Proiect AMG

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
CENTRUL DE STUDII Ştefan cel Mare şi Sfânt

RĂDĂUȚI, JUD. SUCEAVA
PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE – NIVEL 5
Calificarea profesională: Asistent medical generalist
Profesor îndrumător: Absolvent:

asist. med. Irimescu Elena Balan M. Gabriela
Margareta
2019
1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CIROZĂ HEPATICĂ
CUPRINS
ARGUMENT.................................................................................................................................4
2
OBIECTIVUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE.............................................5
OBIECTIVUL II PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII: CIROZA HEPATICĂ 7

Definiție........................................................................................................................................11
Etiologie........................................................................................................................................11
Clasificare.....................................................................................................................................12
Simptomatologie:.........................................................................................................................12
Diagnostic:...................................................................................................................................14
Complicații:..................................................................................................................................15
Tratament:...................................................................................................................................17
Profilaxie:.....................................................................................................................................18
OBIECTIVUL III ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ....................................................19
Fișa tehnică nr. 1:.......................................................................................................................21
Fișa tehnică nr. 2:........................................................................................................................23
Fișa tehnică nr. 3:........................................................................................................................25
Fișa tehnică nr. 4:........................................................................................................................27
OBIECTIVUL IV PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CIROZĂ

HEPATICĂ .................................................................................................................................29
Cazul nr. 1....................................................................................................................................29
Cazul nr. 2....................................................................................................................................39
Cazul nr. 3....................................................................................................................................48
OBIECTIVUL V Educația pentru sănătate la un pacient cu ciroză hepatică........................58.
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................60
Abrevieri.......................................................................................................................................61
ARGUMENT
Ciroza hepatică(CH) este o suferinţă cronică cu evoluţie progresivă, caracterizată

morfologic prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorită metaplaziei ţesutului conjunctiv -
care formează benzi de scleroza ce înconjura sau fragmentează lobulii - determinată de distrucţia
hepatocitară şi de regenerarea nodulară; biologic prin alterarea severă a sindroamelor de activare
mezenchimală, de hipertensiunea portală şi de insuficienţa hepatocitară şi prin posibilitatea
3
exacerbării sindromului excretobiliar şi a aceluia de hepatocitoliză; clinic, prin stadii avansate de
insuficienţă hepatică, însoţite de semnele de hipertensiune portală.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru
pacienții cu CIROZĂ HEPATICĂ.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a ficatului
Obiectiv 2 Prezentarea generală a afecţiunii - CIROZA HEPATICĂ
Obiectiv 3:Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu ciroză
hepatică
Obiectiv 4 Procesul de îngrijire al unui pacient cu ciroza hepatică
Obiectiv 5 Educaţia pentru sănătate al unui pacient cu ciroză hepatică
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competențe profesionale:
1. Urmărirea și notarea în foaia de observaţie a funcţiilor vitale și vegetative.
2. Stabilirea diagnosticului de nursing.
3. Elaborarea planului de îngrijiri
4. Realizarea educaţiei în scopul prevenirii complicaţiilor și menţinerea unui grad ridicat de
sănătate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienții cu ciroză hepatică s-a finalizat prin analiza a trei
cazuri de pacienți cu ciroză hepatică – cazuri pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza
interviului realizat s-au evidențiat problemele de dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi
fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson și s-a stabilit diagnosticul de nursing
prin formula PES.
În planul de îngrijire au fost evidențiate problemele de dependență, obiectivele de îngrijire,
interventiile autonome și delegate aplicate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.
OBIECTIVUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

FICATULUI
ANATOMIA FICATULUI
Se consideră că ficatul este cea mai complexă uzină a organismului, ficatul uman având
peste 500 de funcții, indispensabile vieții normale. Aceste funcții sunt atât de complexe, încât nu
există o mașină care să poate înlocui ficatul, în primul rând datorită numeroaselor funcții de
sinteză a unor substanțe indispensabile vieții, și apoi datorită rolului său de detoxifiere.
Ficatul, cea mai mare glandă a aparatului digestiv este un organ intraperitonealanexat
tubului digestiv, interpus între sistemele venoase port şi cav inferior. Ficatul are o structură
parenchimatos-vasculară, consistenţă fermă si cântăreşte la adult 1200 – 1500 g cu vasele golite.
4
Este situat în loja subdiafragmatică (hepatică) în hipocondrul drept. Este alcătuit din doi lobi
inegali, cel drept fiind de circa 6 ori mai mare decât cel stâng
Raporturile anatomice ale ficatului
Ficatul are două feţe: una superioară convexă şi alta inferioară plană, viscerală. Faţa
superioară e limitată prin două margini: una posterioară mai groasă şi alta anterioară, mai ascuţită.
Pe faţa inferioară se observă două şanţuri sagitale şi un şanţ transversal de aspectul literei „H”.
Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat ventral şi lobul Spiegel dorsal.
În şanţul transversal se află hilul ficatului , prin care pătrund nervii şi vasele ficatului şi ies
canalele hepatice, biliare şi limfatice ale organului, alcătuind pedunculul hepatic.
Figura 1.Raporturile anatomice ale ficatului

Ficatul este cel mai voluminos organ, având un rol important în economia organismului. El
intervine în procesul metabolic al glucidelor, proteinelor și lipidelor, în detoxifierea organismului
prin neutralizarea substanțelor toxice și eliminarea lor ulterioară. De asemenea, sintetizează
proteine plasmatice, precum și unii factori ai coagulării.
El are un rol important și în cadrul aparatului circulator. Spre deosebire de alte organe care
primesc doar sânge arterial, ficatul primește și sângele adus de vena portă, acesta conținând
principii nutritive aduse de la organele digestive abdominale. Datorită proceselor metabolice
intense desfășurate în interiorul organului, la ieșirea din ficat, sângele atinge o temperatură de 40
de grade.
Produsul de secreție externă al organului, bila, intervine în emulsionarea grăsimilor, fiind

depozitată în vezica biliară. Deși are funcții diverse, ficatul nu este împărțit în mai multe structuri,
fiecare având o anumită specializare. În cadrul său, atât secreția bilei, cât și diversele activități
metabolice se desfășoară la nivelul hepatocitului, celula constituentă.
Culoare. Consistență. Aspect. Lojă hepatică.

5
Culoarea ficatului este roșie-brună, iar intensitatea ei variază în funcție de cantitatea de
sânge conținut. Privit sub lupă, putem observa că ficatul pare a fi format din granule, fiecare dintre
ele reprezentând un lobul hepatic. În cazul unei steatoze hepatice (ficatul nu mai face față
excesului de lipide și își modifică structura), periferia lobulului devine palidă, iar centrul își
păstrează culoarea normală.
Consistența ficatului este cea mai dură, prin raportare la celelalte organe, astfel că la
percuția lui, obținem un sunet mat. Din cauza acestei friabilități și a elasticității scăzute, ficatul se
zdrobește ușor. În practica medicală, în urma unor traumatisme, se întâlnesc frecvente rupturi de
ficat.
Aspectul este unul lucios și neted, exceptând zona diafragmatică neacoperită de peritoneu
(area nuda), care este aspră, rugoasă.
Loja hepatică se găsește în etajul supramezocolic. Este mărginită inferior de colonul și

mezocolonul transvers, anterior, lateral și posterior de pereții omonimi ai abdomenului, superior
de diafragmă, iar medial comunică cu loja gastrică.
Conformația exterioară
Ficatul are o față diafragmatică, una viscerală și o margine anterioară/inferioară. Posterior

fețele se continuă fără limită, motiv pentru care nu s-a concretizat și o margine posterioară.
FAȚA DIAFRAGMATICĂ indică structurarea organului în 2 lobi, separați de ligamentul

falciform. Acesta este situat medio-sagital, fapt ce determină o împărțire inegală, lobul drept fiind
mai mare. Pe fața viscerală, cei doi lobi sunt separați de șanțul sagital stâng.
FAȚA VISCERALĂ prezintă 3 șanțuri, aranjate în forma literei H: 2 sagitale și unul

transversal. Șanțul sagital drept conține anterior fosa vezicii biliare, iar posterior șanțul venei cave
inferioare. Șanțul sagital stâng conține anterior ligamentul rotund al ficatului, în fisura omonimă,
iar posterior ligamentul venos al lui Arantius. Șanțul transversal se numește “hilul ficatului”, iar
elementele ce îl străbat sunt dispuse astfel: vena portă-posterior, artera hepatică-anterior și la
stânga, ductul hepatic-anterior și la dreapta.
Cele trei șanțuri împart fața viscerală a ficatului în trei zone:
- Zona marginală dreaptă- corespunde lobului drept și prezintă următoarele impresiuni:
a) impresiunea colică: anterior, determinată de flexura colică dreaptă;

b) impresiunea renală: posterior de cea colică, determinată de treimea superioară a rinichiului
6
drept;
c) impresiunea duodenală: la dreapta fosei vezicii biliare, determinată de flexura duodenală;
d) impresiunea suprarenală: în zona posterioară a feței diafragmatice, vine în raport cu fața
anterioară a glandei suprarenale;
- Zona marginală stângă- aparține lobului stâng, având următoarele impresiuni:
a) impresiunea gastrică- dată de fața anterioară a stomacului;

b) impresiunea esofagiană - la stânga fisurii ligamentului venos;
- Zona mijlocie este împărțită de hilul hepatic în 2 lobi: lobul pătrat (anterior de hil) și
lobul caudat (posterior de hil). Lobul caudat se extinde prin două formațiuni și anume, procesul
papilar (stânga) și procesul caudat (dreapta).
MARGINEA INFERIOARĂ este subțire și se proiectează în epigastru. Prezintă incizura

ligamentului rotund (de la acest nivel se va continua cu ligamentul falciform) și incizura cistică,
ocupată de fundul vezicii biliare.
Structura ficatului: învelișuri, parenchim
Învelișurile ficatului
a) Peritoneul
Acesta învelește ficatul aproape în întregime, exceptând zona posterioară, care vine în raport
direct cu diafragmul (area nuda) și se formează între ligamentele coronare. Respectând regula din
cursurile de anatomie, peritoneul, după ce învelește un organ, se continuă pe cele vecine sau pe
pereții organismului, iar în această trecere, contribuie la formarea unor ligamente peritoneale.
LIGAMENTUL FALCIFORM= fâșie peritoneală triunghiulară situată pe fața diafragmatică a

ficatului unde delimitează cei doi lobi. Se întinde între diafragmă, față diafragmatică a ficatului și
peretele anterior al abdomenului.
Marginea superioară este cuprinsă între area nuda și ombilic, inserându-se pe peretele abdominal
anterior și fața inferioară a diafragmei. Marginea inferioară se găsește pe fața diafragmatică a
ficatului, iar în marginea liberă se află ligamentul rotund al ficatului.
LIGAMENTUL CORONAR e un mijloc eficient de fixare al organului. El adăpostește, între cele

două foițe, tracturile conjunctive care solidarizează ficatul la diafragm. Ligamentul este alcătuit
din două foițe peritoneale, ce se vor continua cu peritoneul parietal. Astfel, foița superioară se
reflectă pe diafragm, iar cea inferioară devine peritoneu parietal, sfârșind pe peretele abdominal
7
posterior. Vorbim despre un ligament scurt, ca întindere, continuat lateral cu ligamentele
triunghiulare.
LIGAMENTUL TRIUNGHIULAR este alcătuit tot din două foițe, ce reprezintă continuarea celor
din coronare. Foițele componente (superioară, inferioară) au o față posterioară, inserată pe
diafragm, una anterioară terminată pe ficat, o bază liberă și un vârf ce continuă ligamentul
coronar.
OMENTUL MIC (epiploonul mic) se formează între ficat, diafragmă, esofag, curbura mică a
stomacului și porțiunea superioară a duodenului, fiind format din ligament hepato-duodenal și
hepato-gastric.
b) Tunica fibroasă este o membrană subțire ce învelește organul, dedesubtul peritoneului. La

