Colecistita Acuta

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,MOLDOVAˮ ROMAN
Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Formă de învăţământ: CURS DE ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
Coordonator: As. Dămoc Angela Absolvent:

Leahu (Olariu) Mirela
-ROMAN 2018-
Tema proiectului:
,,Îngrijirea pacientului cu, Colecistită Acutăˮ
1
Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul 1: NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.1. Generalitaţi privind aparatul digestiv
1.2. Anatomia şi fiziologia ficatului şi a căilor biliare
Capitolul 2: NOŢIUNI DESPRE COLECISTITA ACUTA
2.1. Definiţie
2.2. Etiopatogenie
2.3. Simptomatologie
2.4. Diagnostic
2.5. Investigaţii
2.6. Evoluţie.Complicaţii. Prognostic
2.7. Tratament
2.10. Educarea pacientului cu, colecistită acută
Capitolul 3: PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU,
COLECISTITĂ ACUTĂ
3.1. Cazul I
3.2. Cazul II
3.3. Cazul III
3.4. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
2
MOTOO:
,,Viaţa nu are nici o valoare dacă nu poţi

fi de folos altuiaˮ (Louis Pasteur)
3
INTRODUCERE
Mi-am ales această temă deoarece Colecistita acută este o afecţiune care se
întâlneşte la orice vârstă, cu maximum de frecvenţă la vârsta mijlocie, iar raportul
femei/barbaţi este de 3/1, iar frecvenţa în rândul populaţiei adulte aproximativ 10-15%.
În 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinată de
inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic, pe care îl obstruează, afecţiune denumită
litiază biliară. Aceste infecţii se propagă la colecist pe cale biliară, limfatică sau
hematogenă. În infecţiile ascendente se asociază, de obicei, şi o colangită. Este deseori
prima manifestare a unei litiaze. Rareori calculii lipsesc.
Incidenţa reală a colecistitei acute este greu de apreciat statistic, formele cu
intensitate redusa sau cele cu tratament exclusiv medicamentos. Cert este faptul că pe
masura prelungirii duratei medii de viaţă ea devine tot mai frecventă la decade avansate
(50-70 de ani), exprimând şi prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza biliară.
Gravitatea colecistitei acute este direct proportională cu forma anatomopatologică,
cu intensitatea procesului obstructiv şi infecţios, cu vârsta precum şi cu dezechilibrele
electrolitice şi metabolice secundare.
În prezent, numarul de colecistectomii - intervenţia chirurgicală prin care se extirpă
vezicula biliară si canalul cistic - este de doua ori mai mare ca cel al apendicectomiilor.
Am dorit ca prin această lucreare să adun cât mai multe informaţii despre colecistita
acută, despre pacient şi am întocmit planuri de îngrijire specifice în această boală
Capitolul 1
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Subcapitolul 1.1 Generalitaţi privint aparatul digestiv

Definiţie: Aparatul digestiv reprezintă ansamblul de organe cu rol de a transforma
fizic şi chimic alimentele, în scopul asimilării lor şi de a elimina reziduurile ce nu au putut
fi digerate.
Definiţie: Digestia este ansamblul de procese în cursul cărora substanţele nutritive
sunt eliberate din alimente, sub influenţa enzimelor, fragmentate în constituenţii lor
chimici şi absorbite.
Aparatul digestiv este alcătuit dintr-un tub cilindric neregulat, numit tubul
digestiv şi din structuri glandulare, care se dezvoltă în jurul lui, numite anexele tubului
digestiv.(Fig .1.)
1. Tubul digestiv este delimitate de orificiul bucal şi anal. Este alcătuit din:
 cavitatea bucală,
 faringe,
 esofag,
 stomac,
 intestin subţire şi
 intestin gros.
2. Anexele tubului digestiv sunt:
 glandele salivare,
 ficatul şi
 pancreasul.
Transformarea alimentelor începe în stomac şi se definitiveaza în intestinul subţire,
unde subsţantele nutritive sunt absorbite în capliarele sanguine şi limfatice. La acest nivel
în digestie intervin ficatul, pancreasul şi un numar mic de glande din peretele intestinal.
