatea leziunilor hepatice şi masa virală infectantă;
- Absenţa infiltratului limfocitar din zonele de necroză hepatocitară;
- Distribuţia focală a zonelor de necroză;
- Relaţia dintre replicarea HCV şi nivelul transferazelor;
- Scăderea ARN-HCV şi a nivelului de transferaze la 4-6 săptămâni de la
începutul terapiei cu interferon.

19
 Efectul citopatic direct este susţinut de unele date provenite din domeniul
transplantului hepatic. Genotipul 1b pare să fie asociat cu forme severe de infecţie
cronică, această observaţie putând fi explicată de efectul citopatic direct al acestui
subtip. Grupul de pacienţi infectaţi cu subtipul 1b, după transplantul hepatic, a
evoluat rapid spre ciroză faţă de grupul celor infectaţi cu alte subtipuri

Mecanismul lezional indirect este susţinut de:

a. În cadrul infecţiei cu HCV s-au identificat autoanticorpi: anti GOR ,

antinucleari, şi antimitocondriali şi s-a observat asocierea infecţiei HCV cu
diverse afecţiuni cu mecanism patogenic autoimun.

b. În hepatita cronică C s-au evidenţiat agregate limfoide dense cu

centri germinativi, celule dendritice şi limfocite B activate înconjurate de
limfocite T helper şi T citotoxice sau supresoare activate.

II.8. Diagnosticul serologic în infecţia cu HCV

Diagnosticul serologic al hepatitei implică detectarea:

Anticorpilor antiHCV, contra antigenelor specifice structurale sau

nonstructurale ale HCV. Aceşti anticorpi apar târziu, în medie la 15 săptămâni de
la debutul bolii. Asociaţi cu un titru înalt al transaminazelor serice sugerează
infecţie acută (mai ales când hepatita survine recent posttransfuzional). Persistenţa,
luni de zile, a anticorpilor împreună cu transaminaze cu valori ondulante, aproape
normale, atestă infecţia cronică.

ARN-HCV ce apare precoce în hepatita acută C. Persistenţa ARN-HCV

indică cronicizarea.

20
 Teste ELISA

Tehnicile de evidenţiere a Ac antiHCV sunt folosite ca teste screening la

donatorii de sânge şi organe şi rămân prima alegere pentru diagnosticul infecţiei
HCV.Testele se adresează unuia sau mai multor antigene din diverse regiuni ale
genomului viral.

Teste RIBA

RIBA 3 nu este un test screening. La majoritatea pacienţilor sunt suficiente

pentru diagnosticul infecţiei HCV test screening ELISA pozitiv, prezenţa factorilor
de risc şi nivele crescute de transaminaze.

Testul suplimentar este indicat pentru:

- Confirmarea testului ELISA pozitiv la donatorii de sânge cu nivele

normale de transaminaze şi fără factori de risc
- Diagnosticul diferenţial cu hepatite autoimune
- Confirmarea seroconversiei

PCR

Efectuarea unui test PCR pentru detectarea HCV-ARN este dificilă.

Colectarea probei, centrifugarea ei, evitarea îngheţării şi a dezgheţării sunt
momente critice. Există un risc crescut de contaminare datorită sensibilităţii înalte
a tehnicii PCR.

Testul Amplicot este relativ uşor de realizat. În circa 6 ore un tehnician poate
procesa între 16-24 de probe. Avantajele acestui test includ: standardizarea,
reproductibilitatea şi sensibilitatea. Indicaţiile testului PCR includ:

21
 - Detectarea HCV-ARN la cei de la RIBA indeterminat
- Diagnosticul infecţiei HCV la imunodeficienţi
- Diagnosticul de hepatită acută seronegativă
- Diagnosticul infecţiei HCV la nou-născuţi din mame infectate
- Monitorizarea tratamentului antiviral
- Diagnosticul infecţiei HCV la persoanele seronegative la risc
(hemodializaţi, transplantaţi)
Confirmarea diagnosticului de hepatită cronică C la cei cu boli autoimune
(precum crioglobulinemia) negativi la testarea ELISA sau RIBA.

Standardizarea cantitativă a nivelelor de HCV-ARN se poate face printr-un

test Quantiplex.

Acest test este indicat la :

- Gravide pozitive anti-HCV pentru a aprecia riscul transmiterii verticale

- Monitorizarea terapiei cu interferon

Diagnosticul recurenţei hepatitei C la pacienţii cu transplant hepatic

În practica clinică, indicaţia terapiei cu interferon se face pe baza

examenului histopatologic.Aceste tehnici nu sunt esenţiale pentru urmărirea
pacienţilor în timpul tratamentului, pentru că există o bună corelare între răspunsul
biochimic, normalizarea transferazelor, răspunsul histologic şi răspunsul virologic.

Pot fi utile pentru determinarea HCV-ARN la şase luni şi un an după

tratament la pacienţi cu răspund biochimic complet pentru a fi siguri că şi
răspunsul virologic e complet.

22
 II.9. HCV şi alte afecţiuni
Asocierea hepatitei cronice C cu alte afecţiuni modifică manifestările
clinice, evoluţia naturală a bolii şi răspunsul la tratament.

Unele din cele mai importante boli asociate cu hepatita C sunt:

- Coinfecţii cu alte virusuri sau microorganisme

- Hepatopatie cronică alcoolică
- Hepatită autoimună
- Hepatopatie postmedicamentoasă
- Hemocromatoze etc.

Coinfecţia HCV-HBV-HDV

Infecţia combinată HCV-HBV se întâlneşte destul de frecvent datorită

surselor comune de infecţie şi modurilor comune de transmitere pentru ambele
virusuri în populaţia cu expunere parenterală.Coinfecţia HBV – HCV are
importante implicaţii asupra replicării celor două virusuri. Mai frecvent HCV
suprimă replicarea HBV (70%) decât invers (30%).

Pacienţii cu replicare HBV sunt, de obicei, HCV-ARN negativi în ser, dar

pozitivi în ficat, iar afectarea hepatică este mai severă faţă de pacienţii HCV-ARN
pozitivi (PCR) şi HBV-AND negativi în ser.Pacienţii cu asociere HCV-HBV-HDV
sunt frecvent negativi pentru HCV-ARN.

Din punct de vedere clinic, infecţia simultană HBV-HCV-HDV creşte

severitatea hepatitei acute. Pacienţii cu această asociere evoluează mai frecvent
spre hepatita fulminantă decât cei cu infecţii virale izolate şi ajung, probabil , mai
rar la stadiul de infecţie cronică cu HCV sau HBV.

Severitatea şi evoluţia naturală a bolii hepatice în infecţiile cronice cu HCV

şi HBV nu au fost evaluate comparativ cu fiecare infecţie în parte. Probabil,
carcinomul hepatocelular apare mai precoce şi mai frecvent decât în infecţiile
izolate cu HCV sau HBV.

23
 Eficacitatea tratamentului cu interferon este probabil, similară cu cea din
infecţia izolată cu HCV, dar acest fapt nu a fost încă bine studiat. Totuşi, recăderile
după oprirea tratamentului survin mai frecvent şi mai rapid.

Coinfecţia HCV-HIV

Contrar părerilor anterioare, în coinfecţia HCV-HIV severitatea şi progresia

afectării hepatice nu diferă substanţial faţă de infecţia izolată cu HCV.

Mai importante par să fie evoluţia şi complicaţiile infecţiei cu HIV, infecţia

cu HCV aducând un aport mai redus la decompensarea hepatică precoce şi deces.

Tratamentul precoce ar putea fi benefic în ambele infecţii. Eficacitatea

tratamentului cu interferon a fost studiată în cel puţin două centre şi concluzia este
că rezultatele sunt la fel de bune ca şi în infecţia HCV izolată.26

Alcoolul şi HCV

Datele din literatură despre prevalenţa infecţiei HCV la pacienţii cu

hepatopatii cronice alcoolice (steatoză hepatică, hepatită cronică sau ciroză) arată
că, cu cât afectarea hepatică este mai severă, cu atât este mai mare riscul de a
asocia o infecţie HCV.

Examenul histopatologic pe proba bioptică hepatică relevă leziuni datorate

HCV suprapuse peste leziunile cauzate de consumul de alcool.

Tabloul histologic al infecţiei HCV se caracterizează prin prezenţa

infiltratului inflamator limfocitar localizat în spaţiu port, bridging necrosis şi
piecemeal necrosis. Leziunile hepatice de cauză alcoolică include: steatoza, corpi
Mallory, degenerescenţă balonizantă a hepatocitelor, infiltrat inflamator polimorf
etc.

24
 Infecţia HCV agravează leziunile hepatice alcoolice preexistente şi amplifică
riscul de ciroză hepatică şi carcinom hepatocelular.În opinia unor autori consumul

70 Prevalenta infectiei HCV la alcoolici

60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4

1. Fără hepatopatie alcoolică

2. Steatoză hepatică și hepatită alcoolică

3. Hepatita cronică

4. Ciroză

de alcool favorizează

Figura 3 – Prevalența infecției HCV la alcoolici

replicarea HCV, dar acest efect nu este corelat neapărat cu o evoluţie gravă şi un
prognostic rezervat. Oprirea consumului de alcool produce frecvent ameliorarea
funcţiei hepatice27

25
 Autoimunitatea şi HCV

Particularităţile răspunsului în infecţia HCV, precum şi relaţia cu hepatita

autoimună au fost amplu investigate în ultimii ani.Prevalenţa autoanticorpilor şi
markerilor de boală autoimun la pacienţii cu hepatită cronică C este crescută faţă
de populaţia generală.

Prezenţa autoanticorpilor în infecţia HCV şi relaţia cu hepatita autoimună au

implicaţii terapeutice deosebite deoarece bolile autoimune beneficiază de tratament
imunosupresiv şi sunt agravate de terapia cu interferon, în timp ce infecţia HCV
este agravată de imunosupresive şi beneficiază de interferon.

Pacienţii cu hepatită cronică C şi autoanticorpi sub tratament răspund la fel

de bine ca şi cei fără autoanticorpi.