nivelul hilului ea formează, prin îngroșare, o plică hilară, de la nivelul căreia pleacă teci ce
însoțesc ramificațiile arterei hepatice, ale venei porte, dar și canaliculele biliare în interiorul
parenchimului. Aceste teci perivasculare formează capsula fibroasă perivasculară - Capsula
Glisson. Ea se continuă până la nivelul spațiilor porte, constituind stroma conjunctivă a ficatului.
Septurile acestei strome ajung chiar și la nivelul lobulilor, dar fără a îi îngrădi complet.
Parenchimul ficatului
Parenchimul este împărțit în lobuli. Lobulul hepatic clasic are formă poligonală (hexagon,
pentagon), fiind alcătuit din cordoane de hepatocite Remak, tributare unei vene centrale (venă
centrolobulară). Spațiul port Kiernan (spațiu interlobular) se află la intersecția mai multor lobuli,
având formă triunghiulară. Printre celulele ficatului se găsesc hepatocitele și celule
nehepatocitare, neparenchimatoase, ele fiind: celule Kupffer, celule endoteliale, celule lipofage.
Hepatocitele au formă cuboidală, fiind așezate sub formă de cordoane în rețeaua capilară. Fiecare
hepatocit are doi poli, unul vascular, unde vine în contact cu capilarele sinusoide și unul biliar,
unde își varsă produsul de secreție externă (bila).
Inervația ficatului:
Simpaticul :
- originea fibrelor preganglionare simpatice este în acelasi nucleu intermedio-lateral - segment T6-
T9
- trec prin lantul ganglionar simpatic toracic paravertebral fără sinapsă, iau calea nervului splahnic
mare cu care străbat diafragma și intră în plexul celiac unde fac sinapsa în ganglionii celiaci
- fibrele postganglionare - plex secundar periarterial hepatic cu care se distribuie la ficat pe calea
arterei hepatice comune și proprii
8
Parasimpaticul :
- asigurat de nervul X , originea fibrelor preganglionare - în nucleul dorsal al vagului (X) din bulb,
intră în alcătuirea trunchiurilor vagale anterioare și posterioare din care fibre vagale directe la ficat
se desprind din trunchiul vagal posterior (din X drept )
- din trunchiul vagal anterior se desprinde ramura hepatică care intră în alcătuirea plexului nervos
celiac și apoi se distribuie ficatului prin plexul hepatic de-a lungul arterei hepatice proprie, arterei
hepatice comune; sinapsa cu neuronul postganglionar se face în microganglionul din hilul hepatic
sau pe traiectul vaselor.
Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrată prin faptul că după o hepatectomie
parţiala regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4-5 zile şi se termină în 14 zile.
Funcţiile ficatului sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului. Ficatul reglează
nivelul majoritatii substanțelor din sânge și excretă un produs numit bilă, care ajută la eliminarea
produșilor de metabolism din ficat. Tot sângele care pleacă de la stomac și intestine trece prin
ficat. Ficatul procesează acest sânge și metabolizează nutrienții și medicamentele iîn forme care
sunt mai ușor de folosit de restul organismului. Mai mult de 500 de funcții vitale au fost
identificate la nivelul ficatului.
Unele dintre cele mai cunoscute funcții sunt următoarele:
- producerea bilei, care ajută la eliminarea unor produși de metabolism și la ruperea
lanțurilor trigliceridelor la nivelul intestinului subțire în timpul digestiei;
- producerea anumitor proteine pentru plasma sângelui;
- producerea de colesterol și proteine speciale care ajută la transportul proteinelor prin
corp;
- conversia glucozei în exces în glicogen, pentru a fi stocat (glicogenul poate fi mai târziu
reconvertit în glucoză pentru energie);
- reglarea nivelului plasmatic de aminoacizi, care sunt cărămizile în formarea proteinelor;
- procesarea hemoglobinei pentru obținerea fierului (ficatul stochează fier);
- conversia amoniului, care este toxic, în uree (ureea este un produs de metabolism al
proteinelor și este excretată prin urină);
- curățarea sângelui de medicamente și alte substanțe toxice;
- reglarea coagulării sângelui;
- rezistența la infecții prin producerea factorilor imuni și îndepărtarea bacteriilor din fluxul
sanguin.
Când ficatul metabolizează substanțe periculoase, produșii rezultați sunt excretați prin
sânge sau prin bilă. Produșii excretați în bilă ajung în intestin și în final părăsesc organismul prin
scaun. Produșii sanguini sunt filtrați de catre rinichi și părăsesc organismul sub forma urinei.
9
OBIECTIVUL II
PREZENTAREA GENERALA A AFECŢIUNII CIROZA HEPATICĂ
DEFINIŢIE
Cirozele hepatice sunt suferinţe cronice cu evoluţie progresivă, caracterizate morfologic
prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorită metaplaziei ţesutului conjunctiv - care
formează benzi de scleroza ce înconjura sau fragmentează lobulii - determinată de distrucţia
hepatocitară şi de regenerarea nodulară; biologic prin alterarea severă a sindroamelor de activare
mezenchimală, de hipertensiunea portală şi de insuficienţa hepatocitară şi prin posibilitatea
exacerbării sindromului excretobiliar şi a aceluia de hepatocitoliză; clinic, prin stadii avansate de
insuficienţă hepatică, însoţite de semnele de hipertensiune portală.
Procesul evolutiv cirotic este îndelungat, durând ani sau zeci de ani (în general, de la 5 la
30 de ani), în istoria naturala realizindu-se trecerea de la hepatită acută spre cea cronică şi ciroza.
Existenţa leziunilor necrotice şi inflamatorii, este urmată de apariţia progresivă a fibrozei, sub
forma unor benzi colagene, care disrup arhitectonica normală a ficatului, cu tendinţa de formare a
nodulilor de regenerare (care sunt însă lipsiţi de vena centrolobulară).
Cele două procese fundamentale, fibroză şi regenerarea sub formă de noduli, sunt
obligatorii. Activitatea histologică a cirozei se apreciază pe prezenta sau absenţa infiltratului
inflamator limfoplasmocitar în ţesutul conjunctiv fibros.
În ultimul timp numărul cazurilor de ciroză este în creştere. Vârsta cu maximul de
incidenţă este între 45 şi 60 de ani, însă primele semne apar în mod obişnuit între 35 şi 50 de ani.
Există o predominanţă la sexul masculin.
ETIOLOGIE
Abuzul de alcool şi hepatita virală C şi B reprezintă principalele cauze ale cirozei
hepatice.În unele ţări ca de exemplu Franţa, predomină etiologia alcoolică. în ţara noastră
predomina etiologia virala.
Etiologia cirozei hepatice (CH) este multiplă. Cele mai importante cauze de ciroză hepatică
sunt (menţionăm cele mai frecvente denumiri particulare ale CH):
10
Etiologia virala: (CH postnecrotică);
Etiologia toxică:
Etiologia metabolică:
Etiologia vasculară:
Etiologia medicamentoasă – ciroze medicamentoase (oxifenisatina, metotrexat, amiodarona,
tetraclorura de carbon, izoniazida);
Etiologia autoimună (secundară hepatitei autoimune);
Etiologia nutriţională – carenţe de proteine, de factori lipotropi sau de vitamine fiind intilnita in
denutriţie sau dupa interventii de by-pass.
Etiologia criptogenetică (de cauză nedeterminată, idiopatică).
PATOGENIA
Toate cirozele hepatice au ca punct de plecare comun şi obligatoriu:
1. Moartea celulară
2. Realizarea fibrozei
3. Regenerarea celulară
CLASIFICAREA CIROZELOR
Clasificare macroscopică
Clasificarea macroscopică a cirozei se face după:
A) Dimensiunea ficatului:
a) Hipertrofică
b) Atrofică
B) Morfologia hepatică:
a) Micronodulară (de obicei alcoolică). Se remarcă numeroşi noduli de regenerare de mici
dimensiuni, 2 – 3mm, extinşi la toţi lobulii.
b) Macronodulară (de obicei postvirală, dar şi toxică, autoimună). Nodulii de regenerare
sunt inegali, cu dimensiuni mai mari de 3mm.
c) Mixtă (micro- şi macronodulară- întâlnită în ciroza biliară).
MANIFESTĂRI CLINICE (SIMPTOMATOLOGIE)

Pentru susţinerea diagnosticului de ciroză hepatică trebuie diferenţiate următoarele faze:
compensată şi decompensată.
Prezumţia clinică
Tabloul clinic si biochimic al cirozei hepatice în faza compensată se suprapune peste cel
al hepatitelor cronice, diferenţierea putându-se face exclusiv morfologic.
11
Prezentarea la medic poate fi motivată de astenie, tulburări de somn, inapetenţă, jenă şi
balonări postprandiale în hipocondrul drept, greaţă, intoleranţă alimentară, tulburări de tranzit,
gingivoragii, epistaxis.
La examenul clinic pot fi obiectivate prezenţa echimozelor, purpura, limba şi buze
carminate, ginecomastie, atrofie musculară, steluţe vasculare la nivelul toracelui şi membrelor
superioare, eritem tenar şi hipotenar, contractură Dupuytren, reducerea pilozităţii la bărbaţi,
hirsutism la femei, unghii friabile.
În ciroza decompensată trebuie evaluată prezenţa semnelor de decompensare
parenchimatoasă şi vasculară. În ciroza hepatică decompensată vascular semnele clinice sunt
secundare sindromului de hipertensiune portală:
- Ascita
- Circulaţie venoasă colaterală de tip portocav– periombilical sau pe flancuri;
- Hematemeza sau melena secundară hemoragiei digestive superioare.
Ciroza toxică – este mai frecventă la pacienţii de gen masculin. Anamneza pacientului constituie
un element important pentru precizarea diagnosticului etiologic. La examenul fizic trebuie căutate
prezenţa unor semne clinice asociate mai frecvent cu consumul cronic de alcool: parestezii distale
ale membrelor inferioare cu caracter de arsura secundare polineuropatiei toxice, contractura
Dupuytren, telangiectazii, atrofii musculare, dispariţia pilozităţii gambelor, atrofie testiculară,
fracturi costale vechi.
Cirozele metabolice. În hemocromatoza la examenul clinic se poate remarca prezenţa triadei