Ficatul produce bila, iar vezica biliară o depozitează și o varsă în tractul gastrointestinal.
Pancreasul de asemenea varsă în intestinul subțire bicarbonat și diverse enzime care au și
ele un rol important în digestie.
În intestinal gros resturile alimentare reabsorbite sunt condensate prin deshidratare,
detoxificate prin conjugare şi transformate în fecale prin fermentaţie şi putrefacţie,
transportate şi eliminate la nivelul rectului şi anusului.
Subcapitolul 1.2.Anatomia şi fiziologia ficatului şi a căilor biliare

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv. Este un organ glandular
cu funcţii multiple şi importante în cadrul economiei
generale a organismului.
 Aşezare: Ficatul este situate în cavitatea
abdominală-etajul superior al abdomenului sub
diafragmă, în partea superioară dreaptă, deasupra
colonului transvers şi mezocolonului, iar lobul
stâng se întinde până în epigastru. Locul ocupat de
ficat se numeşte loja hepatică.
Figura2. Aşezarea anatomică a
ficatului (www.google-imagini.ro)
 Aspect: Ficatul are un aspect lucios şi e foarte neted. Numai versantul posterior al
feţei diafragmatice, care e lipsit de peritoneu, are aspect aspru, rugos.
 Configuraţia externă: Are forma unui
semiovoid, aşezat traversal în abdomen,
cu lungimea de 28 cm(lungimea) în sens
vertical 8 cm(grosimea) şi 16 cm în sens
anteroposterior(largimea)-greutatea de
aproximativ 1500g (la cadavru) ,iar la
individul viu se adaugă 800-1000g. Are o
culoare roşie-brună, datorită cantităţii
mari de sânge pe care o conţine; un ficat
congestionat, plin cu o cantitate
maimare de sânge, are o culoare moi
închisă.
Figura 3. Ficat-structură anatomică
(www.google-imagini.ro)
Prezintă două feţe: o faţă superioară (diafragmatică) acoperită de peritoneu şi o faţă
inferioară (viscerală).
Faţa superioară este împărţită în doi lobi (stâng, mai mic şi drept, mai mare)
separaţi de un ligament al peritoneului care leagă ficatul de diafragm (fig.)
Faţa inferioară prezintă trei şanţuri care, prin felul cum sunt dispuse, dau aspectul
literei ,,Hˮ. Ele divid ficatul în 4 lobi: drept, stâng, anterior şi posterior.
Şanţul trasversal reprezintă hilul hepatic, locul de intrare în ficat a venei porte,
arterei hepatice, vaselor limfatice, nervilor hepatici şi de ieşire a venelor suprahepatice şi a
canalului hepatic comun. Toate elementele anatomice care intra şi ies prin hilul hepatic
formeaza pediculul hepatic.
Şanţul longitudinal drept prezintă, în segmentul anterior, fosa cistică în care se
găseste vezica biliară , iar în segmentul posterior vena cavă inferioară.
 Vascularizaţia ficatului: Ficatul are o dubla vascularizaţie: nutritiva şi funcţionala.
Vascularizaţia nutritivăeste realizată de artera hepatică şi asigură aportul de oxigen.
Vascularizaţia funcţionalăeste realizată de vena portă şi asigură în cea mai mare
parte principiile alimentare absorbite de la nivelul tubului digestiv.
Reglarea fluxului circulator hepatic se realizează prin intermediul sistemului nervos
vegetativ şi prezintă variaţii în funcţie de activitatea digestivă. Fluxul circulator se
modifică apreciabil în condiţiile mobilizării sângelui din depozite, în condiţiile de
stimulare simpatică puternică, ce apare în timpul efortului fizic intens şi al stărilor de stres.
 Inervaţia ficatului: este asigurată de fibrele nervoase vegetative simpatice post
ganglionare, provenite din plexul hepatic, desprins din cel celiac. Fibrele
parasimpatice provin din nervul vag.