II.10. Factorii predictivi ai succesului terapiei

Datorită dimensiunilor reduse ale multor studii şi datorită lipsei de consens

privind definiţia răspunsului la tratament este dificil de formulat o concluzie asupra
importanţei fiecărui factor predictiv al succesului terapiei.

Diverse studii s-au axat pe anumite aspecte ale răspunsului la tratament (ca
definiţie a răspunsului) normalizarea nivelelor transferazelor, dispariţia în ser a
HCV-ARN, ameliorarea histologică.

Factorii predictivi ai succesului terapiei se grupează în 4 categorii :

o Factori ai gazdei
o Factori virali
o Factori hepatici
o Alţi factori

26
 Figura 4 - Terapia cu interferon în hepatita cronică C

Factori predictivi ai succesului

Factori ai gazdei Factori virali

Sex Nivel seric HCV-ARN
Vârsta Genotip HCV
Greutate Diversitate mare în HVR1
Factori hepatici Alţi factori
Ciroza Depozite hepatice de fier
Hepatita cronică persistentă Imunosupresia
Durata bolii

Factorii gazdei

Deoarece aceşti factori sunt interrelaţionaţi este importantă analiza lor

concomitentă într-un studiu, pentru a evita apariţia rezultatelor eronate.

Trei factori ai gazdei au fost identificaţi ca posibili factori predictivi ai

succesului: sex, greutate şi vârstă. Dintre aceştia, factorul vârstă se remarcă în
analize complexe, în timp ce factorii sex şi greutate par să fie importanţi doar dacă
sunt analizaţi separat.

De ce femeile răspund mai bine la terapia cu interferon decât bărbaţii?

Această concluzie este posibilă, probabil, datorită taliei mai mici a

majorităţii pacientelor, de vreme ce greutatea mai mică a fost identificată ca un
factor predictiv separat. De aceea, sexul nu este, probabil, un factor predictiv
independent.

Studiile comparând efectele dozelor de 3 MU contra celor de 1 MU, au

demonstrat că pacienţii primind doze mai mari răspund în proporţie mai mare decât
27
aceia primind doze de 1 MU. Se sugerează că doza crescută de interferon e
necesară pentru un răspuns mai bun. Dar este posibil ca pacienţii cu greutate mare
să primească doze necorespunzătoare pentru greutatea lor corporală.

Vârsta este cel mai important factor predictiv al succesului dintre factorii
gazdei. Nu este clar dacă vârsta este un factor independent sau este efectul
diferenţelor în durata bolii sau al prezenţei / absenţei cirozei.

II.11. Tratamentul HCV

Pentru a aprecia eficacitatea terapiei s-au examinat diversele posibilităţi

evolutive ale pacienţilor cu hepatită cronică C urmând diferite scheme de tratament
(ca durată şi doză).

În acest scop, dr. Thierry Poinard şi colaboratorii au analizat datele unui

studiu multicentric.În acest studiu, toţi pacienţii au fost iniţial trataţi cu 3 MU de
interferon (-2b de trei ori pe săptămână, 6 luni. La sfârşitul acestei etape, pacienţii
au fost împărţiţi în 3 grupuri de câte 100 de pacienţi:

Grupul 1 a primit în continuare 12 luni de tratament cu aceeaşi doză.

Grupul 2 a urmat încă 12 luni de tratament dar cu 1 MU de 3 ori pe

săptămână.

Grupul 3 nu a urmat tratament decât în cazul recăderii (definită ca o creştere

a nivelelor transferazelor pentru 3 luni consecutiv). Pacienţii cu recăderi au primit
3 MU interferon de 3 ori pe săptămână 18 luni.

Analizând valorile transferazelor în cele trei grupuri s-a observat o diferenţă

semnificativă în favoarea grupului 1: 45% au prezentat normalizarea nivelelor
transferazelor timp de 18 luni faţă de numai 20% în grupul 2.

În timpul celui de-al doilea an de urmărire de la sfârşitul terapiei, încă exista

o diferenţă semnificativă în favoarea grupului 1.

28
 Ameliorarea histologică posttratament a fost observată într-o proporţie
semnificativ mai mare în grupul 1.Eficacitatea terapiei pe termen lung cu
interferon a fost clară pentru pacienţii cu leziuni histologice de piecemeal necrosis
şi inflamaţie în spaţiul port.Ameliorarea semnificativă s-a observat şi la pacienţii
cu aspecte histologice de necroză lobulară.

Transplantul hepatic

Transplantul hepatic este în prezent singura metodă de tratament a

afecţiunilor hepatice în fază terminală. Hepatita C după transplant hepatic a fost
recunoscută în ultimii ani ca o problemă de importanţă crescândă. Infecţia cu HCV
a ficatului transplantat a fost observată la circa 25% din pacienţi.

Înainte ca tehnicile virusologice de detectare a HCV să fie disponibile,

diagnosticul, în aceste cazuri, era de hepatită non A non B.După ce tehnica PCR a
devenit disponibilă, s-a cercetat asocierea între hepatita C şi hepatita non A non B
şi cel puţin 90% din pacienţii cu leziuni histologice de hepatită non A non B aveau
HCV detectabil.

Sursa virusului nu a fost imediat aparentă, dar s-a presupus că sunt infecţii
pretransplant cu HCV. Această ipoteză a fost dovedită prin analiza secvenţelor
virale pre şi posttransplant. Majoritatea pacienţilor ce au dezvoltat hepatită C pre
transplant (spre deosebire de cei cu hepatită B) au o evoluţie blândă.

Deşi nivelul viremiei pretransplant este relativ scăzut, acesta creşte de peste
15 ori posttransplant. Nu s-a evidenţiat o asociere între nivelul viremiei şi gradul
afectării hepatice. Pacienţii cu titruri virale înalte pot avea sau nu afectare hepatică
severă.

Hepatita C este unul din cele mai frecvente diagnostice (25-40%) la pacienţii
ce au suferit transplant hepatic.

29
 Tratamentul hepatitei cronice C la copii

Există câteva particularităţi ale infecţiei cu HCV în populaţia pediatrică.

Istoria naturală a hepatitei cronice C la copii nu e pe deplin cunoscută.

Riscul pe termen lung de a dezvolta complicaţii redutabile precum ciroza sau
carcinomul hepatocelular este analog hepatitei cronice B.Copii reprezintă candidaţi
ideali pentru studierea diverselor scheme de tratament datorită prezenţei factorilor
predictivi pentru o evoluţie bună: tinereţe, durată scurtă a bolii, leziuni histologice
minore.În majoritatea cazurilor, copii cu hepatita C sunt asimptomatici, deşi pot
prezenta leziuni histologice severe la examenul histopatologic. Simptomatologia se
corelează puţin atât cu activitatea biochimică şi histologică cât şi cu severitatea
bolii.

O altă problemă o reprezintă epidemiologia hepatitei C în populaţia

pediatrică. Modul de transmitere al infecţiei este frecvent necunoscut, un număr
mare de cazuri fiind sporadice. Se evidenţiază şi modurile cunoscute de
transmitere:

 Posttransfuzională (în scădere)

 Copii cu tratamente anterioare pentru malignităţi
 Transmiterea materno-fetală
 Copii dializaţi
Studiile recente au arătat că cronicizarea se produce la un număr mare de
copii infectaţi cu HCV.

Terapia cu interferon la copii

Datele actuale privind tratamentul hepatitei cronice C la copii arată că, în

general, sunt valabile aceleaşi principii de tratament ca şi la adulţi.

 S-au analizat 6 studii asupra efectelor terapiei cu interferon la copii cu

hepatită C.
 Criteriile de includere au fost aceleaşi:

30
  Vârsta între 1.5 şi 6 ani
 Infecţia HCV demonstrată prin metode standard (inclusiv HCV-ARN
pozitiv la PCR)
 Cronicizarea infecţiei sugerată de nivele crescute de transferaze pentru
mai mult de 6 luni şi diagnosticată cu certitudine prin examen
histopatologic după biopsie hepatică.
 Nu au existat cazuri de asociere cu alte boli hepatice.
 Nici un pacient nu a prezentat autoanticorpi.
Schema de tratament urmată a fost de la 3 MU/m2 de trei ori pe săptămână
pentru 6 luni până la 5 MU /m2 de trei ori pe săptămână pentru 12 luni.

Figura 5 prezintă concluziile celor 6 studii:

Figura 5 - Răspunsul la tratamentul cu interferon (normalizarea

transferazelor)

Sfârşitul terapiei După un an de Aspect histologic Autori

urmărire
36% 45% Ameliorat Ruiz-Moreno
92% 67% - Fujisawa
41% 37% Ameliorat la Clemente
respondenţi
45% 45% Ameliorat Vegnente
78% 54% Ameliorat Bortolotti
71% 71% - Heller

La sfârşitul terapiei, răspunsul la tratament a fost observat la o proporţie de

pacienţi variind între 36% în studiul Ruiz-Moreno şi 92% în studiul Fujisawa

31
(citatie). După 1 an de urmărire, 45% respectiv 67% au prezentat normalizarea
nivelelor de transferaze.

Ameliorarea aspectului histologic după biopsia hepatică a fost semnalată în

3 studii.

O proporţie variind între 36% şi 92% au fost negativi la testarea PCR pentru
detectarea HCV-ARN la sfârşitul tratamentului cu interferon.

Prezenţa genotipului 1b a fost asociată cu lipsa de răspuns la terapie. Au fost

analizate efectele secundare ale terapiei cu interferon la copii.În multe cazuri a fost
semnalată prezenţa sindromului pseudogripal.Supresia medulară a fost semnalată
la 3 copii, în fiecare din aceste cazuri fiind afectată o singură linie celulară.Au
existat şi cazuri de erupţii alergice după tratamentul cu interferon.Efectele
secundare ale terapiei cu interferon nu au reprezentat o problemă majoră.Nu s-au
studiat încă posibilele diferenţe ale răspunsului la interferon în funcţie de vârstă.
Pentru a identifica cea mai bună strategie terapeutică în infecţia pediatrică cu HCV
este necesară studierea alternativelor de tratament. În Statele Unite, tratamentul cu
interferon nu este aprobat pentru pacienţii sub 18 ani.