Sheldon: diabet zaharat, hepatomegalie, melanodermie. La acestea se pot adăuga semne şi
simptome caracteristice suferinţei determinate de cardiomiopatia restrictivă. La inspecţia mâinilor
se pot identifica modificari locale la nivelul articulatiilor metacarpo-falangiene şi interfalangiene
secundare sinovitelor.
Ciroza biliară. Icterul este prezent de timpuriu în ciroza biliară primitivă. El se asociază cu
sclerodactilie, sindrom Raynaud, telangiectazii.
EXAMENUL OBIECTIV
12
Pentru explorarea obiectivă a ficatului se folosesc metode fizice şi probe de laborator.
Acestea din urmă orientează asupra capacităţii funcţionale a ficatului.
Examenul fizic al ficatului constă în metodele de investigaţie cunoscute:
1. Inspecţia; 2. Palparea; 3. Percuţia.
Inspecţia generală furnizează elemente pentru diagnostic şi prognostic.
Starea de nutriţie este alterată, bolnavii apar emaciaţi, mai ales la faţă şi la extremităţi.
La mucoase şi tegumente se urmăreşte coloraţia icterică.
La pomeţii obrajilor se pot vedea reţele venoase, precum şi telangiectazii pe tegumentele
toracelui anterior şi posterior.
Uneori se pot observa elemente purpurice pe tegumente.
Inspecţia abdominală arată deseori o creştere în volum şi prezenţa unei bogate circulaţii
colaterale( fig.6), bombarea ombilicului. Bolnavul are „abdomen de batracian” când se află în
clinostatism şi „abdomen în desagă” când se află în ortostatism.
Palparea este principala metodă de examinare a ficatului. Ea pune în evidenţă o eventuală
hepatomegalie, furnizează date asupra mărimii ficatului, a consistenţei, a suprafeţei, a mobilităţii
şi a sensibilităţii sale la presiune. Se execută în decubit dorsal şi apoi în ortostatism.
Percuţia este necesară pentru a stabili corect dimensiunile ficatului.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Se face cu alte forme de fibroză hepatică:” ciroza cardiacă” sau formare de noduli:
hiperplazia nodulară focala, cu alte cauze de encefalopatie portală sau insuficienţa hepatică
(cancerul hepatic)
Diagnosticul diferenţial va fi deosebit, de la caz la caz, după tabloul clinic, puncţia biopsie
hepatică ghidată ecografic şi datele de laborator.
În cazurile de ascită diagnosticul diferenţial va fi făcut cu:
- Peritonita tuberculoasă;
- Peritonita carcinomatoasă;
- Ascita din decompensările cardiace repetate;
- Ascita din simfiza pericardică.
Când există numai hepatomegalie, diagnosticul diferenţial se face cu:
- Neoplasmul hepatic;
- Chistul hidatic;
- Sifilisul hepatic.
Un diagnostic diferenţial care trebuie făcut cu atenţie este acela cu hepatita cronică
agresivă şi cu hepatita cronică cirogenă.
13
DIAGNOSTICUL STADIALCirozele cunosc mai multe stadii evolutive, clasificate
diferit după obiectivele urmărite. Clinic sunt descrise formele compensate (supravieţuire 10-12
ani) şi decompensate (supravieţuire 2-3 ani).
Recent, consensul Baveno IV împarte cirozele în 4 stadii:
- Stadiul I: fără varice, fără ascita;
- Stadiul II: cu varice esofagiene, fără ascita;
- Stadiul III: cu ascita, cu sau fără varice esofagiene;
- Stadiul IV: cu hemoragie variceală, cu sau fără ascită.
Stadiile I şi II corespund cirozelor compensate, iar stadiile III şi IV celor decompensate. În
această viziune elementul care face diferenţa între compensat şi decompensat este ascita.
În cirozele decompensate apar deci ascita, encefalopatia hepatică, hemoragia variceală şi
sindromul hepatorenal
COMPLICAŢIILE CIROZELOR
Complicaţiile cirozei hepatice sunt numeroase şi vor duce în final la deces. Principalele
complicaţii care pot apărea la un pacient cu ciroză sunt:
- Peritonita bacteriană spontană (PBS);
- Sindromul hepato-renal (shr)
- HDS (hemoragia digestivă superioară);
- Encefalopatia hepatică;
- Ascita (decompensarea vasculară);
- Hepatocarcinomul
1. PERITONITA BACTERIANĂ SPONTANĂ (PBS) reprezintă infecţia
monobacteriană a lichidului de ascită cu tratament non chirurgical, care apare la un vechi cirotic
cu ascita sub tensiune, consecinţa multiplelor alterări imunitare. Tabloul clinic nu este zgomotos,
dar adesea poate provoca apariţia encefalopatiei sau agravarea bruscă a evoluţiei bolii. Sursa de
infecţie poate fi colonul, tractul urinar, respirator, pielea.
2. SINDROMUL HEPATO-RENAL (SHR) constituie o formă severă de insuficienţă
renală acută (IRA) cu debut acut şi prognostic infaust care apare la pacienţii cu ciroză hepatică
decompensată. Este o tulburare funcţională caracterizată prin vasoconstricţie renală severă pe
fondul reducerii perfuziei renale, a scăderii ratei filtrării glomerulare si a cresterii reabsorbtiei
tubulare de Na si H2O. La baza tulburărilor hemodinamice renale stă în primul rând activarea
simpatico intensă determinată de scăderea presiunii sanguine prin vasodilatatia periferică.
SHR poate fi declanşat de reducerea bruscă a volemiei prin paracenteze, hemoragie digestivă,
diaree, infecţie.
3. HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ (HDS) PRIN EFRACŢIA VARICELOR
ESOFAGIENE . Hemoragiile digestive, hematemeza sau melena, survin relativ frecvent în cursul
14
cirozei la 20-30% din cazuri, atât în perioada preascitică cât şi în perioada ascitică. Ele au tendinţa
la recidivă, sunt deseori abundente şi uneori rapid mortale. este dată cel mai frecvent la bolnavul
cirotic prin ruptura de varice esofagiene.
4. HIPONATREMIA este rezultatul secreţiei crescute de vasopresină ca răspuns la
scăderea volumului arterial efectiv din ciroza hepatică sever decompensată. Prevalenţa
hiponatremiei la pacienţii cu ciroză hepatică şi ascită este estimată la 50%. Prezenţa hiponatremiei
se asociază cu ascita refractară şi creşterea riscului complicaţiilor (sindromul hepatorenal,
peritonita bacteriană spontană, encefalopatia hepatică).
5. ENCEFALOPATIA HEPATICĂ (EH) reprezintă un sindrom neuropsihic ce apare la
bolnavul cu ciroză. Clinic, apar tulburări de comportament (agitaţie), lentoare, somnolenţă cu
dificultate în a răspunde la întrebări, tulburări intelectuale, cu dificultatea de a efectua operaţii
aritmetice simple, iar în final se poate instala comă superficială sau profundă.
Cauzele declanşatoare ale EH pot fi multiple:
- Regim alimentar hiperproteic;
- HDS (prin proteinele din sânge, hipoxie care induce citoliza);
- Administrarea de sedative sau hipnotice;
- Infecţii diverse (mai ales peritonita bacteriană spontană);
- Hepatitele acute supraadăugate alcoolice sau virusale;
- Dezechilibre hidro electrolitice postdiuretice;
- Constipaţia;
- Intervenţii chirurgicale.
6. HEPATOCARCINOMUL este o complicaţie frecventă, ce apare la bolnavii cirotici,
aproximativ 1/3 din cirotici vor deceda prin cancer hepatic. La rândul lui, neoplasmul hepatic
apare în 80-90% din cazuri pe fondul unei ciroze hepatice. Ciroza virală B şi C, cât şi
hemocromatoză favorizează în mod deosebit apariţia HCC. HCC apare în procesul de regenerare
hepatică, necesitând, în general, o boală hepatică cu evoluţie îndelungată. Este, în genere, o formă
unicentrica, dar se descriu uneori HCC forma multicentrică sau difuză.
Se recomandă supravegherea următoarelor categorii de pacienţi pentru descoperirea în
timp util a unui HCC:
- Ciroza hepatică virala B şi C;
- Hepatită cronică C şi B (la cei din urmă riscul de HCC depinde de severitatea fibrozei,
inflamaţiei s i de nivelul ADN-ului viral);
- Ciroza hepatică alcoolică;
- Hemocromatoza genetică;
- Ciroza biliară primitivă
Diagnosticul HCC se face prin două metode: serologică prin dozarea creşterii alfa-
fetoproteinei, şi imagistică (ecografia, computertomografia şi rezonanţă magnetică nucleară).
15
TRATAMENT
Evoluţia cirozei hepatice are un caracter progresiv, iar dezorganizarea structurală este
ireversibilă, de aceea măsurile terapeutice nu pot realiza vindecarea bolnavului, decât prin
înlocuirea ficatului bolnav.
Obiectivele tratamentului sunt:
- Îndepărtarea agentului etiologic (alcool, virus);
- Oprirea evoluţiei;
- Menţinerea stării de compensare şi inactivitate a cirozei;
- Prevenirea decompensărilor şi a complicaţiilor;
- Tratamentul complicaţiilor atunci când apar.
Se recomandă spitalizări la 4-5 luni şi în cursul decompensărilor.
Repausul este obligatoriu în pat în cirozele decompensate. În cele compensate, repausul va
fi relativ până la 14 h / zi şi câte o lună în repaus complet la pat.
Medicamente:
- Spironolactona (antialdosteronic), diuretic economisitor de potasiu, este produsul de bază, care
se administrează în doze de 50-400 mg/zi (doza medie este de 100-200 mg/zi). Administrarea
spironolactonei se face zilnic. Efectul spironolactonei apare după 2-3 zile de la administrare şi este
slab. Nu se va administra în caz de hiperpotasemie sau în caz de insuficienţă renală (creatinina
peste 2 mg%). La administrarea îndelungată poate apărea ginecomastia.
- Furosemidul (diuretic de ansa, puternic) acţionează rapid şi se asociază de obicei diureticelor
economisitoare de potasiu. Doza zilnică este de 40-160 mg/zi (1-4 tb/zi), în general una sau două
tablete fiind suficiente.
- Diurexul (Spironolactonă 50 mg/cp + Furosemid 20 mg/cp) este terapia orală combinată logică
la aceşti pacienţi (1-2 cp/zi).
- În alte cazuri, spironolactona se administrează zilnic, iar furosemidul la două zile. Se vor urmări
diureza zilnică (ce trebuie să fie de cel puţin 1500 ml pentru a fi eficientă), greutatea corporală şi
dozarea la două zile (pe perioada spitalizării) a sodiului şi potasiului urinar. Astfel, o eliminare de
sodiu zilnică de peste 100 mEq este de bun augur, mai ales cu o eliminare redusă de potasiu (sub
jumătate din sodiul eliminat). Doza de diuretic se poate adapta după volumul ascitei, diureza
zilnică şi pierderea ponderală zilnică.
PROFILAXIA CIROZELOR
Profilaxia constă în tratamentul corect al hepatitei epidemice şi cronice cu dispensarizare
îndelungată.
Profilaxia cirozei constă în tratamentul hepatitelor acute şi al hepatitelor cronice, cu
dispensarizare îndelungată: în combaterea factorilor susceptibili să îmbolnăvească ficatul, cum ar
fi, alimentaţie nesanatoasa, alcoolism, abuz de medicamente; tratarea la timp a bolilor care
favorizează hepatopatiile cronice: litiaza biliară, afecţiunile obstructive ale căilor biliare
16
extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul, infecţiile. Profilaxia complicaţiilor este de
asemenea importantă, ea fiind realizată prin combaterea cauzelor declanşatoare de complicaţii:
dietă neraţională, medicamente hepatotoxice, intervenţii chirurgicale neindicate, disbacterii
intestinale.
Se vor combate factorii care pot îmbolnăvi ficatul: alimentaţia dezechilibrată, alcoolul,
abuzuri medicamentoase.
Se vor trata la timp şi corect bolile care favorizează hepatopatiile cronice: litiaza biliară,
afecţiuni obstructive ale căilor biliare extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul,
infecţiile.
În tratamentul cirozelor se va urmări suprimarea, combaterea proceselor inflamatorii şi
reacţiilor imunologice în exces, stimularea regenerării hepatice şi prevenirea complicaţiilor.
O terapie corectă poate frâna evoluţia unei ciroze hepatice decompensate.
Prognosticul mai bun au cazurile în care decompensarea este precipitată de un factor
reversibil (hemoragie, hepatită etilică).
OBIECTIVUL III. ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI

MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ
 Asigurarea repausului fizic şi psihic – în perioada acută a bolii pacienţii vor fi convinşi
cu mult tact şi amabilitate de către asistenta medicală, să respecte repausul absolut fizic şi psihic,
pentru că o activitate intensă atât psihic cât şi fizic, poate provoca recidive sau agravare (pacienţii
nu se vor ridica din pat fără recomandarea medicului, vor respecta cu stricteţe pericolele de
mobilizare zilnică, vor evita lecturile sau studiile mai dificile).
Poziţia cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubitul dorsal. În cirozele
ascitogene, pacientul trebuie lăsat să-şi aleagă singur poziţia cea mai comodă, dictată de volumul
ascitei.
Repausul va fi obligatoriu la pat - în cirozele decompensate. În cirozele compensate
repausul va fi relativ, de 14 ore pe zi, câte o lună repaus complet la pat.
 Asigurarea dietei – alimentaţia se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea
drenajului biliar permanent.
17
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat în vitamine. Proteinele se vor
da în proporţie de 1,5g ⁄ kgcorp, aportul fiind redus în encefalopatia portală.
 Supravegherea bolnavului şi efectuarea recoltărilor pentru examenele de laborator –
asistenta medicală va urmări cu atenţie: temperatura, culoarea sclerelor şi tegumentelor, pruritul,
culoarea scaunelor, culoarea urinei, cantitatea, apariţia edemelor, modificările de comportament,
aportul de lichide, greutatea corporală.
Asistenta medicală măsoară, notează şi interpretează valorile funcţiilor vitale: puls,
tensiune arterială, respiraţie, temperatură şi la orice modificare va avertiza medicul.
 Administrarea medicaţiei conform recomandărilor medicului se va face
tratamentul etiologic adresat afecţiunilor responsabile de producerea cirozelor.
 Asigurarea igienei bolnavului şi prevenirea infecţiilor – bolnavii cu ciroză hepatică, fiind
sensibili la infecţii, nu vor fi aşezaţi în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococii cutanate, infecţii
pulmonare.
Pielea edemaţiată, necesită atenţie deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare –prurit cu leziuni de grataj.
Gustul amar va fi îndepărtat prin toaleta cavităţii bucale. Deoarece bolnavii cu afecţiuni hepato-
biliare pot avea etiologie infecţioasă, se va ţine cont de prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti şi de
precauţiile universale în manipularea probelor biologice.
METODE ȘI MATERIALE DE LUCRU