 Funcţiile ficatului: Ficatul reprezintă unul dintre cele mai importante organe
pentru homeostazia organismului.
Pe lângă funcţia sa digestivă,digestia şi absorbţia lipedelor şi a vitaminelor
liposolubile, realizată prin intermediul sărurilor biliare, ficatul intervine în numeroase alte
procese (participă la menţinerea presiuni coloid-osmotice a plasmei şi, implicit, în
mecanismul schimburilor capilare din circulaţia sistemică) ce menţin homeostazia
mediului intern.
În plus, ficatul intervine în homeostazia organismului şi prin funcţia de excreţie,
îndepartând din circulaţie bilirubina, produs de degradare a Hb şi asigură o sursă de gucoză
chiar în condiţiile unui aport digestiv redus.
Căile biliare sunt canale prin care bila, secretată continuu de hepatocite, ajunge în
duoden numai atunci când ajung aici produşi digestivi gastrici. Căile biliare prezintă două
părţi: o parte se gasesc în interiorul ficatului şi sunt denumite căi biliare intrahepatice.
Restul formeaza căile biliare extrahepatice.
Căile biliare intrahepatice: încep cu canalicule biliare interlobulare fără pereţi
proprii, formate din dispunerea între doua şiruri de hepatocite, ce alcătuiesc împreună
cordoanele radiare din structura lobului hepatic. Spre perifria lobului, canaliculele, care se
varsă în canalele interlobulare.
În final, canalele
interlobulare colecteaza bila în cele
două canale hepatice (drept şi
stâng), care la nivelul hilului
formează canalul hepatic comun
(Fig.4.)
Caile biliare
extrahepatice cuprind canalul
hepatic comun şi canalul coledoc
reprezintă calea biliara principala,
iar vezica biliara si ductul cistic
formeaza aparatul diverticular. Figura .4. Căile biliare (www.google-imagini.ro)
Canalul hepatic comun rezulta din unirea, la nivelul hilului, a celor două ca-nale
hepatice, drept şi stâng. Face parte din elementele pedicului hepatic.
Are o lungime de 4-5 cm şi un calibru de 5 mm.
Canalul coledoc se afla în continuarea canalui hepatic comun, iar limita dintre
aceste doua segmente este marcata de deschiderea canalului cistic în calea biliara
principala.
Lungimea canalului coledoc masoara în general aproximativ 5-6 cm şi calibrul sau de 5
mm se diminueaza treptat catre portiunea terminala. Portiunea intraparietala a
coledocului perforează, alaturi de ductul pancreatic mare, peretele medial al duodenului
descendent. În peretele duodenului, cele doua ducte fuzinează formand ampula
hepatopancreatică, cunoscută sub denumirea de ampula lui Vater, care se deschide la
randul ei printr-un orificiu la nivelul papilei duodenale mari.
Ductul cistic stabileşte legatura dintre vezica biliara şi calea biliara principală. Are
un traiect oblic, catre inferior, la stanga şi este flexuros, prezentand dilataţii ce alternează
cu portiuni mai înguste, care favorizează stationarea calculilor ajunşi la acest nivel din
vezica biliara. Ductul cistic masoara în medie 3 cm lungime şi are un diametru de 4 mm.
Are rolul de a conduce bila în perioadele interdigestive spre vezica biliară.
Vezica biliara sau colecistul este o anexă a căilor de excreţie biliare, cu rol de rezervor, în
care se acumulează bila în perioada interprandială. Are forma ovoidala şi este plasată în
fosa vezicii biliare de pe faţa viscerala a ficatului, ocupând segmentul anterior al şanţului
sagital drept. Lungimea vezicii biliare masoară în medie 8-10 cm, iar capacitatea sa este de
50-60 cmc. Prezintă un fund, un corp şi un col.
Fundul vezicii biliare reprezintă extremitatea anterioară a vezicii, rotunjit şi
orientat către marginea inferioara a ficatului. Din cauza poziţiei sale declive, fundul vezicii
biliare reprezintă în mod frecvent sediul dezvoltării calculilor biliari.