Ciroza hepatică

Ciroza hepatică este o boală hepatică difuză , caracterizată prin asocierea

fibrozei , nodulilor de regenerare şi a necrozelor hepatocitare cu alterarea
arhitecturii hepatice .

Denumirea bolii provine de la cuvantul grecesc „ kirrhos” ( culoare galben-

maro roşcat ) şi a fost dată de R.T.H. Laennec(1781-1826) din cauza culorii galben
–maro roşietice a ficatului suferind.

Ciroza hepatică face parte din primele zece cauze de mortalitate. Fibroza
hepatică nu este o ciroză , întrucât excesul de ţesut conjunctiv nu este însoţit de
noduli de regenerare , iar arhitectura hepatică este păstrată . Transformarea
nodulară parcelară nu este o ciroză hepatică , deoarece , deşi există noduli de ţesut
hepatic , leziunea este localizată , nu există fibroză semnificativă , iar arhitectura
hepatică nu este profund alterată .

32
 Principalele cauze ale cirozei hepatice sunt virusurile hepatitice şi alcoolul.
Aceste două cauze explică peste 60% din cirozele hepatice . Mai rar ciroza
hepatică este determinată şi de alte cauze cum ar fii : hepatita autoimună , staza
biliară , cauze medicamentoase și insuficienţa cardiacă .

Virusurile hepatice B , D şi C sunt cauzele cele mai importante care conduc

la ciroză . Se apreciază că în lume există peste 300 de milioane de oameni infectaţi
cu virusul hepatitei B şi peste 170 de milioane cu virusul hepatitei C ,
predominând ca număr pacienţii cirotici cu această din urmă etiologie .

În ţările în curs de dezvoltare , cum este situaţia ţării noastre , creşterea

frecvenţei cirozei se datorează incidenţei deosebite a hepatitelor virale B şi C .
Infecţiile virale şi adăugarea consumului de alcool –aflat în creştere importantă -
sunt factori agravanţi semnificativi.

Complicaţiile cirozei hepatice

Cirozele hepatice sunt boli grave , cu evoluţie progresivă, din faza

compensată , practic fără simptome , cirozele ajung în faza de decompensare când
sunt prezente complicaţiile.

Principalele complicaţii ale cirozei hepatice sunt :

- ascita
- infecţia ascitei (peritonita bacteriană spontană )
- sindromul icteric
- complicaţiile renale
- hemoragia digestivă superioară
- encefalopatia hepatică
- cancerul hepatic
Adeseori ciroticii se prezintă în clinică cu una dintre complicaţiile bolii, ciroza
nefiind încă diagnosticată.

33
 Obiectivele tratamentului pot viza îndepărtarea agentului etiologic ( alcoolul
sau virusul ) ,oprirea evoluţiei , menținerea stării de compensare şi inactivitate ,
prevenirea decompensării , prevenirea complicaţiilor şi tratamentul acestora , dacă
apar.

34
CAPITOLUL III – ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE
PACIENȚILOR CU HEPATITĂ VIRALĂ C

Manifestări de dependență:

Grețuri, vărsături, inapetență, flatulență, hipertensiune, crampe, transpirații,

alterarea diurezei, amețeli, alterarea stării generale datorită durerilor în hipocondrul
drept, subfebrilitate, tegumente palide, icter, durere, anzietate, neliniște, stresstări
de tristețe și singurătate, nesiguranță și frică de necunoscut, dificultate în învățarea
măsurilor preventive și curative ale bolii.

Probleme de îngrijire:

- Perturbarea stării generale din cauza vărsăturilor, grețurilor

manifestat prin deficit de volum lichidian
- Dificultate de a elimina manifestată prin flatulență, hiperstenurie,
crampe abdominale și transpirații
- Anxietate
- Alterarea eliminărilor
- Alterarea stării generale
- Deficit de cunoștințe în legătură cu boala
- Deficit de volum lichidian
- Risc de complicații: ciroză hepatică, cancer hepatic, dureri
musculare, dureri articulare, neuropatie, vasculită, urticarie,
glomerulonefrită.

Obiective:

- Să prezinte o stare de confort fizic și psihic

- Prezinte echilibru metabolic

35
- Să fie echilibrat hidroelectrolitic și acido-bazic

- Pacientul să aibe o stare de bine, fără grețuri și vărsături.

- Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic

- Pacientul să fie echilibrat nutrițional

- Pacientul să aibe o temperatură corporală normală

- Să se alimenteze corespunzător cu dieta indicată de medic

- Pacientul să aibă o stare de bine, fără grețuri și vărsături

- Pacientul să fie echilibrat nutrițional

- Pacientul să iși mențină integritatea tegumentelor

- Pacientul să aibe un tranzit intestinal corespunzător

- Să nu prezinte anxietate

- Pacientul să fie echilibrat emoțional

-Pacientul să beneficieze de un număr de ore de somn corespunzător

- Pacientul să fie conștient că prin modul său de viață, de alimentație, poate

preveni apariția complicațiilor

- Pacientul să nu mai prezinte amețeli și stare generală alterată

- Să aibă cunoștințe suficiente despre boală

- Pacientul să fie ferit de complicații

Intervenții ale asistentului medical:

- Se asigură repausul la pat în decubit dorsal pentru facilitarea stării de

confort

36
 - Reduce la maxim a efortului fizic al pacientului prin deservirea
acestuia la pat pentru a îi conserva energia
- Menține igienei tegumentare a lenjeriei și mucoaselor
- Recoltarea sângelui și urinii pentru examenul de laborator în vederea
evaluării funcției hepatice
- Supraveghează scaunul, urina (culoarea, cantitatea), icterul
tegumentar, greutatea corporală și se notează în foaia de temperatură
- Hidratează pe cale orală și parenterală pacientul
- Alimentează pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte,
coapte, supe, pireuri de zarzavat
- Regim hiposodat
- Educă pacientul și antrenează familia pentru a respecta alimentația și
normele de viață impuse de boală
- Administrează medicația prescrisă respectând ritmul și modul de
administrare, cortiocoterapia și hepatoprotectoare
- Supraveghează comportamentul pacientului și sesizează semnele de
agravare a bolii sale
- Respectă normele de prevenire a infecțiilor nosocomiale având în
vedere receptivitatea crescută a pacientului la infecții
- Monitorizarea funcţiilor vitale: TA, puls, respiraţie, temperatură și
notarea în foaia de observație
- Supravegherea faciesului, semnelor de deshidratare, eliminărilor de
scaun, urină, vărsăturilor și notarea lor în foaia de observație
- Efectuarea bilanțului hidric
Educarea pentru sănătate a pacientului: -explicarea, în termeni clari și pe înțelesul
pacientului, în ce constă boala sa, ce posibilități de investigații și ce opțiuni
terapeutice există.

37
Caz nr 1
DATE FIXE:
Nume : R
Prenume: I.
Naţionalitate: Română
Sex: Masculin
Vârsta: 63 ani
Ocupaţia: pensionar

DATE VARIABILE:
Domiciliu: Piatra Neamt
Condiţii de locuit: bune, locuieşte într-o casă cu 4 camere, îngrijită.

MOTIVELE INTERNĂRII
Pacientul cunoscut cu hipertensiune de 5 ani se prezinta la Spitalul cu febră de 41 grade C,
inapetenţă, greţuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină
hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică,
somnolenţă postamială, anxios.

DATA INTERNĂRII: 11-03-2012

DATA EXTERNĂRII: 15-03-2012
NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 4 zile
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hepatită cronică cu virus C, enterocolită

ISTORICUL BOLII
În urmă cu 20 de ani bolnavul a fost internată în spital unde a fost diagnosticat cu hepatită
acută cu viruşi B pentru care respecta un regim igienico-dietetic.
În acest interval bolnavul a avut frecvent episoade de subiecter, astenie, inapetenţă şi
hepatomegalie.

38
 Simptomele actuale au apărut în urma cu 3 zile când a prezentat febră moderată de 41
grade C, inapetenţă, greaţă, vărsături alimentare, dureri moderate în hipocondrul drept,
meteorism abdominal, gust amar, somnolenţă postaminală, simptomatic.
A urmat tratament simptomatic.

ANTECEDENTE PERSONALE
o În 1988 a fost diagnosticat cu hepatită acută cu viruşi B;
o De 10 ani este diagnosticat cu reumatism articular acut;
o De 5 ani este luat în evidenţă ca hipertensiv.

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune, locuieşte într-o casă cu 4 camere, îngrijită,

locuieşte cu soţia şi cu unul din cei doi nepoţi.

EXAMEN OBIECTIV: efectuat de către medic.

STARE GENERALĂ: febră de 41 grade C, inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături alimentare,
meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină hipercromă, coloraţia galbenă a
tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă postamială, anxioasă.

GREUTATE: 70 kg.
STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată;
TEGUMENTE: intens palide
MUCOASE: ţesut celular subcutanat, slab reprezentat.
GANGLIONI LIMFATICI: nepalpabili, nedureroşi.
MUŞCHI:
- Musculatura hipotonă, hipotrofă;
- Mers dificil.

SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR:
- Cracmente ale articulaţiei mari;

39
APARAT RESPIRATOR
- Polipneică: R.R. 24/mm, nu tuşeşte;
- Murmur vezicular prezent bilateral;
- Raluri bronşice.

APARAT CARDIO-VASCULAR
- Cord în limite normale;
- Soc apexian în spaţiul V intercostal stâng;
- Zgomote cardiace ritmice, tahicardice;
- A.V. este egală cu pulsul: 100/mm;
- Puls perideric slab perceptibil;
- T.A.=160/80 mm Hg.