Procesul de îngrijire este o metodă organizată și sistemică având ca scop obținerea unei mai
bune stări a pacientului prin aplicarea modului științific de rezolvare a problemelor, a îngrijirilor,
pentru a răspunde nevoilor psihosociale ale persoanei. Este un mod de a gândi care permit
inițierea conștientă, planificată a îngrijirilor în scopul protejării și promovării sănătății individului.
În aplicarea procesului de îngrijire am acordat o deosebită atenție avantajelor utilizării procesului
științific din punct de vedere al calității îngrijirii.
Datorită faptul că demersul se sprijină și pe date obținute de la pacient, am intervievat
fiecare pacient în parte și am obținut date sigure din: biletul de trimitere, foaia de observație, de la
bolnav căt și de la membrii familiei acestuia. Aceste date mi-au permis să văd situația în
ansamblul ei și să apreciez nevoile reale ale fiecărui pacient, considerându-l ca fiind o persoană
diferită și unică in sine.
Pentru lucrarea de față am urmărit și am studiat un numar de trei pacienți. Metodele de
lucru pe care le-am folosit pentru obținerea informațiilor necesare întocmirii planului de îngrijire
sunt următoarele:
1. CULEGEREA DE DATE
a) OBSERVAREA
b) INTERVIUL
18
c) CONSULTAREA RESURSELOR SECUNDARE
2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR: ne permit să punem în lumină
problemele specifice de dependență și sursa de dificultate care le-a generat.
3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR: - ne permit:
- determinarea scopurilor care trebuie urmărite
- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4.EXCUTAREA, APLICAREA INTERVENȚILOR: utilizarea planului de intervenții
elaborat
5. EVALUARE: constă in analiza rezultatului obținut.
FIŞA TEHNICĂ NR. 1

Participarea asistentului medical la efectuarea puncţiei peritoneale (Paracenteza
abdominală)
Definiţie: Pătrunderea în cavitatea peritoneală cu ajutorul unui ac sau trocar, prin traversarea
peretelui abdominal.
Scop: Evacuarea lichidului de ascită când e în cantitate mare şi jenează circulaţia:
- explorator - precizarea diagnosticului terapeutic;
- terapeutic - pentru evacuarea lichidului care provoacă tulburări respiratorii şi circulatorii prin
presiune exercitată asupra diafragmului.
Locul: forsa iliacă stângă pe linia spino-ombilicală stângă la locul de unire între treimea externă cu
treimea medie
Materiale necesare Pentru puncţia evacuatoare:
- ace i.m. sau specifice sau cateter venos;
- seringă de 20 ml;
- robinet cu 3 cai;
- tub de legătură;
- flacon steril pentru colectarea lichidelor;
- vas colector gradat.
Pregătirea psihică a pacientului:
- se asigura intimitatea pacientului;
- se explică pacientului importanţa procedurii şi necesităţii medicale a acesteia;
19
- pacientul este prevenit, este ajutat să se instaleze în decubit dorsal în timpul puncţiei şi 2 ore
după puncţie;
- se explică poziţia în timpul puncţiei şi este rugat să nu se mişte;
Pregatirea fizică a pacientului:
- se măsoară circumferinţa taliei şi se cântăreşte pacientul;
- se recomandă pacientului să-şi golească vezica urinară;
- se măsoară T.A. şi pulsul înaintea realizării examenului;
- se degajă zona puncţionată- forsa iliacă stângă pe linia spino-ombilicală stângă la locul de unire
între treimea externă cu treimea medie.
Efectuarea procedurii
Este de competenţa medicului, ajutat de 1-2 asistenţi medicali.
Participarea asistentului medical la procedură:
- aşează pacientul în decubit dorsal la marginea stângă a patului, uşor înclinat spre stânga;
- se face spalarea şi dezinfecţia mâinilor;
- se îmbracă mănişile sterile;
- se protejează locul puncţiei cu un camp steril;
- se dezinfectează locul unde se face puncţia (fosa iliacă stângă);
- pregăteşte seringa cu anestezic şi o înmânează medicului pentru a face anestezia locală;
- oferă medicului acul sau trocarul pentru puncţie;
- medicul puncţionează peretele cu acul orientat perpendicular circa 3-4 cm;
- se retrage mandrenul, se evacuează lichidul, care se colectează în eprubete sterile, pentru
examen de laborator;
- în puncţia cu scop evacuator la trocar se ataşează un tub de polietilenă pentru a asigura
scurgerea lichidului în vasul colector;
- acul sau trocarul se fixează la tegument;
- asistentul medical urmăreşte scurgerea lichidului care se realizează sub influenţa presiunii intra
abdominale, fără să depăşească 4-6 l la prima puncţie;
- la sfârşitul puncţiei se scoate acul sau trocarul, se comprimă locul un minut;
- pe locul înţepăturii se aplică un pansament steril.
Incidente/Accidente
Pot apărea în timpul puncţiei sau după puncţie:
- lezarea vaselor de sânge sau a anselor intestinale;
- lezarea vezicii urinare, motiv pentru care aceasta se goleşte înainte de puncţie;
- şoc tulburări hidroelectrolitice care sunt prevenite prin eliminare lentă;
Îngrijirea pacientului după puncţie :
- pacientul rămâne în repaus;
- se aşează cu locul înţepat puţin mai sus;
20
- se monitorizează locul puncţiei pentru sângerare, scurgerea în continuare a lichidului, apariţia
semnelor de inflamaţie;
- se supraveghează funcţiile vitale 24 ore, se anunţă medicul la orice suspiciune;
- pacientul va fi servit la pat, se alimentează la pat;
- se măsoară circumferinţa abdominală, se cântăreşte şi se compară cu cea dinainte de puncţie.
Reorganizarea locului de muncă:
- materialele de unică utilizare folosite vor fi colectate in recipiente special destinate colectarii
deşeurilor rezultate din activitatea medical;
- lenjeria va fi colectată in saci speciali şi pregătită pentru decontaminare şi spălare;
FIŞA TEHNICĂ NR. 2

Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale TA
Definiție: Presiunea exercitată de sânge asupra unității de suprafață a arborelui circulator.
Scop: determinarea presiunii sistolice şi diastolice la internare pentru a compara starea curentă cu
valorile normale;
Pregătirea materialelor:
Se pregătesc pe o tavă medicală: stetoscop biauricular; tensiometru cu manşetă adaptată vârstei;
comprese cu alcool medicinal; culoare roşie (pix, creion); foaie de temperatură; carnet personal.
Pregătirea psihică a pacientului :
- se explică pacientului procedura pentru a reduce teama şi a obţine colaborarea;
- se asigură un repaus psihic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare întrucât emoţiile
influenţează presiunea sângelui;
Pregătirea fizică a pacientului:
- se asigură un repaus de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;
- se aşează pacientul în poziţie confortabilă de decubit dorsal ori semişezând sau în ortostatism
conform indicaţiei medicale.
Efectuarea procedurii:
- se utilizează comprese cu alcool pentru a şterge olivele şi părţile metalice ale stetoscopului;
- se selectează un tensiometru cu manşetă potrivită vârstei şi stării constituţionale a pacientului;
- se amână măsurarea T.A. dacă pacientul este tulburat emoţional, are dureri, dacă a făcut exerciţii
de mişcare sau dacă măsurarea presiunii arteriale nu este o urgenţă;
- se alege braţul potrivit pentru aplicarea manşetei (fără perfuzie intravenoasă, intervenţie
chirurgicală la nivelul sânului sau axilei, fără arsuri, şunt arteriovenos sau răni ale mâinii);
- se permite pacientului să adopte poziţia culcat sau aşezat cu braţul susţinut la nivelul inimii şi
palma îndreptată în sus;
- se descoperă braţul pacientului fie prin ridicarea mânecii fie prin dezbrăcare dacă mâneca este
prea strâmtă, pentru a nu creşte presiunea deasupra locului de aplicare a manşetei;
21
- se verifică dacă manşeta conţine aer;
- se scoate aerul din manşetă, la nevoie, deschizând ventilul de siguranţă şi comprimând manşeta
în palme sau pe suprafaţă dură;
- se închide ventilul de siguranţă înainte de a umfla manşeta;
- se aplică manşeta, circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului şi
se fixează;
- se palpează artera brahială sau radială exercitând o presiune uşoară cu degetele;
- se aşează membrana stetoscopului deasupra arterei reperate şi se introduc olivele în urechi;
- se umflă manşeta tensiometrului pompând aer cu para de cauciuc în timp ce se priveşte acul
manometrului;
- se continuă pomparea de aer până când presiunea se ridică cu 30 cm deasupra punctului în care
pulsul a dispărut (nu se mai aud bătăi în urechi);
- se decomprimă manşeta, deschizând uşor ventilul de siguranţă pentru restabilirea circulaţiei
sângelui prin artere;
- se înregistrează mental cifra indicată de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care, în
urechi, se aude prima bătaie clară (lup-dup); această cifră reprezintă presiunea (tensiunea) sistolică
sau maximă;
- se înregistrează numărul care corespunde bătăii de final în timp ce se continuă decomprimarea
manşetei; acesta reprezintă T.A. diastolică sau minimă;
- se îndepărtează manşeta, se curăţă şi se dezinfectează olivele stetoscopului;
- se înregistrează valorile măsurate în carnetul personal, notând: numele pacientului, data
înregistrării, valorile obţinute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg).
Reprezentarea grafică a T.A.
- se socotesc pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură, 10 mmHg sau 1 cm Hg; - se
reprezintă grafic valorile înregistrate printr-un dreptunghi de culoare roşie, aşezat pe verticala
timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezintă T.S. (tensiunea sistolică) iar latura de
jos a dreptunghiului reprezintă T.D. (tensiunea diastolică).
Reorganizarea locului de muncă;
-se dezinfectează stetoscopul şi tensiomerul după fiecare utilizare;
-se colecteză materialele folosite conform codului de procedură.
Valori normale ale T.A.
VÂRSTA Valori normale ale TA Limite sup. ale normalului
1 an 95-65 mm Hg nedeterminate
6 -9 ani 100/65 mmHg 119/79mmHg
10-13 ani 110/65 mmHg 134/84mmHg
14-17 ani 120/80 mmHg 134/89mmHg
18-adult 120/80 mmHg 134/89mmHg
22
FIŞA TEHNICĂ NR.3
Participarea asistentului medical la examenul cu ultrasunete (ecografice)
Definiție: Ultrasonografia este examinarea neinvazivă pentru vizualizarea structurilor din
ţesuturile moi ale corpului, prin înregistrarea reflectării undelor sonore îndreptate către ţesuturi.
Ultrasonografia, sinonimă cu ecografia sau sonografia, este o metodă imagistică care ajută la
vizualizarea diferitor organe ale corpului uman. În prezent, reprezintă cea mai des utilizată metodă
din imagistica medicală şi aceasta datorită numeroaselor avantaje de care dispune: nu este nocivă,
este rapidă, simplă, sigură şi uşor de efectuat. Este informativă, dar şi destul de ieftină comparativ
cu alte metode imagistice. Este neinvazivă, nedureroasă, nu are efecte adverse, întrucât utilizează
ultrasunetele.
Scop/indicaţii:
- vizualizarea în timp real a organelor abdominale (aorta abdominală, ficat, vezică şi canalele
biliare, pancreasul, rinichi, ureterele, vezica urinară);
- evaluarea motilităţii unor organe, a formei, dimensiunilor, poziţiei;
- evaluarea unor structuri slab vizualizate radiologic sau inaccesibile;
- stabilirea diagnosticului de sarcină, urmărirea ritmului de creştere a sarcinii, sarcini multiple,
malformaţii fetale.
Materiale necesare:
- gel pentru realizarea contactului cu tegumentul;
- prosop textil sau de hârtie pentru îndepărtarea gelului.
Pregătirea psihică a pacientului:
- se prezintă pacientului avantajele şi dezavantajele.
Avantaje:
- nu prezintă risc de radiaţii;
- pregătirea este minimă;
- nu necesită substanţe de contrast;
- nu influenţează fătul, se poate repeta fără risc;
- nu necesită spitalizare, se poate efectua ambulatoriu.
Pregătirea fizică a pacientului:
- se iau măsuri pentru îndepărtarea gazelor dacă se interpune în faţă fluxului undelor;
- se inspectează zona pentru a nu exista leziuni (gelul se aplică pe pielea integră)
- se iau măsuri pentru asigurarea imobilităţii copiilor;
- unele examene necesită post alimentar şi întreruperea fumatului;
Participarea asistentului medical la procedură:

- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările;
23
- aşează pacientul în poziţie adecvată examenului;
- se asigură contactul permanent între transductor şi tegument.
Ecografia abdominală permite vizualizarea aortei abdominale, ficatul, vezicii şi căilor
biliare, pancreasului, rinichilor, ureterelor şi vezicii urinare. Nu necesită substanţă de contrast,
procedura este utilă pentru femeile gravide, pacienţi alergici sau cu insuficienţă renală. Pacientul
nu mănâncă înaintea testului. Poziţia pacientului este în funcţie de organul vizat, de obicei decubit
dorsal. Prezenţa gazelor în abdomen distorsionează imaginea.
FIŞA TEHNICĂ NR 4
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ
Definiţie. Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se
resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros.
Scop: - obţinerea efectelor locale și generale.
24
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Pahare de unică folosinţă - Lingură, linguriţă
- Pipetă, sticluţa picurătoare - Apăsător de limbă
- Medicamente prescrise - Tavă sau măsuţă mobilă
- Apă, ceai, alt lichid recomandat - Mănuşi de unică folosinţă
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
- Informaţii asupra efectului, gustului medicamentului
- Informaţii asupra eventualelor efecte secundare (reacţii adverse)
- Asigurarea pacientului de inofensivitatea procedurii
b) FIZICĂ:
- Asigurarea pacientului o poziţie comodă astfel incat să poată bea
- Verificarea dacă sunt respectate condiţiile de administrare (inainte, după masă)
- Tabletele şi capsulele sunt date cu apă
- Siropurile şi antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apă
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Se așază materialele pe o tavă sau cărucior pentru tratament (măsuţă mobilă)
- Se verifică prescripţia medicală : numele medicamentului, doza, modul de administrare;
- Se identifică fiecare medicament pe care-l primişte pacientul: eticheta, ambalajul.
-Se pun dozele ce trebuie administrate intr-un păhărel din material plastic
- Se verificănumărul salonului şi numele pacientului
- Se duce tăviţa/măsuţa cu medicamentele in salon
- Se așază pacientul in poziţie şezand dacă nu e nici o contraindicaţie, sau o
poziţie comodă in care să bea lichidul in funcţie de starea acestuia
-Se servește pacientul cu doză unică
- I se dă paharul cu apă/suc/ceai şi se asigură că pacientul a inghiţit toate medicamentele sau se
ajută dacă nu poate să bea singur
-Se instruiește pacientul dacă după administrare trebuie păstreze o anumită poziţie
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Se plasează medicamentele rămase in locul de păstrare adecvat
- Se asigură faptul că sunt indeplinite condiţiile de păstrare
- Se spală mâinile cu apă și săpunmainile
NOTAREA PROCEDURII
Se notează:
- Data, ora, medicamentul, doza, şi reacţia pacientului
- Refuzul pacientului
- Numele persoanei care a administrat medicamentul
25
- Dacă pacientul este capabil să-şi administreze singur medicamentele
• Transmiteţi informaţiile semnificative in scris şi verbal la schimbul de tură
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentele au fost administrate fără incidente
- Pacientul este capabil să ingere şi să metabolizeze fără greaţă şi vărsături
- Pacientul acceptă medicamentele, este cooperant
- Pacientul simte acţiunea şi efectul medicamentului
Rezultate nedorite / Ce faceţi:
a. Pacientul/clientul nu cooperează, refuză medicamentele
- întrebaţi medicul.
b. Pacientul/clientul acuză senzaţii de greaţă şi vomă
- asiguraţi-vă că nu sunt mirosuri neplăcute in incăpere - aerisiţi
- invitaţi pacientul să inspire profund
- rămâneţi cu pacientul până când se simte bine
- dacă este cazul, anunţaţi medicul
-c. Pacientul are reacţie alergică sau anafilactică
- opriţi administrarea
- anunţaţi medicul
- pregătiţi medicamente antihistaminice
d. - Reacţia este severă
- aşezaţi pacientul in decubil dorsal cu capul puţin ridicat
- anunţaţi medicul
- evaluaţi semnele vitale la 10- 15'
- urmăriţi dacă prezintă hipotensiune sau are dificultate in respiraţie
OBIECTIVUL IV. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU
CIROZĂ HEPATICĂ
CAZ I
A. INTERVIU
1. Informaţii generale:
a. Numele şi prenumele: T. M.
b. Vârsta : 50 ani
c. Starea civilă: casătorit
d. Copii: 1 copil
e. Profesia: salariat
f. Localitatea de domiciliu: Rădăuți
26
g. Diagnosticul la internare: Ciroză toxică
h. Data internării: 11.03.2019
2. Obişnuinţe de viaţă:
a. Consumator cronic de alcool, 200 -300mL tărie/zi, 3 pahare cu vin/zi, nefumător
b. Dietă / regim alimentar – hiposodat
c. Alergii cunoscute: neagă
3. Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale:
- la 47 ani valori glicemice crescute
b. Antecedente heredocolaterale :
- mama: decedată la 70 ani, DZID, afecțiune cardiacă
- tata: decedat la 67 ani, AOMI, amputație membru inf. Stâng, tabagism
- un frate 54 ani, DZIID
- o fiică 24 ani aparent sănătoasă
c. Motivele internării actuale: mărirea de volum a abdomenului cu dificultate în respirație, icter
scleral, astenie fizică.
d. Istoricul stării actuale: Pacient cunoscută cu valori mari ale glicemiei de aproximativ 4
ani( nu este luat în evidență de diabetolog), consumator cronic de băuturi alcoolice până în urmă
cu trei luni, se internează pentru icter scleral, mărire de volum a abdomenului cu debut insidios în
urmă cu trei luni, accentuate progresiv pentru care și-a administrat intermitent furosemid și
apuretin în ultimele trei zile.
4. Examenul clinic general:

Stare generală: relatv bună, Talie = 178cm, Greutate = 97 kg
Starea de nutriție: bună Starea de conștiență: păstrată
Tegumente şi mucoase : icter sclero - tegumentar
Mucoase: umede, buze carminate
Fanere: normal implantate
Țesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem muscular: normoton, normokinetic, hipotrofie musculară
Sistem osteo-articular: aparent integru, mobil
Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, suflu tubar interscapulo-
vertebral stâng, murmur vezicular fiziologic
Aparat cardio-vascular: zgomote cardiac aritmice cu deficit de puls 6 bătăi /min, FC= 120/min,
TA =130/80 mmHg, edeme membrele inferioare
27
Aparat digestiv: edeme perete abdominal, matitate dreaptă, sensbil pe flancuri, abdomen
depresibil, mobil cu mișcările respiratorii, nedureros la palpare, tranzit intestinal prezent
Ficat, căi biliare, splina: ficat cu marginea inferioară la 4cm sub rebord, consistent crescută,
margine ascuțită, splenomegalie grad 2
Aparat uro-genital :loje renale nedureroase, micțiuni fiziologice, urini hipercrome
Sistem nervos şi organe de simţ: OTS
5. Investigaţii:
a. Examene de laborator:
b. Alte examene de specialitate:
Radiografia toracica
Ecografie abdomen și pelvis
Ecografie - control
6. Tratamente:
a.Tratament medicamentos: Furosemid și Apuretin de 3 zile
28
B. Stabilirea diagnosticului de nursing după formula PES
NEVOILE FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE P E S
Problema Etiologie Semne
INDEPENDENŢĂ
1.A respira şi a avea o bună circulaţie TA= 130/80mmHg -dispnee de efort - Dureri abdominale - pleurezie dreaptă
R = 15/min - tuse seacă masivă
P = 120/min - abdomen mărit de
volum
2.A bea şi amânca -regim hiposodat Dificultate în Necunoasterea Consum de alimente

-regim hipoglucidic respectarea regimului etiologiei bolii interzise, mese
neechilibrate
3,A elimina -tranzit intestinal prezent - urini hipercrome Infecție urinară cu icter sclero- tegumentar
-diureză 1200 – -usturimi micționale Klebsiella
2500mL/zi
4. A se mişca şi a păstra o bună postură - Postura adecvată -mărirea de volum a -mobilitate dificilă cu Dificultate de
abdomenului diminuarea mișcărilor, schimbare a poziției
-astenie fizică durere
marcată, edeme -dispnee de efort
membrele inferioare
5.Adormi, a se odihni -independent de medicație - oboseală -astenie fizică Somn întrerupt, agitat,
- Insomnie -crize de dureri superficial,
abdominale acute, oboseală, neliniște
6.A se îmbrăca şi dezbraca - -dificultate de a se -astenie fizică -mărirea de volum a

îmbrăca și dezbrăca abdomenului
7.A păstra temperatura corpului în limite T = 36,8 °C - - -

normale
8.A curat, îngrijit, de a-și proteja - Carențe de igienă - anxietate, Dezinteres față de
tegumentele și mucoasele - tulburari de gândire măsurile de igienă, nu
se piaptănă, degajă
miros dezagreabil
29
9.A de a evita pericolele -predispoziții la răniri - afectare fizică Facies crispat, frică,
căderi, infecții - durerea neliniște, insomnie
- anxietatea
10.A comunica - Comunicare ineficace durere, anxietate pareză, afazie

la nivel motor
11.A- şi practica religia -libertatea de a acționa - - -

conform propriilor
credințe și valori
12. A se realiza - -pierderea imaginii de - dificultatea de a se - diminuarea unor
sine realize funcții
- dificulatea de a-și - spitalizare
asuma roluri sociale - dureri abdominle
13.A se recreea - - dificulatea de a - afectare fizică - constrângeri fizice

îndeplini activități - durerea (marirea de volum a
recreative abdomenului)
14.A învăța - dorința și interesul de a - anxietatea - lezarea integrității -cunoștințe insuficiente