Corpul vezicii biliare, a cărui faţă inferioară este acoperită de peritoneu, vine în
rapot superior cu ficatul, iar inferior cu colonul transvers. Uneori vezica este învelită în
întregime de peritoneu ce o leagă de faţa viscerală a ficatului. În acsest caz este mobilă.
Colul vezicii biliare reprezintă extremitatea profundă a acesteia, situată în stânga
corpului. Este o dilataţie conică ce se continuă cu canalul cistic.
Figura .5. Caile biliare si ductul pancreatic (canalul Wirsung).Structura căilor

biliare extrahepatice(www.google-imagini.ro)
Peretele ductelor biliare este constituit dintr-o tunică mucoasă, la interior, şi
o tunică fibromusculară, la exterior.
În porţiunile iniţiale, tunica externă este fibroasă, devenind musculofibroasă pe
masură ce ductul coledoc se apropie de duoden. În porţiunea terminală fibrele musculare
circulare se dezvoltă sub forma unui aparat sfincterian complex, din alcatuirea caruia fac
parte sfincterul canalului coledoc şi sfincterul ampulei hepatopancreatice, cunoscut
ca sfincterul lui Oddi. Se consideră că formaţiunile musculare de la nivelul colului vezicii
biliare construiesc sfincterul lui Lutkens în baza plicii spirale, iar în mod asemanator,
formaţiunile musculare spiralate de pe canalul hepatic comun au fost etichetate drept
sfincterul lui Mirizzi.
Peretele vezicii biliare este format la exterior din tunica seroasă, reprezentată
de peritoneul care tapetează vezica pe o întindere variabilă. Urmează tunica subseroasă,
bine reprezentată de un epiteliu de tip conjunctiv lax, iar sub aceasta se remarcă tunica
fibromusculară, formată predominant din ţesut colagen şi fibre elastice, ce cuprind fibre
musculare netede în cantitate variabilă, dispuse oblic, longitudinal şi circular.
Pe interior, vezica biliară este captuşită de tunica mucoasă, din alcatuirea căreia
fac parte epiteliul simplu, înalt şi corionul mucoasei. La nivelul colului, sunt identificate
glande Luschka, al caror produs de secreţie se amestecă cu bila.
Vascularizaţia căilor biliare extrahepatice:
Principala sursă de vascularizaţie arteriala a vezicii biliare este artera cistică, care
îşi are originea în ramura dreaptă a arterei hepatice proprii. La peretele superior al vezicii
vin şi artere perforante de la ficat. Vascularizaţia arterială a căii biliare principale este
asigurată de ramuri ce provin din artera cistică, artera hepatică proprie, artera
gastroduodenală şi artera retroduodenală.
Venele de pe faţa aderentă a vezicii biliare drenează în ramurile intrahepatice ale
venei porte, iar cele din peretele captuşit de peritoneu se adună în vena cistică, care se
varsa la randul ei în vena portă.
Venele căii biliare principale se organizează, de asemenea, sub forma unui plex
pericoledocian, tributar venei porte sau afluenţilor săi.
Limfaticele căilor biliare extrahepatice se colectează în limfonodulii hepatici, de unde
ajung în ganglionii celiaci.
Inervaţia căilor biliare extrahepatice, simpatică şi parasimpatică, este asigurată de fibre
provenite din plexul hepatic. Din punct de vedere topografic, plexul hepatic este
subdivizat într-un plex anterior şi un plex posterior.
Fibre din ganglionul celiac stâng, la care se adaugă fibre din nervul vag drept,
predomină în plexul hepatic anterior, din care se desprind filete nervoase pentru canalul
cistic şi vezica biliară.
Din plexul hepatic posterior, constituit din fibre cu originea în ganglionul drept şi
nervul vag stâng, ajung ramuri nervoase la ductul hepatic comun şi coledoc. Fibrele
parasimpatice, de provenienţă vagală, determină contracţia musculaturii vezicii biliare şi
relaxarea sfincterului Oddi, spre deosebire de fibrele simpatice care au acţiune inversă.