APARAT URO-GENITAL
- Loji renale suple;
- Rinichi nepalpabili în decubit dorsal;
- Micţiuni spontane, reduse, urini hipocrome cu miros amoniacal;
- Orientată temporo-spaţial;
- Intens astenică;
- R.O.T., R.C., R.F.M. prezente.

EXAMEN LOCAL
Ficat cu diametrul anteroposterior 167 mm, VP în hil 15mm,splina 125/85mm VS în hil 8 mm;
Lichid de ascită în zone declive;

40
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

NUME ŞI PRENUME: R.I

DIAGNOSTIC LA INTERNARE:HEPATITĂ CRONICĂ, ENTEROCOLITĂ

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

- Dispnee factorilor psihologici şi emotivi (stare agitată), manifestată prin polipnee,
R=24 r/min, respiraţie pe gură;

2. Nevoia de a bea şi a manca

- Dificultate în a se alimenta şi hidrata corespunzător, datorită inapetenţei,
gingivalogiilor, greţurilor şi vărsăturilor, manifestată prin astenie fizică, lipsa de forţă,
adinamie, o uşoară scădere ponderală, sete intensă;
- Pacienta nu respectă regimul alimentar hepatic în totalitate, consumă grăsimi, legume
greu digerabile, lactate şi condimente;
- Dificultate în a se alimenta datorată dintitiei cu lipsuri şi a deglutiţiei dificile pentru
alimentele solide, manifestate prin dureri în epigastru şi gingivoragie.

3. Nevoia de a elimina
- Eliminare inadecvată a urinei şi scaunelor, calitativ şi cantitativ, datorită procesului
infecţios hepatic, manifestată prin urini hipercrome în cantităţi mici şi scaune diareice
(datorită intoleranţei la lactoze), decolorate (albicioase, ca argila).

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

- Prezintă dificultate în deplasare şi în desfasăşurarea unei activităţi normale din cauza
reumatismului, asteniei fizice şi a durerilor intense din hipocondrul drept, manifestate
prin mers aplecat, cu paşi mici.

41
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Dificultate în a dormi din cauza anxietăţii, durerii moderate în hipocondrul
drept,febrei (39 grade), manifestată prin oboseală, somn agitat, superficial, treziri
frecvente.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

- Pacienta se poate îmbraca şi dezbrăca singură, are nevoie doar de puţin ajutor;
- Hainele sunt alese adecvat climatului şi locaţiei (pijama).

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale

- Prezintă febră moderată, T=41 grade C;
- Tegumente calde, prezintă frisoane, transpiraţii;

8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele

- Pacientul are nevoie de ajutor pentru a-şi efectua toaleta corporală, din cauza
mobilităţii articulare limitate;
- Pielea, mucoasa bucală şi buzele sunt uscate datorită deshidratării;
- Prezinta icter la nivelul sclerelor şi tegumentelor, are unghii curate, tăiate scurt;
- Tegumente curate, dar prezintă transpiraţii;
- Bolnavul obisnuieşte să-şi facă un duş în fiecare seară.

9. Nevoia de a evita pericolele

- Prezintă discomfort abdominal şi o durere de intensitate mare în hipocondrul drept,
manifestată prin grimase, gemete;
- Nu suportă gândul de a fi spitalizat;
- Dorinţa de a fi acasă alături de soţie şi nepoţi;
- Este anxios din cauza simptomatologiei pe care o prezintă şi a incertitudinii evoluţiei
stării sale de sănătate, este agitat;
- Prezintă fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, adinamie, lipsa de forţa,
imobilizare parţială la pat.

42
10. Nevoia de a comunica
- Poate comunica verbal şi non verbal, însă este mai reticient faţă de cei din echipa
medicală, datorită anxietăţii şi a schimbării mediului (a spitalizării);
- Funcţionarea adecvatăa organismului de simtacuitate vizuală şi auditivă, sensibilitate
tactilă, gustativă şi a mirosului.

11. Nevoia de a practica religia

- Pacientul este de religie creştin-ortodoxă, are încredere în Dumnezeu şi se duce des la
Biserică;
- Are credinţa în Dumnezeu ca îl va ajuta să treacă peste acest obstacol al vieţii;

12. Nevoia de a fi util

- Pacientul doreşte să revină cât mai curând acasă;
- Se gândeşte cum o să se descurce soţia lui fără el la treburile gospodăreşti şi cu cei 2
nepoţi.

13. Nevoia de a învăţa

- Prezinta interes faţă de toate informaţiile şi materialele care descriu boala sa;
- Pacientul este conştient de necesitatea formării unei noi atitudini şi deprinderi corecte
în vederea obţinerii unei stări de bine.

14. Nevoia de a se recrea

- Pacientul prezintă interes faţă de activitătile curente ale vieţii, este interesat de ce se
petrece în jurul lui;
- Pentru a se recreea bolnavul priveşte la Tv.

TRATAMENT
 Silimarin instant-4 cp/zi
 Metocopramid 3tb/zi
 Glucoză 10%-2500ml
 Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi

43
  Smecta 1plicx3/zi
 Algocalmin-2 fiole/zi

 DeNol 3 cp/zi
 Locren 1 cp/zi
 Omeran 2cp/zi

Epicriza şi recomandări la externare

Bolnavul cunoscut cu afecţiune hepatică de aproape 15 de ani, se internează de urgenţă
prezentând febră, ianpetenţă, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, durere în hipocondrul
drept, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă
post-amială, anxietate.
Clinic: prezintă abdomen dureros în epigastru, matitate palpabilă pe flancuri deplasabilă,
ficat la 4 cm sub rebordul costal, marginea ascuţită, dură, suprafaţa netedă, splină la 2 cm
rebordul costal stang, zgomote cardiace ritmice tahicardice, rare raluri bronşice.
Paraclinic: VSH=40/67mm, Hb=9,8g, GPT=42ui, GOT=48ui, electroforeza proteinelor
sferice=PT=79; albumina=56g%; globuline=24%; cholesterol=300mg%; T.Quick=100%.
A urmat tratament cu Omeran 2cp/zi, DeNol 3 cp/zi, Silimarin instant 4cp/zi, Metaspar 4
cp/zi, Metocopramid 3 cp/zi, Locren 1 cp/zi, Algocalmin 2 fiole/zi.
Evoluţia este favorabilă. Se externează cu următoarele recomandări:
- Regim igieno-dietetic;
- Urmează tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran 1cp/zi,
Propanolol 1cp/zi;
- Dispensarizarea prin medical de familie.

44
Plan de nursing
Nume: R.I.
Diagnostic: HEPATITA CRONICĂ CU VIRUŞI C

Diagnostic de nursing Obiectiv Intervenţii Evaluare

-dificultate în a respira, datorată - bolnavul să respire - am asigurat o poziţie semişezândă pacientului pentru a-i - bolnavul susţine
mobilităţii articulare liber şi uşor pe nas cu o uşura respiraţia; că îi este foarte
limitate, manifestată prin frecvenţă de -am asigurat un repaus la pat de 10-12ore/zi în decubit greu să renunţe la
16-18r/min în dorsal sau în poziţia adoptată de pacient, care să îi faciliteze cafea şi tigări;
dispnee (năduf), dureri
următoarele 5 zile; respiraţia; - prezintă acelaşi
articulare şi abdominale, -am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea ritm respirator;
respiraţie pe gură; R=24r/min. acesteia la pat pentru a-i conserva energia; - pacientul respiră
-Dificultate în a respira, -am liniştit pacient explicându-i că nu are rost să îşi facă greu în continuare
datorată tahicardiei, griji dacă urmează tratamentul medical şi dacă se pe gură P=95p/min;
manifestată prin tahipnee. odihneşte; T.A.=160/80
P=95p/min; -am asigurat în salon o temperatură şi umiditate potrivită; mmHg;
11.03.2016

-am învăţat pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare R=24 r/min.

T.A.=170/90 mmHg.
(ţigări şi cafea);
-am administrat medicaţia hepatoprotectoare şi
corticoterapia la indicaţia medicului:
 Silimarin instant 4cp/zi;
 Metaspar 4 tb/zi.
-am calculat un regim hiposodat zilnic;
-am calculat la indicaţia medicului: Metocopramid 3cp/zi;
Omeran 2cp/zi; DeNol 3cp/zi; Propanol 3cp/zi;
-am supravegheat comportamentul pacientului şi am sesizat
semnele de apariţie a insuficienţei hepatice;
- i-am administrat la indicaţia medicului medicaţia pentru
hipertensiune: Locren 1cp/zi;

- dificultate în a se alimenta şi - pacientul să nu mai - i-am redus alimentaţia pe gură; -Aceste

hidrata corespunzător datorită prezinte inapetenţă, -am făcut bilanţul hidric: caracteristici se