învăța cum să-și păstreze - nervozitatea fizice
sănătatea
30
C. PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ I
Data Probleme de Obiectivele de îngrijire Intervenţiile proprii si delegate aplicate Evaluarea îngrijirilor
îngrijire
11.03.2019 - mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: -pacientul prezintă funcții
abdomenului limite normale; - asigurarea confortului fizic și psihic: aerisirea vitale în limite normale după
-edeme membrele - pacientul să respire salonului; administrarea tratamentului
inferioare normal - menține igiena tegumentară, a cavității bucale, - persistă dispneea
- astenie fizică - combaterea anxietății a lenjeriei ; - tranzit intestinal prezent
- icter sclero- -prevenirea complicațiilor; - explicarea procedurilor ce urmează să fie - micțiuni fiziologice, diureză
tegumentar - diminuarea edemelor; - aplicate; în limite normale, urini
- urini hipercrome pacientul să prezinte - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, hipercrome
- dispnee tegumente și mucoase P , R , T; - pacientul se alimentează
- tahicardie integre și curate; - supraveghează scaunul urina(cantitativ și activ,
-TA= 130/80mmHg - pacientul să nu aibă culoare), culoarea tegumentelor greutatea - mobilizare activă
- P = 120/min prurit, să nu aibă leziuni corporală și le notează în foaia de observație; - prezintă dificultate de a-și
- R = 18/min de grataj; - pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru asigura igiena și a se îmbrăca
- T = 36,8°C dim - pacientul să aibă un somn tehnici și investigații; și dezbrăca
= 36,6°C seara liniștit; - supravegherea pacientului pentru a nu se lovi, - comunică eficient
- D =1000mL - pacientul să fie echilibrat rani;
psihic - asistenta instruește pacientu să nu se scarpine
- pacientul să folosească pentru a evita leziunile de grataj;
mijloace de comunicare - cercetează deprinderile alimentare ale
adecvate stării sale; pacientului,
- educă pacientul și antrenează familia pentru a
respecta regimul alimentar hiposodat și
31
hipoglucidic;
- asistenta asigură condiții adecvate de mediu, ia
măsuri de evitare a transmiterii infecțiilor;
-însoțirea pacientului la investigații
- informează pacientul despre serviciile
religioase oferite de comunitate;
- pacientul să aibă o stare de bine fizică și
psihică
 Intervenții delegate:
- recoltarea produselor biologice(sânge, urină)
pentru examene de laborator;
- ecografie abdominal
- radiografie pulmonară
- administrarea medicației prescrise de medic;
Diurex 50 mg, 2cps/zi(1-1-0)
Carvedilol 6,25mg 2cp/zi(1-0-1)
Arginină sol. 1fl/zi
Ursofalk 250mg 3cps/zi(1-1-1)
12.03.2019 - mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: -pacientul prezintă funcții
abdomenului limite normale - asigurarea confortului fizic și psihic: aerisirea vitale în limite normale
diminuată - pacientul să respire salonului; - dispnee diminuată după
-edeme membrele normal - explicarea procedurilor ce urmează să fie toracocenteză
inferioare - combaterea tusei aplicate; - transit intestinal prezent
- astenie fizică - combaterea anxietății - menține igiena tegumentară, a cavității bucale, - micțiuni fiziologice, diureză
- dispnee -prevenirea complicațiilor; a lenjeriei în limite normale, urini
32
- tuse seacă - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, P, hipercrome
- urini hipercrome - diminuarea edemelor; - R , T; - pacientul se alimentează
- icter sclero- pacientul să prezinte - supraveghează scaunul urina(cantitativ și activ, respect regimul
tegumentar tegumente și mucoase culoare), culoarea tegumentelor greutatea alimentar recomandat
- stare generală integre și curate corporală și le notează în foaia de observație; - mobilizare activă
ameliorată - pacientul să nu aibă - pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru - prezintă dificultate de a-și
-TA= 130/80mmHg prurit, să nu aibă leziuni tehnici și investigații asigura igiena și a se îmbrăca
- P = 92/min de grataj; - pregătește materialele necesare și participă la și dezbrăca
- R = 16/min - pacientul să fie echilibrat efectuarea toracăcentezei evacuatorii - comportament verbal
- T = 36,6°C dim psihic - supraveghează pacientul în timpul și după normal, comunică eficient
= 36,8°C seara - pacientul să aibă un somn efectuarea toracocentezei ; - pacientul desfășoară
- D = 1200mL liniștit - supravegherea pacientului pentru a nu se lovi, activități recreative în funcție
- toracocenteză - pacientul să nu devină rani; de starea general( citește)
evacuatorie sursă de infecție - cercetează deprinderile alimentare ale
- pacientul să folosească pacientului și educă pacientul să respecte
mijloace de comunicare regimul alimentar;
adecvate stării sale; - evaluează alimentația pacientului;
psihică
- toracocenteză evacuatorie
33
Ursofalk 250mg 3cps/zi(1-1-1)
Atropină 1f(sc)
Codeină fosfat 1cp/zi
13-03.2019 -mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: -funcții vitale în limite
abdomenului limite normale - asigurarea confortului fizic și psihic: aerisirea normale
diminuată - pacientul să respire salonului; - fără dispnee
-edeme membrele normal - explicarea procedurilor ce urmează să fie - tuse seacă
inferioare diminuate - combaterea tusei aplicate; - transit intestinal prezent
- astenie fizică - combaterea anxietății - menține igiena tegumentară, a cavității bucale, - micțiuni fiziologice, diureză
- tuse seacă -prevenirea complicațiilor a lenjeriei; în limite normale, urini
- urini hipercrome, - diminuarea edemelor; - - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, P, normocrome
polakiurie pacientul să prezinte R , T; - pacientul se alimentează
- icter sclero- tegumente și mucoase - supraveghează scaunul urina(cantitativ și activ, respectă regimul
tegumentar integre și curate culoare), culoarea tegumentelor greutatea alimentar recomandat
- stare generală - pacientul să nu aibă corporală și le notează în foaia de observație; - mobilizare activă
ameliorată prurit, să nu aibă leziuni - pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru - pacientul menține
-TA= 130/70mmHg de grataj; tehnici și investigații; tegumentele curate și integre
- P = 84/min - pacientul să fie echilibrat - pregătirea pacientului pentru endoscopie - comportament verbal
- R = 16/min psihic gastrică normal, comunică eficient
- T = 36,4°C dim - pacientul să aibă un somn - pacientul desfășoară
= 36,6°C seara liniștit - supravegherea pacientului pentru a nu se lovi, activități recreative în funcție
34
- pacientul să nu devină rani; de starea general: citește,
- D = 1500mL sursă de infecție - cercetează deprinderile alimentare ale ascultă muzică.
- endoscopie gastrică - pacientul să folosească pacientului
mijloace de comunicare - educă pacientul să respecte regimul alimentar
adecvate stării sale; recomandat;
- evaluează alimentația pacientului;
psihică
- recoltare urocultură și sânge pentru examenele
de laborator
35
7. Epicriza şi recomandări la externare:
Pacientul T. M. domiciliat în Radauti, 50 ani, a fost internat în secția MEDICINĂ INTERNĂ
de la Spitalul municipal Sf. Dr. Cosma și Damian din Rădăuți în perioada 11.03.2019 –
13.03.2019, FO 115.
Diagnosticul: CIROZA HEPATICĂ TOXICĂ DECOMPENSATĂ MIXT CHILD C (13
PUNCTE)
VARICE ESOFAGIENE GRADUL 2
HIPERSPLENISM HEMATOLOGIC (BICITOPENIE)
ANEMIE MACROCITARĂ
PLEUREZIE BILATERALĂ
INFECȚIE URINARĂ (KLEBSIELLA PNEUMONIAE)
Epicriză:
Pacient consumator cronic de băuturi alcoolice păna in urma cu 3 luni, s-a internat
pentru icter scleral, mărirea de volum a abdomenului și astenie fizică cu debut insidios in
urmă cu 3 luni, accentuate progresiv, pentru care și-a administrat intermitent furosemid și
apuretin in ultimele 3 zile.
Clinic și paraclinic se susțin diagnosticele de mai sus. Sub tratament cu diuretice,
hepatoprotectoare, albumină, 2 paracenteze și o toracenteză evacuatorii evoluția este lent
favorabilă, cu ameliorarea tabloului clinico-biologic.
Se externează cu recomandările:
- regim alimentar hiposodat, de cruțare hepatică, fără băuturi alcoolice
- evitarea eforturilor fizice medii și mari
- tratament cu: DIUREX 50 2cps/zi cronic
CORYOL 6,25 mg 1cpx2/zi cronic
URSOFALK 250 mg 3cps/zi cronic
SILIMARINĂ 1g/zi cronic
ACID FOLIC 5 mg 1cpx2/zi 3 luni
- pensionare de invaliditate
- control peste 3 săptămâni sau la nevoie.
36
CAZ II
A. INTERVIU
a. Numele şi prenumele: C. E.
b. Vârsta : 66 ani
c. Starea civilă: casătorită
d. Copii: nu
e. Profesia: pensionară
f. Localitatea de domiciliu: Satu Mare
g. Diagnosticul la internare: Ciroză hepatică cu virus C
a. Consumatoare de: Alcool – Cafea – Tutun – Drog – neagă
b. Dietă / regim alimentar – hiposodat
c. Alergii cunoscute: genatmicină, metronidazol
- Ciroză hepatică cu virus C
- varice esofagiene bandate endoscopic
- ulcer varicos gamba stângă
b. Antecedente heredocolaterale : neagă
c. Motivele internării actuale: creșterea de volum a abdomenului, edeme membre
inferioare, astenie fizică.
d. Istoricul stării actuale: Pacientă cunoscută cu Ciroză hepatică virus C, cu trei episoade
de HDS în antecedente, varice esofagiene bandate endoscopic, se internează pentru mărirea
de volum a abdomenului, edeme membre inferioare, astenie fizică, stare generală influențată.
4.Examenul clinic general:
Stare generală: influențată, Talie = 152cm, Greutate = 65 kg
Starea de nutriție: precară Starea de conștiență: păstrată
Tegumente şi mucoase : steluțe vasculare torace superior
Mucoase: umede
Țesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
37
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, murmur vezicular
fiziologic
Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, FC= 64/min, TA =115/70 mmHg,
edeme membrele inferioare
Aparat digestiv: circulație colaterală pe flancuri, abdomen mărit de volum nedureros la
palpare, tranzit intestinal prezent
Ficat, căi biliare, splina: nepalpabile
Aparat uro-genital :loje renale nedureroase, micțiuni fiziologice, urini normocrome
5.Investigaţii:
a. Examenul sângelui
Ecografie abdomen si pelvis
6.Tratamente:
a. Tratament medicamentos:
PROPRANOLOL 40mg, 1cp/zi ( ½ - 0 – ½)
DIUREX 50mg, 2cps/zi
SILIMARINĂ 1g, 1cp/zi
SARGENOR 2F/zi
FEROFOLGAMMA 2cp/zi
38
B. NEVOI FUNDAMENTALE ( DUPĂ VIRGINIA HENDERSON)
NEVOILE FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE P E S
INDEPENDENŢĂ
1.A respira şi a avea o bună TA= 120/70mmHg, - - -
circulaţie P = 64/min, R = 15/min
2.A bea şi amânca -alimentație activă - inapetență -regim hiposodat
3,A elimina -tranzit intestinal prezent - - -
-diureză 1200 – 1500mL/zi
-urini normocrome
4. Ase mişca şi a păstra o bună -poziție activă -mobilizare dificilă cu -edeme membrele -mărirea de volum a
postură diminuarea miscărilor inferioare abdomenului
5.Adormi, a se odihni - -oboseală - regim de somn incorect -astenie fizică
6.A se îmbrăca şi dezbraca - -dificultate de a se Astenie fizică marcată -mărirea de volum a
7.A păstra temperatura corpului T = 36,8 °C - - -
în limite normale
8.A curat , îngrijit, de a proteja -dificultatea de a se -steluțe vasculare torace -tulburările circulatorii
tegumentele și mucoasele - îmbrăca și dezbrăca superior din ciroza hepatică
9.A de a evita pericolele Calm, atent și rațional - frica de neputință -predispoziții la răniri -afectare fizică
căderi, infecții
10.A comunica - comportament verbal și - - -
nonverbal normal
11.A- şi practica religia - libertatea de a acționa - dificultatea de a - stare general - abdomen mărit de
conform propriilor credințe participa la activitățile influențată volum
religioase
12. A se realiza - -dificulatea de a-și -pierderea imaginii de - diminuarea unor
asuma roluri sociale sine funcții
13.A se recreea - - dificultatea de a - stare general - constrângeri fizice
îndeplini activități influențată
14.A învăța - dorința de a învăța cum să- -cunoștințe insuficiente - stresul - lezarea integrității
și păstreze sănătatea fizice
39
C. PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ II
Data Probleme de Obiectivele de îngrijire Intervenţiile proprii si delegate aplicate Evaluarea îngrijirilor
îngrijire
04.02.2019 - mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: - pacienta prezintă
abdomenului limite normale - asigurarea confortului fizic și psihic: aerisirea funcții vitale în limite
- edeme membrele - combaterea anxietății salonului; normale
inferioare -prevenirea complicațiilor; - igienizarea pacientei, asezarea pacientei în pat; - transit intestinal
- astenie fizică - diminuarea edemelor; - explicarea procedurilor ce urmează să fie prezent
marcată - combaterea durerii; aplicate; - micțiuni fiziologice,
- stare generală - pacienta să fie echilibrat - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, diureză în limite
influenată psihic P , R , T; normale, urini
-TA= 120/70mmHg - pacienta să folosească - supraveghează scaunul, urina(cantitativ și normocrome
- P = 64/min mijloace de comunicare culoare), culoarea tegumentelor greutatea - pacienta se
- R = 16/min adecvate stării sale; corporală și le notează în foaia de observație; alimentează activ dar
- T = 36,8°C dim - pregătirea fizică și psihică a pacientei pentru supravegheată
= 36,9°C seara tehnici și investigații - schimbările de poziție
- D = 1200mL - supravegherea pacientei pentru a nu se lovi, le execută singură,
rani; necesită supraveghere
- cercetează deprinderile alimentare ale pacientei la mobilizare
și educă pacienta să respecte regimul alimentar; - prezintă dificultate
- pacienta să prezinte tegumente și mucoase de a-și asigura igiena
integre și curate: asistenta schimbă lenjeria de și a se îmbrăca și
pat și de corp; dezbrăca
40
- însoțește pcienta în timpul mobilizării; - comportament verbal
- asistenta asigură condiții adecvate de mediu, ia greoi
măsuri de evitare a transmiterii infecțiilor; - pacienta prezintă
- informează pacientul despre serviciile dificulate de a îndeplini
religioase oferite de comunitate; activități recreative
- pacienta să aibă o stare de bine fizică și psihică
- recoltarea produselor biologice(sânge)
Furosemid 40mg, 1cp/zi(1/2 – ½ - 0)
Spironolactonă 25mg, 4cp/zi(2- 2- 0)
Propranolo 40mg, 1cp/zi( ½- 0- ½)
Detralex 2cp/zi(1 – 0- 1)
05.02.2019 - mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: -pacienta prezintă
-edeme membrele - combaterea anxietății salonului; normale
inferioare -prevenirea complicațiilor; - explicarea procedurilor ce urmează să fie - transit intestinal
- astenie fizică - diminuarea edemelor; aplicate; prezent
marcată - combaterea durerii; - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, P, - micțiuni fiziologice,
- stare generală - pacienta să fie echilibrat R , T; diureză în limite
ameliorată psihic - supraveghează scaunul, urina(cantitativ și normale, urini
-TA= 110/60mmHg - pacienta să folosească culoare), culoarea tegumentelor greutatea normocrome
41
- P = 68/min mijloace de comunicare corporală și le notează în foaia de observație; - pacienta se
- R = 15/min adecvate stării sale; - pregătirea fizică și psihică a pacientei pentru alimentează activ dar
- T = 36,6°C dim tehnici și investigații supravegheată
= 36,8°C seara - însoțirea pacientei la ecografie abdominală - schimbările de poziție
- D = 1300mL - supravegherea pacientei pentru a nu se lovi, le execută singură,
rani; necesită supraveghere
- cercetează deprinderile alimentare ale pacientei la mobilizare
și educă pacienta să respecte regimul alimentar; - prezintă dificultate
- evaluează alimentația pacientei; de a-și asigura igiena
- pacienta să prezinte tegumente și mucoase și a se îmbrăca și
integre și curate: asistenta schimbă lenjeria de dezbrăca
pat și de corp; - comportament verbal
- însoțește pcienta în timpul mobilizării; greoi
- asistenta asigură condiții adecvate de mediu, ia - pacienta prezintă
măsuri de evitare a transmiterii infecțiilor; dificulate de a îndeplini
- informează pacientul despre serviciile activități recreative
- ecografie abdominală
42
Propranolo 40mg, 1cp/zi( ½- 0- ½)
Detralex 2cp/zi(1 – 0- 1)
6.02.2019 -mărirea de volum a - funcțiile vitale să fie în  Intervenții proprii: -pacienta prezintă
-edeme membrele -prevenirea complicațiilor; salonului; normale
inferioare - diminuarea edemelor; - explicarea procedurilor ce urmează să fie - transit intestinal
- astenie fizică - combaterea durerii; aplicate; prezent
marcată - pacienta să fie echilibrat - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; TA, P, - micțiuni fiziologice,
- stare generală psihic R , T; diureză în limite
ameliorată - pacienta să folosească - supraveghează scaunul, urina(cantitativ și normale, urini
-TA= 110/60mmHg mijloace de comunicare culoare), culoarea tegumentelor greutatea normocrome
- P = 64/min adecvate stării sale; corporală și le notează în foaia de observație; - pacienta se
- R = 15/min - cântarirea pacientei înainte și după alimentează activ dar
- T = 36,2°C dim paracenteză; supravegheată
= 36,°C seara - pregătirea fizică și psihică a pacientei pentru - schimbările de poziție
tehnici(paracenteză evacuatorie) și investigații; le execută singură,
- D = 1300mL - pregătirea materialelor pentru paracenteză; necesită supraveghere
- paracenteză - supravegherea pacientei în timpul puncției; la mobilizare
evacuatorie( 3,5 L) - după efectuarea paracentezei supraveghează - prezintă dificultate
locul puncției și starea general a pacientei de a-și asigura igiena
și a se îmbrăca și
43
- supravegherea pacientei pentru a nu se lovi, dezbrăca
rani; - comportament verbal
- cercetează deprinderile alimentare ale pacientei greoi
și educă pacienta să respecte regimul alimentar; - pacienta prezintă
- evaluează alimentația pacientei; dificulate de a îndeplini
- pacienta să prezinte tegumente și mucoase activități recreative
integre și curate: asistenta schimbă lenjeria de
pat și de corp;
- însoțește pcienta în timpul mobilizării;
- paracenteză evacuatorie;
- administrare de DEXTRAN 70 fl 1
44
Epicriza şi recomandări la externare:
Doamna C. E. domiciliată în Satu Mare, a fost internată în serviciul MEDICINĂ
INTERNĂ la Spitalul municipal Sf.dr. Cosma și Damian din Rădăuți în perioada 04.02.2019 –
06.02.2019, FO 51
Diagnostic la internare:
CIROZA HEPATICA VIRALĂ C CHILD B DECOMPENSATA MIXT (7 PCT)
VARICE ESOFAGIENE BANDATE ENDOSCOPIC
VARICE HIDROSTATICE MEMBRELE INFERIOARE