45
inapetenţei, greţurilor şi
vărsăturilor alimentare,
manifestate prin adinamie,
uşoară scădere ponderală (2kg),
astenie fizică, lipsa de forţă,
sete intensă.
-eliminarea inadecvata a urinei
şi scaunelor, calitativ şi
cantitativ, datorită infecţiei de
la nivelul ţesutului hepatic,
manifestat prin urina
hipercromă în cantităţi mici şi
scaune decolorate albicioase (ca
argila), diareice datorită
intoleranţei la lactoză;
greţuri, vărsături;  intrări 1100 ml/zi; menţin;
- să fie echilibrat  ieşiri 1000 ml/zi. -se hidratează,
nutriţional şi hidro- - i-am suplimentat necesarul de lichide la 3000 ml/zi la prezintă în
electrolic; indicaţia medicului astfel: continuare
- să respecte regimul - 2500 ml Glucoză 1% I.V., restul de 500 ml (supă de vărsături.
alimentar hepatic. morcovi, ceai de mentă neîndulcit, mucilagiu de
orez) le-am repartizat astfel: la fiecare 3h/100ml
administrate cu linguriţa;
- am instituit pacientului un regim hidric în prima zi la
indicaţia medicului;
- am recoltat V.S.H., G.P.T., G.O.T., electroforeza
proteinelor sferice, colesterol, T.Quick;
- am conştientizat pacientul asupra importanţei regimului
alimentar pentru înlăturarea simptomelor;
- am cântărit pacientul având iniţial 70kg;
- pentru oprirea vărsăturilor i-am administrat la indicaţia
medicului Metocopramid 1 f intramuscular;
- am ajutat bolnavul în timpul vărsăturilor.
- pacientul să nu mai - am hidratat bolnavul parenteral prin perfuzie (glucoză -aceste
prezinte scaune diareice 10% 1000ml, aminofuzin 500ml, ser fiziologic 10000ml ), caracteristici se
decolorate şi urină asigurand astfel aportul de vitamine şi săruri minerale menţin;
hipercromă în cantităţi necesare unui metabolism normal; - pacientul prezintă
mici; - Am administrat medicaţia prescrisă de medic : în continuare
- pacientul să fie Hemisuccinat de Hidrocortizon 200mg x2/zi, Vitaminele: meteorism
hidratată; B1, B6, C i.m., Fitomenadion 1 f, Smecra 1 plic x3/zi; abdominal, scaune
- pacientul să revină la - am explicat şi supravegheat necesitatea efectuării toaletei diareice decolorate
tranzitul intestinal de 1 perianale dupa fiecare scaun; şi urini hipercrome.
scaun/zi în următoarele - Am făcut bilanţul hidric măsurând ingestia şi excreţia;
3 zile; - am recoltat urină şi scaun pentru examene clinice şi
- pacientul să aibă bacteriologice în vederea evaluării funcţiei hepatice;
tegumentele şi - am recoltat sânge pentru hemocultură;
mucoasele perianale - am asigurat o alimentaţie hidrică, în primele 24-48 ore;
curate şi integre în - am servit pacienta cu ceaiuri neîndulcite, zarzavaturi,
următoarele 4 zile; fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat. Alimentele
-pacientul să fie sunt desodate;
46

-hipertermie datorată procesului
infecţios hepatic manifestată
prin febră moderată;
- T=41 grade C, transpiraţii
minime, cefalee, sete intensă.
-dificultate în deplasare şi
desfăşurarea unei activităţi
normale datorită reumatismului
articular cronic, durerilor
moderate în hipocondrul drept
şi a asteniei fizice manifestate
prin grimase, gemete, mers
aplecat, oboseală intensă şi
prelungită, însoţită de
slăbiciune fizică, de scădere a
capacităţii de lucru intelectual,
adinamie.
echilibrată - am interzis pacientului să consume orice fel de alimente
hidroelectrolitic. primite în timpul vizitelor aparţinătorilor;
- am calculat zilnic bilanţul hidric:
 intrări 1100 ml/zi;
 ieşiri 1000 ml/zi.
- am observat şi notat carateristicile în F.O.
-bolnavul să revină la - am administrat la indicaţia medicului medicaţia - aceste
temperatura normală a antitermică şi cea antalgică (Algocalmin şi Piafen 2 fiole caracteristici se
corpului (37 grade C) dimineaţa şi seara); menţin.
în următoarele 2 zile; - am pus comprese cu apă rece pe frunte timp de 15 minute
-pacientul să prezinte din 3 în 3 ore pe timpul zilei;
tegumentele şi - am schimbat aşternuturile ori de câte ori a fost necesar;
mucoasele curate în - am acoperit perna cu un prosop;
următoarele 2 zile; - l-am şters de transpiraţie pe faţă şi pe corp şi l-am
- pacientul să fie frecţionat cu alcool la fiecare schimbare a lenjeriei de corp;
hidratată şi să prezinte -am schimbat pijamaua ori de câte ori a fost nevoie;
o stare de nutriţie - pentru a prevenii frisoanele am închis uşa şi geamurile
adecvată. pentru ca pacientul să nu stea în curent;
- am aerisit salonul ori de câte ori a fost nevoie;
- am măsurat şi am notat temperatura zilnic în foaia de
temperatura din 2 în 2 ore.
-pacientul să se - am asigurat repaus la pat pacientului cam 10-12 ore/zi în -durerile din
deplaseze cu ajutor în decubit dorsal sau în poziţia adoptată de pacient; hipocondru au
primele 3 zile; - am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea început să scadă în
-pacientul să aibă acesteia la pat, pentru a-i conserva energia; intensitate;
tonusul muscular şi - am menţinut igiena tegumentelor, a lenjeriei şi a -pacientul execută
forţă musculară mucoaselor; mişcările
păstrată; - am administrat tratamentul prescris de medic, antispasmic recomandate de
-pacientul să-şi menţină şi hepatoprotector (Hernisuccinat de Hidrocortizon 200 mg echipa medicală;
integritatea activităţii x2/zi, Fitomenadion 1 f, Vitamina B1, B6, C i.m. câte o - pacientul este în
articulare; fiola pe zi); continuare
-să nu mai prezinte - i-am recomandat să execute câteva mişcări în pat: adinamică şi
dureri în hipocondrul mişcarea degetelor, încheietura mâinii, gleznei, membrului astenică.
drept; inferior şi superior (flexie-extensie), păstrând poziţia de
47

-Dificultate în a dormii din
cauza anxietăţii, durerii în
hipocondrul drept şi a durerilor
articulare, manifestată prin
oboseală, somn agitat,
superficial;
-somnul este insuficient
calitativ şi cantitativ, datorită
insomniei, manifestat prin ore
puţine de somn;
-somnolenţă postamială datorită
somnului insuficient din timpul
nopţii.
-Anxietate datorită simptomelor
pe care le are, a incertitudinii
evoluţiei stării sale de sănătate,
a faptului că este spitalizată şi
nu mai poate fi alături de
familie acasă, manifestatăprin
agitaţie, comunică greu cu
echipa medicală.
-bolnavul să-şi recapete decubit dorsal, până la îmbunătăţirea stării sale de sănătate
interesul pentru explicându-i necesitatea acestor exerciţii în stimularea
mişcare; circulaţiei sangvine, menţinerea mobilităţii articulare, a
-pacientul să nu mai tonusului muscular.
prezinte dificultate în
mers.
-bolnavul să nu mai -am sfătuit pacientul că ori de câte ori are dureri -pacientul prezintă
prezinte insomnii, abdominale, să stea în repaus la pat, în poziţie antalgică, de aceeaşi dificultate
somnolenţă post-amială decubit lateral, cu picioarele flectate pe abdomen şi mâinile în a se odihni.
şi somn agitat întrerupt încrucişate pe torace, iar pe spate, în decubit dorsal, cu
în timpul nopţii; picioarele îndoite şi cu o pernă sub genunchi;
- pacientul să poată - am asigurat condiţiile de mediu adecvate;
adormi mai uşor şi să - am informat pacientul asupra manifestării bolii şi a
aibă un somn odihnitor; tratamentului prescris de medic;
-să respecte un orar de - am favorizat un climat de linişte şi securitate;
somn şi odihnă; - am administrat tratamentul la indicaţia medicului;
-pacientul să nu mai - am asigurat o temperatură adecvată în salon, i-am aerisit
prezinte anxietate în salonul;
următoarele 3 zile. - am înlăturat şi diminuat sursele de iritare fizică şi psihică;
- am stabilit împreună cu el un orar de odihnă şi somn;
- i-am recomandat să facă ce făcea şi acasă pentru a se
relaxa (să privească la TV);
- i-am explicat rolul somnului şi al odihnei în refacerea
organismului.
- pacientul să nu mai fie - am liniştit pacientul cu privire la simtomatologia şi - pacientul este în
anxios, să nu mai fie evoluţia bolii, explicându-i că starea sa se va ameliora dacă continuare anxios şi
agitat; va urma tratamentul şi regimul alimentar hepatic, dar şi agitat.
- bolnavul trebuie să dacă se odihneşte suficient;
înţeleagă necesitatea - i-am explicat necesitatea spitalizării pentru refacerea sa şi
spitalizării; i se va permite soţului să o viziteze în fiecare zi, pentru a se
-săcomunice cu putea linişti;
personalul medical şi să - i-am asigurat un confort fizic şi psihic pentru a suporta
aibă încredere în el. mai uşor spitalizarea;
- i-am explicat tehnicile ce urmează a-i fi efectuate şi am
încurajat-o săparticipe şi el la îngrijiri;
48
 - l-am sfătuit să facă ceea ce făcea şi acasă pentru a se
relaxa;
-i-am explicat importanţa comunicării cu echipa medicală.

-Dificultate în a-şi efectua -asigurarea igienei - i-am asigurat igiena corporală zilnică, toaleta -pacientul
toaleta corporală datorită corporale zilnice a corporală efectuând-o cu ajutorul său; prezintă
mobilităţii articulare limitate, pacientului; - i-am schimbat pijamaua şi lenjeria ori de câte ori a tegumente şi
prezintă deschidratare din -să-şi efectueze fost nevoie; mucoase curate;
cauza vărsăturilor şi singur igiena - am hidratat pacientul parental; -prezintă în
tranpiraţii, manifestate prin corporală; - am observat evoluţia acestor caracteristici. continuare icter la
piele uscată, ochi încercănaţi, -să nu mai prezinte nivelul
buze uscate, tegumente şi tegumente şi mucoase tegumentelor şi
mucoase icterice. umede şi buze uscate; mucoaselor.
-coloraţia
tegumentelor şi
mucoaselor să revină
la normal.