Clinic și paraclinic se susțin diagnosticele de mai sus. Sub tratament cu diuretice,
hepatoprotectoare, albumină, 2 paracenteze și o toracenteză evacuatorii evoluția este lent
favorabilă, cu ameliorarea tabloului clinico-biologic.
- regim alimentar hiposodat, de cruțare hepatică
- tratament cu:
PROPRANOLOL 40mg, 1cp/zi ( ½ - 0 – ½)
SILIMARINĂ 1g, 1cp/zi
SARGENOR 2F/zi
FEROFOLGAMMA 2cp/zi
- control peste 3 săptămâni sau la nevoie.
45
CAZ III
A. INTERVIU
a. Numele şi prenumele: C. I.
b. Vârsta : 65 ani
c. Starea civilă: casătorit
d. Copii: 2 copii
e. Profesia: pensionar
f. Localitatea de domiciliu: Vicovu de Jos
g. Diagnosticul la internare: Ciroză hepatică toxică
a. Consumatoare de: Alcool – Cafea – Tutun – Drog – neagă
b. Dietă / regim alimentar – hiposodat, regim diabet
c. Alergii cunoscute: neagă
- Ciroză hepatică toxică
- varice esofagiene gradul 2
- polineuropatie
- fibrilație atrială
- Epilepsie Grand Mal
b. Antecedente heredocolaterale : neagă
c. Motivele internării actuale: creșterea de volum a abdomenului, astenie fizică.
d. Istoricul stării actuale: Pacient cunoscută cu ciroză hepatică toxică, ți patologie
neurologică( PNP, epilepsie GM) se internează pentru astenie fizică, edeme membrele inferioare și
mărirea de volum a abdomenuluicu debut insidious, în urmă cu 10 zile.
4.Examenul clinic general:
Stare generală: influențată, Talie = 165cm, Greutate = 100 kg
Starea de nutriție: bună Starea de conștiență: păstrată
Tegumente şi mucoase : normal colorate
Mucoase: umede
Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat
46
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, murmur vezicular
fiziologic
Aparat cardio-vascular: zgomote cardiac aritmice cu deficit de puls 6 bătăi /min, FC= 76/min,
TA =135/85 mmHg, edeme membrele inferioare
Aparat digestiv: circulație colaterală pe flancuri, abdomen mult mărit de volum nedureros la
palpare, hernie ombilicală, tranzit intestinal prezent
Ficat, căi biliare, splina: ficat cu marginea inferioară la 5cm sub rebord, consistent, nedurerosla
palpare, splină nepalpabilă
Aparat uro-genital :loje renale nedureroase, micțiuni fiziologice, urini normocrome
5.Investigaţii:
a. Examenul sângelui
Ecografie abdomen și pelvis:
6.Tratamente:
a.Tratament medicamentos:
CARVEDILOL 6,25mg , 2cp/zi ( 1 - 0 – 1)
LAGOSA 1g, 1cp/zi
SARGENOR 2F/zi
URSOFALK 3cp/zi
FENOBARBITAL 1cp/zi seara
LANTUS 20u seara
DUPHALAC la nevoie
47
B. NEVOI FUNDAMENTALE ( DUPĂ VIRGINIA HENDERSON)
NEVOILE MANIFESTĂRI DE P E S
FUNDAMENTALE INDEPENDENŢĂ Probleme Etiologie Semen și simptome
1.A respira şi a avea o bună TA= 135/85mmHg - - -
circulaţie P = 76/min, R = 15/min
2.A bea şi amânca -alimentație activă - inapetență -regim hiposodat - inapetență
-regim hipoglucidic
3,A elimina -tranzit intestinal prezent - - -
-diureză 1400 – 1800mL/zi
-urini normocrome
4. Ase mişca şi a păstra o -poziție activă -mobilizare dificilă cu -astenie fizică marcată -mărirea de volum a
bună postură diminuarea mișcărilor -edeme membrele abdomenului
inferioare
5.Adormi, a se odihni - -oboseală -astenie fizică insomnie
6.A se îmbrăca şi dezbraca - -dificultate de a se -astenie fizică marcată -mărirea de volum a
7.A păstra temperatura T = 36,2 °C - - -
corpului în limite normale
8.A fi curat -circulație colaterală - tulburări circulatorii - mărirea de volum a
- flancuri abdomenului
9.A de a evita pericolele - -predispoziții la răniri -afectare fizică
căderi, infecții
10.A comunica - exprimare ușoară - - -
11.A- şi practica religia -libertatea de a acționa - -
conform propriilor
credințe
12. A se realiza - - pierderea imaginii de - dificulatea de a-și asuma - diminuarea unor funcții
sine roluri sociale
13.A se recreea - - dificulattea de a - constrângeri fizice - dureri abdominale
îndeplini activități
recreative
48
14.A învăța - dorința de a învăța cum - frică, anxietate -lezarea integrității fizice -cunoștințe insuficiente
să-și păstreze sănătatea
C. PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ III
Data Probleme de Obiectivele de Intervenţiile proprii si delegate aplicate Evaluarea îngrijirilor
îngrijire îngrijire
12.04.2019 - mărirea de - funcțiile vitale să  Intervenții proprii: -pacientul prezintă funcții vitale în limite
volum a fie în limite normale; - asigurarea confortului fizic și psihic: normale
abdomenului - îngrijirea locului de aerisirea salonului; - transit intestinal prezent
-edeme puncție; - menține igiena tegumentară, a - micțiuni fiziologice, diureză în limite
membrele - combaterea cavității bucale, a lenjeriei ; normale, urini normocrome
inferioare anxietății - explicarea procedurilor ce urmează să - pacientul se alimentează activ, respectă
- astenie fizică -prevenirea fie aplicate; regimul alimentar recomandat
- stare generală complicațiilor; - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; - mobilizare activă
influenată - diminuarea TA, P , R , T; - prezintă dificultate de a-și asigura igiena
-TA= edemelor; - pacientul - supraveghează scaunul și a se îmbrăca și dezbrăca
135/85mmHg să prezinte urina(cantitativ și culoare), culoarea - comunică ăn funcție de starea generală
- P = 73/min tegumente și tegumentelor greutatea corporală și le -
- R = 15/min mucoase integre și notează în foaia de observație;
- T = 36,2°C curate; - pregătirea fizică și psihică a
dim - pacientul să aibă un pacientului pentru tehnici și
= 36,4°C somn liniștit; investigații;
seara - pacientul să fie - pregătește materialele necesare și
- D =14 00mL echilibrat psihic
49
- paracenteză - pacientul să participă la efectuarea paracentezei;
evacuatorie folosească mijloace - supraveghează pacientul în timpul
de comunicare paracentezei;
adecvate stării sale; - după efectuarea paracentezei
supraveghează locul puncției și starea
general a pacientului
- supravegherea pacientului pentru a
nu se lovi, rani;
- cercetează deprinderile alimentare ale
pacientului,
- educă pacientul și antrenează familia
pentru a respecta regimul alimentar
hiposodat și hipoglucidic;
- asistenta asigură condiții adecvate de
mediu, ia măsuri de evitare a
transmiterii infecțiilor;
- pacientul să aibă o stare de bine
fizică și psihică
- recoltarea produselor
50
biologice(sânge, urină, lichid de ascită)
pentru examene de laborator;
- administrarea medicației prescrise de
medic;
Dextran 70 sol. fl 1
Fenobarbital 0,100g 1cp/zi ( 0- 0- 1)
Lantus 20u- ora 21
13.04.2019 - mărirea de - funcțiile vitale să  Intervenții proprii: -pacientul prezintă --funcții vitale în limite
volum a fie în limite normale - asigurarea confortului fizic și psihic: normale
abdomenului - combaterea aerisirea salonului; - transit intestinal prezent
diminuată anxietății - explicarea procedurilor ce urmează să - micțiuni fiziologice, diureză în limite
-edeme -prevenirea fie aplicate; normale, urini normocrome
membrele complicațiilor; - menține igiena tegumentară, a - pacientul se alimentează activ, respect
inferioare - diminuarea cavității bucale, a lenjeriei regimul alimentar recomandat
- astenie fizică edemelor; - pacientul - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; - mobilizare activă
- stare generală să prezinte TA, P, R , T; - prezintă dificultate de a-și asigura igiena
ameliorată tegumente și - supraveghează scaunul și a se îmbrăca și dezbrăca
-TA= mucoase integre și urina(cantitativ și culoare), culoarea - comportament verbal moramal, comunică
130/80mmHg curate tegumentelor greutatea corporală și le eficient
- P = 75/min - pacientul să fie notează în foaia de observație; - pacientul desfășoară activități recreative în
- R = 16/min echilibrat psihic - pregătirea fizică și psihică a funcție de starea general( citește)
51
- T = 36,6°C - pacientul să aibă un pacientului pentru tehnici și
dim somn liniștit investigații
= 36,8°C - pacientul să - însoțirea pacientului la ecografie
seara folosească mijloace abdominală
- D = 1300mL de comunicare - supravegherea pacientului pentru a
- ecografie adecvate stării sale; nu se lovi, rani;
abdominală - cercetează deprinderile alimentare ale
pacientului și educă pacientul să
respecte regimul alimentar;
- evaluează alimentația pacientului;
- ecografie abdominală
medic;
Furosemid 40mg, 1 ½ cp/zi(1 – ½ - 0)
52
Lantus 20u- ora 21
14.04.2019 -mărirea de - funcțiile vitale să  Intervenții proprii: -funcții vitale în limite normale
volum a fie în limite normale - asigurarea confortului fizic și psihic: - transit intestinal prezent
abdomenului -prevenirea aerisirea salonului; - micțiuni fiziologice, diureză în limite
diminuată complicațiilor; - explicarea procedurilor ce urmează să normale, urini normocrome
-edeme - diminuarea fie aplicate; - pacientul se alimentează activ, respectă
membrele edemelor; - pacientul - menține igiena tegumentară, a regimul alimentar recomandat
inferioare să prezinte cavității bucale, a lenjeriei; - mobilizare activă
diminuate tegumente și - măsurarea și notarea funcțiilor vitale; - pacientul menține tegumentele curate și
- astenie fizică mucoase integre și TA, P, R , T; integre
- stare generală curate - supraveghează scaunul - comportament verbal normal, comunică
ameliorată - pacientul să fie urina(cantitativ și culoare), culoarea eficient
-TA= echilibrat psihic tegumentelor greutatea corporală și le - pacientul desfășoară activități recreative în
120/70mmHg - pacientul să aibă notează în foaia de observație; funcție de starea generală
- P = 73/min somn liniștit - pregătirea fizică și psihică a
- R = 15/min - pacientul să pacientului pentru tehnici și
- T = 36,6°C folosească mijloace investigații;
dim de comunicare - supravegherea pacientului pentru a
= 36,4°C adecvate stării sale; nu se lovi, rani;
53
seara - cercetează deprinderile alimentare ale
pacientului
- D = 1800mL - educă pacientul să respecte regimul
alimentar;
medic;
Furosemid 40mg, 1 ½ cp/zi(1 – ½ - 0)
54
7. Epicriza şi recomandări la externare:
C.I., în vârstă de 65 de ani, cu domiciliul stabil în comuna Vicovu de Jos, pacient
diabetic, cunoscut cu patologie neurologică (PNP, epilepsie GM) și ciroză hepatică toxică, cu
un episod de HDS prin efracție variceală în urmă cu 1 an, s-a internat pentru astenie fizică,
edeme membrele inferioare și mărirea de volum a abdomenului cu debut insidios în urmă cu
10 zile, în contextul decompensării afecțiunii hepatice.
Diagnosticul la internare: Ciroză hepatică toxică – F O 218
Clinic și paraclinic se confirmă diagnosticul de la internare. Sub tratament cu diuretice și o
paracenteză evacuatorie (6L) evoluția este favorabilă, cu ameliorarea simptomatologiei.
- regim alimentar hiposodat, de cruțare hepatică
Tratament medicamentos:
CARVEDILOL 6,25mg , 2cp/zi ( 1 - 0 – 1)
LAGOSA 1g, 1cp/zi
SARGENOR 2F/zi
URSOFALK 3cp/zi
55
OBIECTIVUL 5. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE LA UN PACIENT CU
CIROZĂ HEPATICĂ
Tratamentul cirozei hepatice este strict monitorizat și constă în: repaus fizic,
regim alimentar și tratament medicamentos.
Principii de baza ale regimului alimentar in ciroza hepatică:
 fără alcool
 consum de alimente proaspete sau fierte, coapte sau pe gratar
 fără conserve, conservanți sau condimente
 fără adaos suplimentar de sare
 fără grăsimi solide
 dulciuri in cantitate moderată
 fără proteine in cazul pacienților cu ciroză hepatica decompensată
 reducerea consumului de carne
 fără alimente fierbintț sau foarte reci
 a se evita alimentele rugoase (floricele, alune, biscuiți)
 fără băuturi carbogazoase
 mese reduse cantitativ, servite la ore fixe, în ambianță plăcută
Bolnavilor de ciroza hepatica le este interzis să bea supa în care a fiert carnea. In
regimul alimentar al bolnavilor de ciroză hepatică sunt permise doar supele si ciorbele de
legume.
Fructe și legume permise în regimul bolnavilor de ciroză hepatică:
 fructele și legumele trebuie consumate proaspete
 sunt permise toate fructele, mai putin citricele (în caz de varice), merele acre, nucile și
alunele
 dintre legume sunt permise toate, în afară de hrean, ceapa, usturoi, vinete, roșii, suc de
roșii
Bolnavii de ciroză hepatică trebuie să reducă consumul de grasimi la 40-70 g/zi, mai
ales in prezența steatoreei și a steatozei hepatice.
Medicamente hepatotoxice:
 Antipiretice si antiagregante (paracetamol in doze mari, aspirina)
 Antiinflamatoare (indometacin, fenilbutanoza, ibuprofen)
56
 Benzodiazepine, antidepresive, anticonvulsivante (carbamazepin, fenobarbital,
fenitoin)
 Betablocante (atenolol, metoprolol)
 Antifungice
Medicamentele permise bolnavilor de ciroză hepatică pentru controlul durerilor sunt
Algocalmin si Piafen.
Bolanvii de ciroză hepatică trebuie să evite:
 efortul de ridicare și aplecarea
 tusea și strănutul
 constipația și efortul de defecție
Asistenta medicală va sfătui şi va da indicaţii pe toată perioada spitalizării şi la externare,
cum trebuie să respecte toate recomandările:
- Schimbarea stilului de viaţă: repaus în clinostatism, dietă, pensionare.
- Să respecte cu stricteţe odihna (repausul impus);
- Să respecte cu stricteţe dieta – regim hiposodat.
- Cunoaşterea restricţiilor dietetice impuse de etiologia şi stadiul evolutiv al bolii
(excluderea alcoolului, restricţia de lichide, dieta hiposodată,hipoproteică, suplimente de
vitamine şi minerale);
- Cunoaşterea riscului hemoragic: sesizarea HDS,
- Evitarea medicaţiei cu potenţial iritant gastrică;
- Cunoaşterea potenţialulii infecţios;
- Să nu consume alcool, tutun, cafea sau alte toxice;
- Să se observe cu atenţie şi la orice modificare spontană să ia legătura cu medicul de
familie sau cu medicul specialist;
- Să accepte dispensarizarea şi să se prezinte periodic la control.
- Recunoaşterea programului terapeutic individual (medicaţie, vizite, dispensarizare);
- Obţinerea complianţei individuale şi familiale faţă de programul terapeutic stabilit.
57
BIBLIOGRAFIE
 Alexa, Ioana Dana MEDICINA INTERNĂ: NOŢIUNI DE BAZĂ, Ed. Junimea, Iaşi,
2004
 Antohe, Ileana NURSING CLINIC: NOTE DE CURS -, Ed. „Gr.T.Popa” UMF Iaşi,
2009
 Bădescu, Teodor și colaboratori TEHNICI MODERNE DE INVESTIGAŢIE ŞI
PERSPECTIVE TERAPEUTICE ÎN BOLILE DIGESTIVE, Editura Medicală 2011
 BORUNDEL, Corneliu MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE
MEDII, Editura Medicală Bucuresti 1979
 Nicolăescu, V. ACTUALITĂŢI ÎN MEDICINA INTERNĂ, Editura Medicală,
Bucureşti, 2001
 Niculescu, Cezar Th., Cârmaciu, Radu ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI,
COMPEDIU, , Ed. Corint, Bucureşti, 2003
 Pascu, Oliviu şi colectiv de autori, ESENŢIALUL ÎN GASTROENTEROLOGIE ŞI
HEPATOLOGIE, Editura Naţional 2009
 Pascu, Oliviu şi colectiv de autori GASTROENTEROLOGIE ŞI HEPATOLOGIE–
Actualităţi 2003, , Editura Medicală 2003
 Titircă, Lucreția GHID DE NURSING- Editura Viata Medicală Românească
Bucuresti, 2001
 Titircă, Lucreția URGENȚE MEDICO –CHIRURGICALE - Editura Viata Medicală
Românească Bucuresti, 2003
 FO 115
 FO 51
 FO 218
 https://newsmed.ro/ficatul-anatomia-ficatului-2/
58
LISTA DE ABREVIERI
CH- Ciroza hepatică

ECG- Electrocardiograma
CT – Tomografie compiuterizată
IRM – Imagistică prin rezonanță magnetică
BI- Bilirubină directă
BD- Bilirubină directă
ALAT – Alanineaminotransferaza
ASAT – Aspartat aminotransferaza
LDH – Lactatdehidrogenaza
GGT- Gamma glutamiltransferaza
VSH – Viteza de sedimentare a hematiilor
PBS- Peritonita bacteriană spontană
EDS – endoscopie digestivă superioară
SHR- Sindromul hepato-renal
HDS – Hemoragie digestivă superioară
EH – Encefalopatie hepatică
HCC - Hepatocarcinom
59
60

Proiect AMG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect AMG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII Ştefan cel Mare şi Sfânt

Profesor îndrumător: Absolvent:

OBIECTIVUL II PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII: CIROZA HEPATICĂ 7

OBIECTIVUL III ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN

OBIECTIVUL IV PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CIROZĂ

OBIECTIVUL V Educația pentru sănătate la un pacient cu ciroză hepatică........................58.

Ciroza hepatică(CH) este o suferinţă cronică cu evoluţie progresivă, caracterizată

OBIECTIVUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

Figura 1.Raporturile anatomice ale ficatului

Produsul de secreție externă al organului, bila, intervine în emulsionarea grăsimilor, fiind

Culoare. Consistență. Aspect. Lojă hepatică.

Loja hepatică se găsește în etajul supramezocolic. Este mărginită inferior de colonul și

Ficatul are o față diafragmatică, una viscerală și o margine anterioară/inferioară. Posterior

FAȚA DIAFRAGMATICĂ indică structurarea organului în 2 lobi, separați de ligamentul

FAȚA VISCERALĂ prezintă 3 șanțuri, aranjate în forma literei H: 2 sagitale și unul

Cele trei șanțuri împart fața viscerală a ficatului în trei zone:

- Zona marginală dreaptă- corespunde lobului drept și prezintă următoarele impresiuni:

a) impresiunea colică: anterior, determinată de flexura colică dreaptă;

- Zona marginală stângă- aparține lobului stâng, având următoarele impresiuni:

a) impresiunea gastrică- dată de fața anterioară a stomacului;

MARGINEA INFERIOARĂ este subțire și se proiectează în epigastru. Prezintă incizura

Structura ficatului: învelișuri, parenchim

LIGAMENTUL FALCIFORM= fâșie peritoneală triunghiulară situată pe fața diafragmatică a

LIGAMENTUL CORONAR e un mijloc eficient de fixare al organului. El adăpostește, între cele

b) Tunica fibroasă este o membrană subțire ce învelește organul, dedesubtul peritoneului. La

MANIFESTĂRI CLINICE (SIMPTOMATOLOGIE)

Cirozele metabolice. În hemocromatoza la examenul clinic se poate remarca prezenţa triadei

OBIECTIVUL III. ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI

METODE ȘI MATERIALE DE LUCRU

FIŞA TEHNICĂ NR. 1

FIŞA TEHNICĂ NR. 2

Participarea asistentului medical la procedură:

4. Examenul clinic general:

2.A bea şi amânca -regim hiposodat Dificultate în Necunoasterea Consum de alimente

6.A se îmbrăca şi dezbraca - -dificultate de a se -astenie fizică -mărirea de volum a

7.A păstra temperatura corpului în limite T = 36,8 °C - - -

10.A comunica - Comunicare ineficace durere, anxietate pareză, afazie

11.A- şi practica religia -libertatea de a acționa - - -

13.A se recreea - - dificulatea de a - afectare fizică - constrângeri fizice

14.A învăța - dorința și interesul de a - anxietatea - lezarea integrității -cunoștințe insuficiente

VARICE HIDROSTATICE MEMBRELE INFERIOARE

CH- Ciroza hepatică

S-ar putea să vă placă și