49
 -dificultate în a respira, datorată
mobilităţii articulare limitate,
manifestată prin dispnee
(năduf), dureri articulare şi
abdominale, respiraţie pe gură;
R=24 r/min;
-dificultate în a respira, datorată
12.03.2016
hipertensiunii arteriale,
manifestată prin tahicardie şi
tahipnee.
P=95 p/min
T.A.=170/90 mmHg.
-pacientul să respire -am asigurat o poziţie semişezândă bolnavului pentru a-i - pacientul prezintă
liber şi uşor pe nas cu o uşura respiraţia; acelaşi ritm
frecvenţa de 16-18 -am asigurat repaus la pat de 12-13 ore/zi în decubit dorsal respirator R=24
r/min în următoarele 3 sau o poziţie adoptată de pacientul care să-i favorizeze r/min;
zile; respiraţia; - susţine că îi este
-pacinetul să nu mai -i-am indicat pacientului să renunţe la viciile sale (cafea şi greu sa renunţe la
prezinte tahicardie şi ţigări) pentru că îi dăunează stării sale de sănătate; vicii (ţigări şi
tahipnee şi să aibă o -am asigurat în salon o temperatură şi o uminidatate cafea);
respiraţie uşoară. potrivită pentru pacient; - respiraţia se face
-am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea în continuare pe
acestuia la pat, pentru a-i conserva energia; gură T.A.=160/80
-am administrat la indicaţia medicului : Metocropramid 3 mmHg; P=95
cp/zi, Omeran 2 cp/zi, DeNol 3 tb/zi; p/min.
-am administrat la indicaţia medicului medicaţia hepato-
protectoare şi corticoterapia: Silimarin instant 4 cp/zi,
Metaspar 4 tb/zi.
50
-hipertermie datorată procesului
infecţios, manifestată prin
tegumente calde, roşii, stare
generală alterată T=39 grade C.
-Discomfortul abdominal din
cauza procesului inflamator
hepatic, manifestat prin dureri
în hipocondrul drept,
fatigabilitate, anxietate,
inapetenţă, greţuri, vărsături
alimentare, meteorism
abdominal.
-pacientul să-şi menţină - am măsurat pulsul, temperatura, tensiunea arterială, -temperatura
temperatura corpului în respiraţiile din 2 în 2 ore şi le-am notat în foaia de pacientului a mai
limite normale în temperatură: P=95 p/min, T=39 grade C, T.A.=170/90 scăzut cu un grad
următoarele 12 ore şi mmHg, R=24 r/min; C. T=40 grade C.
să-i scadă temperatura -am administrat la indicaţia medicului medicaţia
cu 1,2 grade C în antitermică şi cea antalgică (Algocalmin, Piafen) 2 fiole
termen de 8 ore. dimineaţa şi seara.
-pacientul să prezinte - am administrat la indicaţia medicului tratamentul
subfebrilitate (37 grade antibiotic cu : Penicilină 3 cp/zi, Amoxicilină 3 cp/zi;
C) în 12 ore şi - i-am pus comprese cu apă rece pe frunte timp de 15
săprezinte o stare de minute din 3 în 3 ore.
bine fizică şi psihică în - am schimbat aşternuturile ori de câte ori a fost nevoie;
următoarele 24 de ore. - am acoperit pernă cu un prosop;
- am şters pacientul de transpiraţie pe faţă şi pe corp la
fiecare schimbare a lenjeriei de corp;
- am schimbat pijamaua pacientului ori de câte ori a fost
nevoie;
- pentru a prevenii frisoanele am închis uşa şi geamurile
pentru ca pacientul să nu stea în curent;
- am aerisit salonul ori de câte ori a fost nevoie.
- bolnavul să prezinte o - i-am redus pacientului alimentaţia orală; -pacientul se
stare de confort fizic şi - i-am suplimentat necesarul de lichide la 3000 ml/zi la hidratează;
să i se amelioreze starea indicaţia medicului astfel: 2500 ml glucoză 10% perfuzabil, -prezintă în
sa generală în iar restul de 500 ml: ceaiuri neîndulcite şi supe; continuare
următoarele 4 zile; - am hrănit-o oral cu zarzavaturi uşor digerabile, fructe vărsături,
- bolnavul să nu mai fierte, coapte şi piureuri de zarzavaturi; inapetenţă, greţuri
prezinte meteorism - am cântărit pacientul zilnic având iniţial 70 de kg; şi anxietate.
abdominal, greţuri, - am făcut zilnic bilanţul hidric al pacientului:
vărsături, inapetenţă şi  Intrări 1100 ml/zi
anxietate în următoarele  Ieşiri 1000 ml/zi
24 de ore; -pentru a-i opri vărsăturile alimentare i-am administat la
-bolnavul să fie indicaţia medicului Metocopramid 2 tb/zi;
echilibrat nutriţional şi - am ajutat bolnavul în timpul vărsăturilor;
hidroelectrolitic. - i-am institutit pacientului un regim hidric la indicaţia
medicului;
51

-deficit de volum de lichide din
cauza gingivoragiilor şi a
scaunelor diareice, manifestat
prin alterarea respiraţiei şi
circulaţiei (polipnee, tahicardie
H.T.A., tegumente palide şi
uscate);
-discomfortul din cauza
tulburărilor digestive,
manifestat prin dureri
abdominale şi meteorism
abdominal;
-modificări ale tranzitului
intersinal, manifestate prin
scaune diareice decolorate în
număr de 4/zi şi urină
hipocromă în cantităţi mici.
-dificultate în deplasare şi
desfăşurarea unei activităţi
normale datorată durerilor în
hipocondrul drept,
reumatismului articular şi a
asteniei fizice manifestate prin
grimase, gemete, mers aplecat,
oboseală intensă şi prelungită,
însoţită de slăbiciune fizică, de
- am asigurat aportul de vitamine şi săruri minerale
necesare unui metabolism normal prin administrarea de ser
fiziologic 1000 ml/zi şi vitaminele B1, B6 1 fiola şi
vitamina C1 fiola i.m.;
- am informat pacientul asupra importanţei regimului
alimentar hepatic.
- pacientul să nu mai - am făcut zilnic bilanţul hidric măsurând ingestia şi -Caracteristicile
prezinte hemoragii; excreţia; pacientului se
-pacientul să fie - am asigurat o alimentaţie hidrică corespunzătoare unui menţin în
echilibrat metabolism normal; continuare.
hidroelectrolitic; - am explicat şi supravegheat necesitatea efectuării toaletei
-bolnavulsă nu mai perianale după fiecare scaun;
prezinte meteorism - am servit pacientul cu ceaiuri neîndulcite, produse lactate,
abdominal; zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat.
-bolnavul să aibă Alimentele sunt desodate;
tegumentele şi - am hidratat pacientul pe cale orală şi prin perfuzii cu
mucoasele perianale glucoză 10%-2000 ml urmărind înlocuirea pierderilor de
curate şi integre în apa şi electroliţi;
următoarele 3 zile; - am interzis pacientului să consume orice fel de alimente
- pacientul să nu mai primite în timpul vizitei aparţinătorilor;
prezinte urini - am calculat zilnic bilanţul hidric:
hipocrome;  Intrări 1100 ml/zi
- bolnavul să revină la  Ieşiri 1000 ml/zi.
tranzitul intestinal de
1scaun/zi în
următoarele 2 zile.
-bolnavul să nu mai - am administrat medicaţia antispasmică şi hemato- -pacientul continuă
prezinte dureri protectoare: Hemisuccinat de hidrocortizon 2000 mg x2/zi, să fie adinamică şi
articulare şi Fitomenadion 1f, vitaminele B1, B6, C i.m. care o fiola/zi; astenică;
abdominale; - pentru dureri articulare am aplicat local Diclofenac -durerile
-să nu mai prezinte unguent de 3 ori/zi; abdominale şi
dificultate în mers; - am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea articulare s-au mai
-pacientul să-şi recapete acesteia la pat, pentru a-i conserva energia; ameliorat;
interesul pentru - i-am recomandat repaus la pat 10 ore pe zi în decubit -pacientul execută
mişcare; dorsal sau în poziţia adoptată de pacient pentru a-i fortifica mişcările
52
scădere a capacităţii de lucru
intelectual, adinamie.
-Dificultate în a dormii din
cauza anxietătii, durerii în
hipocondrul drept şi a
durerilor articulare,
manifestată prin oboseală,
somn agitat, superficial;
-bolnavul să-şi menţină organismul; recomandate de
integritatea activităţii - am asigurat menţinerea igienei tegumentelor şi către medic.
articulare; mucoaselor, a lenjeriei pacientului.
-bolnavul să aibă - am sfătuit pacientul să execute câteva mişcări în pat:
tonusul şi forţa mişcarea degetelor, încheieturilor mâinii, gleznei,
musculară păstrată. membrelor inferioare şi superioare (felxie-extensie),
-bolnavul să prezinte păstrând poziţia de decubit dorsal, până la îmbunătăţirea
stare de confort fizic şi stării sale de sănătate explicându-i necesitatea acestor
psihic. exerciţii pentru stimularea circulaţiei sangvine, menţinerea
mobilităţii articulare şi al tonusului muscular.
-bolnavul să nu mai - i-am administrat la indicaţia medicului Diazepam 1cp cu -pacientul prezintă
prezinte insomnii, 2 ore înainte de culcare; aceeaşi dificultate
somnolenţă post amială - am aerisit salonul; în a se odihni.
şi somn agitat, întrerupt - am liniştit pacientul explicându-i de ce să fie neliniştit
în timpul nopţii; deoarece personalul medical o supraveghează în
-Pacientul să adoarmă permanenţă;
mai uşor şi să aibă un - i-am creat un mediu de siguranţa fizică şi psihică, un
somn odihnitor; mediu liniştitor pentru a se odihni;
-bolnavul să respecte - i-am asigurat o temperatura adecvată în salon;
orarul de somn şi de - i-am diminuat şi înlăturat sursele de iritare fizică şi
odihnă. psihică;
- i-am stabilit pacientului un orar de odihnă şi somn.
53
 -dispnee respiratorie, datorită
procesului infecţios hepatic,
manifestată prin
frecvenţărespiratorie mărită,
amplitudine micşorată,
respiraţie superficială, R=24
r/min, dureri în hipocondrul
drept, respiraţie pe gură.
13.03.2016
-deficit ponderal datorită
procesului infecţios hepatic,
manifestat prin scădere
ponderală, inapetenţă, greaţă,
vărsături, balonări.
-Modificări ale transitului
intestinal din cauza procesului
infecţios hepatic, manifestat
prin scaune diareice, decolorate,
dese, şi urini hipercrome.
-bolnavul să respire - am aşezat pacientul în poziţie semişezândă pentru a-i -prezinta acelaşi
liber şi uşor pe nas cu o uşura respiraţia; ritm respirator;
frecvenţă de 16-18 - am asigurat pacientului un repaus la pat în decubit dorsal -pacientul respiră în
r/min în următoarele 2 sau într-o poziţie adoptată de pacient care să ii faciliteze continuare pe gură.
zile. respiraţia;
- am servit pacientul la pat pentru a-i conserva energia;
- i-am explicat pacientului că nu trebuie să-şi facă griji dacă
urmează tratamentul medical sau dacă se odihneşte;
- am asigurat în salon o temperatura şi umiditate potrivite;
- am administrat medicaţia pentru hipertensiune: Locren 1
cp/zi, metocopramid 2 cp/zi, Algocalmin 1 fiola i.m.;
- am calculat un regim hiposodat zilnic.
- am supravegheat comportamentul pacientului şi am
sesizat semnele de apariţie a insuficienţei hepatice;
- am măsurat din 2 în 2 ore funcţiile vitale ale pacientului şi
le-am notat în foaia de temperatură.
- pacientul să fie - am calculat necesarul de calorii pentru 12 ore; -bolnavul se
echilibrat nutriţional şi - am făcut bilanţul hidric: hidratează, dar
hidro-electrolitic;  Intrări 2000 ml/zi; refuză în continuare
-pacientul să ia în  Ieşiri 1800 ml/zi; alimentaţia orală;
greutate 2kg în -am conştientizat pacientul asupra importanţei regimului -prezintă în
următoarele 3 zile. alimentar; continuare vărsături
-am cântărit pacientul zilnic având iniţial 70 kg. alimentare, greţuri,
inapetenţă.
-bolnavul să revină la - am explicat şi supravegheat necesitatea efectuării toaletei -Pacientul se
tranzitul intestinal de 1 perianale după fiecare scaun; hidratează;
scaun/zi în următoarele - am făcut bilanţul hidric măsurând ingestia şi excreţia; - nu mai prezintă
2 zile; - am servit pacientul cu ceai de mentă neîndulcit, zeamă de scaune diareice
-pacientul să aibă orez, supă de morcovi; decolorate şi dese;
tegumentele şi - am interzis pacientului să consume orice fel de alimente - nu mai prezintă
mucoasele perianale aduse de către aparţinători primite în timpul orelor de urini hipercrome şi
curate şi integre în vizită; balonări
următoarele 3 zile; - am hidratat bolnavul pe cale orală şi prin perfuzii cu abdominale.
-bolnavul să fie Glocoză 10%-2500 urmărind înlocuirea pierderilor de apă
echilibrat şi electroliţi.
54

-dificultate în a se odihni,
datorită crizelor de dispnee şi a
durerilor din hipocondrul drept,
manifestată prin ore insuficiente
de somn (4ore/noapte), treziri
frecvente în timpul nopţii, somn
agitat, neodihnitor, coşmaruri.
-hipertermie datorită procesului
infecţios hepatic, manifestat
prin febră moderată T= 39
grade C, transpiraţii, sete
intensă.
-dificultate în a se deplasa şi a
desfăşura o activitate normală,
datorită reumatismului, a
hidroelectrolitic. -am calculat zilnic bilanţul hidric:
 Intrări 2500 ml/zi
 Ieşiri 2300 ml/zi.
-pacientul să doarmă - am creat condiţii favorabile de somn, o temperatură -pacientul nu mai
continuu timp de 8 ore adecvată de 18-24 grade C; prezintă insomnii,
pe noapte şi să aibă un - am aerisit salonul; reuşeşte să doarmă
somn liniştitor în -i-am administrat la indicaţia medicului o pastilă de cam 6-7 ore/noapte
următoarele 48 de ore. Diazepam înainte cu 2 ore de culcare; liniştită;
- am sfătuit bolnavul că ori de câte ori prezintă dureri - nu se mai trezeşte
abdominale, să stea în repaus la pat, în poziţie antalgică, de în timpul nopţii.
decubit lateral, cu picioarele flectate pe abdomen şi cu
mâinile încrucişate pe torace, iar pe spate , în decubit dorsal
cu picioarele îndoite şi cu o pernă sub genunchi.
- am asigurat condiţii de mediu adecvate;
- am diminuat şi înlăturat sursele de iritare fizică şi psihică;
- am stabilit orarul de odihnă şi somn al pacientului;
- am favorizat un climat de linişte şi securitate.
-pacientul să revină la - am administrat la indicaţia medicului, medicaţia - pacientul nu mai
temperatura normală a antitermică şi cea antalgică: Algocalmin 2 fiole şi Piafen 2 prezintă hipertermie
corpului (37 de grade fiole dimineaţa şi seara; T=37 grade C.
C) în următoarele 24 de -am pus comprese cu apă rece pe frunte timp de 15 minute
ore; din 3 în 3 ore în timpul zilei;
- bolnavul să prezinte - am acoperit perna cu un prosop;
tegumente curate şi - am schimbat aşternuturile ori de câte ori a fost necesar;
uscate în următoarele - am şters pacientul de transpiraţie pe faţă şi corp şi l-am
24 de ore. frecţionat cu alcool la fiecare schimbare a lenjeriei de corp;
- am schimbat pijamaua ori de câte ori a fost necesar;
- am măsurat şi am notat temperatura zilnic în foaia de
temperatură din 2 în 2 ore;
- am aerisit salonul ori de câte ori a fost necesar.
-pacientul să nu mai - am administrat la indicaţia medicului medicaţia - pacientul nu mai
prezinte dureri; antispamică şi hepato-protectoare: Hemisuccinat de prezintă dureri
- să nu mai prezinte hidrocortizon 200 mgx2/zi, Fitomenadion 1 fiolă, articulare şi
55
durerilor intense din
hipocondrul drept şi a asteniei
fizice, manifestate prin grimase,
gemete, mers aplecat.
-dificultate în a se alimenta şi
hidrata corespunzător datorită
inapetenţei, manifestată prin
adinamie, uşoară scădere
ponderală (1 kg), astenie fizică,
lipsa de forţă, sete intensă.
-discomfort din cauza
tulburărilor digestive, a stării de
rău produs de dispersia biliară
manifestat prin dureri
abdominale;
-modificări ale tranzitului
intestinal, manifestat prin
scaune diareice decolorate şi
urinii hipercrome.
dificultate în mers; Vitaminle B1, B3, C i.m. câte o fiolă pe zi; abdominale ;
-să-şi recapete interesul - i-am recomandat repaus la pat 10 ore pe zi pentru a-şi - nu mai prezintă
pentru mişcare. fortifica organismul; astenie fizică.
- am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea
acestuia la pat, pentru a-i conserva energia;
- i-am asigurat igiena corporală, a lenjeriei şi a
tegumentelor şi mucoaselor pacientului.
-pacientul să nu mai - i-am redus alimentaţia pe gura bolnavului; - pacientul nu mai
prezinte inapetenţă; - am făcut zilnic bilanţul hidric prezintă meteorism
-să fie echilibrat hidro-  Intrări 2500 ml/zi abdominal greţuri
electrolitic şi  Ieşiri 2300 ml/zi; sau vărsături.
nutriţional; - am cântărit zilnic pacientul; -bolnavul se
-pacientul să respecte -i-am suplimentat necesarul de lichide la 2500ml/zi la hidratează şi a
regimul alimentar indicaţia medicului; început să mănânce
hepatic. -i-am administrat tratamentul prescris de medic. şi oral.
-bolnavul să fie - am făcut zilnic bilanţul hidric, măsurând ingestia şi -pacientul nu
echilibrată excreţia; prezintă meteorism
hidroelectrolitic; - am explicat şi supravegheat necesitatea efectuării toaletei abdominal;
-pacientul să revină la perianale după fiecare scaun; -durerile
tranzitul intestinal de 1 - am servit pacientul cu ceaiuri neîndulcite, produse lactate, abdominale s-au
scaun pe zi în zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat, ameliorat;
următoarele 24 de ore; alimentele sunt desodate; -pacientul prezintă
-pacientul să aibă - am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative şi le-am notat în continuare
tegumentele şi în foaia de temperatură şi în foaia de observaţie. scaune diareice şi
mucoasele perianale urini hipercrome.
curate şi integere în
următoarele 24 de ore;
-pacientul să nu mai
prezinte urini
hipercrome.
56
 -dispnee inspiratorie, datorită
procesului infecţios hepatic,
manifestat prin frecvenţă
respiratorie marită, amplitudine
micşorată, respiraţie
superficială R=19r/min.
-dificultate în a se alimenta,
datorităinapetenţei manifestată
prin adinamie, astenie fizică,
lipsa de forţă, sete intensă şi o
14.03.2016
uşoară scădere ponderală (1 kg)
-eliminarea inadecvată a urinei
şi scaunelor, calitativ şi
cantitativ, datorită infecţiei de
la nivelul ţesutului hepatic,
manifestat prin urină
hipercromă şi scaune diareice
decolorate.
-pacientul să respire - a asigurat o poziţie semişezândă pacientului pentru a-i -pacientul respiră
liber şi uşor pe nas cu o uşura respiraţia; normal cu o
frecvenţă de 16-18 - am asigurat în salon o temperatură şi o umiditate frecvenţă
resp/min în următoarele potrivită; respiratorie de
24 de ore. - am administrat tratamentul la indicaţia medicului: 18r/min
medicaţia hepatoprotectoare : Silimarin instant 4 cp/zi, P=83 p/min
Metaspar 4 tb/zi; T.A.=140/70
- am calculate un regim hiposodat zilnic; mmHg.
- am supravegheat comportamentul pacientului şi am
sesizat semne de apariţie a insuficienţei hepatice.
-bolnavul să nu mai - am alimentat oral şi perfuzabil pacientul cu: supă de - pacientul se
prezinte inapetenţă; morcovi, ceaiuri neîndulcite, zarzavaturi, fructe fierte, hidratează
- să fie echilibrat coapte, piureuri de zarzavaturi, produse lactate; corespunzător;
nutriţional şi hidro- - am suplimentat necesarul de lichide la 3000 ml/zi, la - pacientul se
electrolitic; indicaţia medicului; alimentează
- pacientul să respecte - am cântărit zilnic pacientul având iniţial 70 de kg. normal;
şisăînteleagă - este echilibrat
importanţa regimului nutriţional şi hidro-
hepatic. electrolitic.
- să nu mai prezinte - am hidratat bolnavul parenteral, prin perfuzie (glucoză - pacientul nu mai
scaune diareice 10%-100 ml, aminofuzin 500ml, ser fiziologic 10000), prezintăscaune şi
decolorate şi urină asigurând astfel aportul de vitamine şi săruri minerale; urini hipercrome;
hipercromă în cantităţi - am administrat medicaţia prescrisă de medic: - se hidratează
mici; Hemisuccinat de hidrocortizon 200mgx2/zi, Liv 52/tb. 1 normal.
- bolnavul să fie tbx3/zi, vitaminele B1, B6, C i.m., Fitomenadion 1 f,
hidratat. Smecta 1 plicx3/zi;
- am observat şi notat aceste caracteristici în foaia de
temperatură;
- am facut zilnic bilanţul hidric măsurând ingestia şi
excreţia;
- am servit pacientul cu ceaiuri neîndulcite, produse lactate,
zarzavaturi uşor digerabile, fructe fierte, supe.
57
 Rol delegat
Pacient – R.I.
Diagnostic: HEPATITA CRONICĂ CU VIRUŞI C
Temperatură Puls T.A. Respira Analize Explo. Funct. Tratament Dietă
Data

ţie Valori Valori reale

normale

58
 D=41o C D= 95 D=160/80 D=24r/ VSH=10/20 VSH=40/67m Ecografie: Propanolol Regim
S=41 o C p/min mmHg min mm m Ficat cu 3cp/zi igienico-
S= 95 S=160/80 S=25r/ Hb=12-16g% Hb=9,8g% diametrul Silimarin dietetic de
p/min mmHg min L=4000-9000 L=6500mm anteroposterior instant-4 cp/zi gastro şi
GRT<42 GPT=42ui 78 mm,lob Metaspar hepato-
GOT>37 Colesterol= drept diametral 4tb/zi protecţie;
T=100% 300 anteroposterior Metocoprami Regim
Pt=75g% Electroforeza: 167mm VP în d 3tb/zi hiposodat.
Alb=40-50g% PT=7g% hil 15mm, Omeran
Alb=56% splina 2cp/zi
11.03.2016

Globuline=24 125/85mm Locren 1cp/zi

% VS în hil 8 mm Glucoza 10%-
Lichid de ascită 2500ml
Ex. în zone declive Vitaminele
Urina B1, B6, C-1
Densitate=102 fiola/zi
5 Smecta
Sediment= 1plicx3/zi
frecvente Algocalmin-2
cristaline acid fiole/zi
uric Piafen 2cp/zi
Fitomenadion
1 fiolă/zi

59
 D=40o C D= 95 D=160/80 D=25r/ Endoscopie Omeran Regim
S=39o C p/min mmHg min digestiva 2cp/zi igienico-
S= 95 S=160/80 S=95r/ superioară: DeNol-3tb/zi dietetic de
p/min mmHg min varice esofagice Silimarin gastro şi
de gradul IV. instant 4cp/zi hepato-
12.03.2016

Metaspar protecţie
4tb/zi Regim
Locren 1cp/zi hiposodat
Metocoprami
d 3 cp/zi
Propanolol
3cp/zi
D=38o C D= 95 D=160/80 D=24r/ Metocoprami Regim
S=37o C p/min mmHg min d 3 cp/zi igieno-
S= 95 S=160/80 S=23r/ Propanolol dietetic de
p/min mmHg min 3cp/zi gastro
Omeran hepato-
13.03.2016

2cp/zi protecţie.
Silimarin Regim
instant 4cp/zi hiposodat
Algocalmin
2fiole
Piafen 2
fiole/zi
D=37o C D= 87 D=150/80 D=21r/ Silimarin Regim
S=37o C p/min mmHg min instant 4 cp/zi igieno-
S= 85 S=140/80 S=20r/ Metocoprami dietetic de
14.03.2016

p/min mmHg min d 3cp/zi gastro

Algocalmin 1 hepato-
fiolă protecţie.
Locren 1cp/zi Regim
hiposodat

60
 D=37o C D= 83 D=140/70 D=18r/ Silimarin Regim
S=37o C p/min mmHg min instant 4 cp/zi igieno-
S= 84 S=140/70 S=17r/ Propanolol dietetic de
15.03.2016

p/min mmHg min 3cp/zi gastro

Locren 1cp/zi hepato-
protecţie.
Regim
hiposodat

61
 CONCLUZIE

Planul de îngrijire este bazat pe nevoile specifice ale persoanei, urmărind

atingerea obiectivelor pentru fiecare nevoie afectată, foarte important fiind ca
pacientul să se simtă bine şi afecţiunea noastră deoarece este benefic un zâmbet
optimist, o vorbă bună, o atingere blândă, o privire senină şi prietenoasă.
În orice moment pacienţii au nevoie de cineva care să-i ajute, sa-i
incurajeze, să le ridice moralul.
Proiectul cuprinde trei planuri de îngrijire a trei pacienţi cu Ciroza
Hepatica; foarte important mi s-a părut faptul că pacienţii aveau nevoie să simtă
afecţiunea noastră, pentru ca în schimbul ei să ne ofere încrederea lor totală. În
aceste trei procese de nursing, având ca pacienţi trei adulti, am înţeles că mai întâi
trebuie să le câştigăm încrederea, pentru ca ei să colaboreze cu noi şi să răspundă
la tratament conform aşteptărilor noastre.
După ce le-am câştigat încrederea şi le-am dovedit că putem avea o relaţie
de prietenie şi sarcina mea în îngrijirea lor mi s-a părut mult mai uşoară, nu mai
erau atât de reticenţi, acestia având personalităţi diferite şi atitudinea mea a fost
alta pentru fiecare pacient în parte.
Pentru a acorda îngrijiri de calitate ca asistent medical trebuie să ai calităţi
deosebite, cum ar fi: sensibilitate, dragoste de aproapele tău, conştiinţă, precum şi
cunoştinţe profunde şi o judecată corectă pentru a răspunde nevoilor particulare
specifice unui bolnav.
Astfel, prin această lucrare am încercat să redau cât mai bine posibil
intervenţiile şi atribuţiile psiho-fizice ale asistentului medical în vederea obţinerii
unei bune îngrijiri ale pacienţilor.

62
BIBLIOGRAFIE

1. F.O. nr. Sectia Medicala

2. F.O. nr. Sectia Medicala
3. F.O. nr. Sectia Medicala
1. Anatomia şi fiziologia omului ,Dr. Roxana Maria Albu, Dr.Valeri
Bistriceanu, Dr.Mioara Mincu, Editura Universul, Bucureşti 2001
2. Atlas de anatomie, Dr. Răzvan P. Ionescu – Andrei ,Editura Vox, Bucureşti
1997
3. Clinica Medicală, C-tin I. Negoiţă, Ramon Vlaicu, D-tru Dumitraşcu,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983
4. Ghid de nursing, Lucreţia Titircă, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2001
5. Manual de Medicină internă, Corneliu Borundel, Editura Medicală,
Bucureşti 2002
6. Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii medicali, Lucreţia
Titircă, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2000
7. Urgenţe Medico – Chirurgicale, Lucreţia Titircă, Editura Medicală,
Bucureşti 2002
8. Bazele clinice pentru practica medicală, A.Păunescu Podeanu, Editura
Medicală, Bucureşti 1984
9. Tehnici îngrijiri bolnavului, Carol Mozas, Editura Medicală, Bucureşti
1997
10. Patologia Chirurgicală, Victor Emilian Bancu, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1979
11. Manual de îngrijire speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali,
Lucreţia Titirică, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti 1998

63
12. Manual de medicină pentru cadre medii , C.Borundel, Editura ALL, Ediţia
2, Bucureşti 1994
13. Ghid de nursing, Lucreţia Titirică, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 1996
14. Chirurgie Specialităţi Înrudite.Nursing în Chirurgie, Dr. Mircea C-tin,
Editura Universul
15. Farmacologie, Dr. Lurenţiu Pănoiu, Editura Carol Davila, Bucureşti 2005
16. Chirurgie.Specialităţi Chirurgicale Manual pentru cadre medii şi Şcoli
Postliceale, Dr. Silvian Daşchievici, Dr. Mihail Mihăilescu, Editura
Medicală, Bucureşti 1997
17. Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor, Kyovski A., Editura Corint,
Bucureşti 2007
18.Nursing, Ciofu Elena, Editura Prototip, Bucureşti 2002
19. Fundamente de nursing, Pârlog Maria, Editura Atena, Bucureşti 2004
20. Semiologie Clinică Medicală, Moldoveanu Tiberiu, Editura Medicală,
Bucureşti 2005
21. Tehnici Chirurgicale Vol 1, Andrei Popovici, Editura Medicală, Bucureşti
2002
22. Farmacologie Clinică, Stroiescu Vasile, Editura Medicală, Bucureşti 1972

64
ANEXA 1

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE

FIINŢEI UMANE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

2. Nevoia de a bea şi de a mânca.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se mişca şi de avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale.
8. Nevoia de a-si menţine tegumentele curate şi integre.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe.
12. Nevoia de a fi ocupat şi a se realiza.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

65
66
 ICONOGRAFIE

Factori de risc Hepatita cronică virală C

67
Complicaţii ale Hepatitei cronice cu virus C

Virus hepatic

68
 Infecţie cu Hepatita C

Infecţie cu Hepatita C datorată tatuajului

69