Secreţia bilară. Bila este necesară pentru digestia şi absorbţia lipidelor şi pentru
excreţia unor substanţe insolubile în apă cum sunt colesterolul si bilirubina (fig. ). Este
formată de către hepatocite şi celulele ductale ce măresc ductele biliare, în cantitate de
250-1100 ml/ zi. Este secretată continuu şi depozitată în vezica biliară în timpul
perioadelor interdigestive. Bila este de două feluri:
 bila hepatică (primară) care trece din ficat direct în duoden în timpul digestiei.
Este un lichid galben verzui care conţine 97% apă şi 3% reziduu uscat.
 bila veziculară se varsă în duoden din vezicula biliară numai în timpul
alimentaţiei. Este mai vâscoasă (conţine mucus din mucoasa veziculei) şi mai
concentrată în pigmenţi biliari (în timpul acumulării ei în veziculă o parte din apă
se resoarbe prin pereţii acesteia).
Bila se eliberează în duoden în timpul perioadelor digestive numai după ce chimul a
declanşat secreţia de colecistokinină (pe cale umorală), care produce relaxarea sfincterului
Oddi şi contracţia vezicii biliare (pe cale reflexă).
Când vezicula s-a golit, sfincterul ei se închide, dar rămâe deschis sfincterul Oddi,
astfel încât bila hepatică trece în intestin, atât timp cât durează digestia.
După încetarea digestie, sfincterul Oddi se închide şi se deschide sfincterul vezicii
biliare, astfel încât bila hepatică ia calea veziculei biliare, unde se acumulează.
Timpul de eliberare al bilei depinde de tipul alimentului, de exemplu după ingerarea de
lapte bila se elimină timp de 5-7ore, iar după pâine 8-9 ore.
Compoziţia bilei:
1. Apă (97%)
2. Săruri biliare (1%):
 Primare – sunt sintetizaţi în hepatocite din colesterol şi conjugaţi cu taurina şi
glicina, rezultând sărurile biliare secretate activ în canaliculele biliare.
 Secundare- se formează din cele primare sub acţiunea bacteriilor intestinale.
2. Pigmenţi biliari(0,5%):bilirubina şi biliverdina sunt metaboliţi ai hemoglobinei ce sunt
conjugaţi în hepatocite şi excretaţi biliar, conferind bilei culoarea sa galbenă.
3. Fosfolipideleintră în alcătuirea miceliilor.
4. Colesterol(1-2%) este un produs de oxidare. Provine din două surse, sânge şi ficat.
Menţinerea raportului colecterol-săruri biliare (normal 1/20 – 1-30) are o deosebită
importanţă. În sânge ajunge din alimente bogate în colesterol, iar la ficat este sintetizat de
acesta.
5. Lecitină (0,1%)
6. Mucină,produsă de pereţii căilor excretoare şi ale vezicii biliare.
7. Substanţe minerale: clorură, fosfatul şi bicarbonatul de sodiu dau bilei un pH alcalin
7,3-7,4.
Circuitul enterohepatic(Figura 6). Este recircularea sărurilor biliare din intestinul subţire
înapoi la ficat. Ajunse în ileonul terminal, 90-95 % din sărurile biliare sunt resorbite activ
în circulaţia portală; ficatul le extrage din sângele portal şi le secretă din nou în bilă.
Sărurile biliare restante sunt secretate în materiile fecale. Astfel, sărurile biliare pot
recircula de 6-8 ori pe zi. Sărurile biliare au câteva rolui importante la nivelul tractului
gastrointestinal:
1. rol de ,,detergentˮasupra lipidelor din alimentele, a căror tensiune superficială o reguc,
permiţând fragmentarea lor.
2. ajuta la absorbţia din tractul intestinal a acizilor graşi, monogliceridelo, colesterolului
şi a altor lipide, a vitaminelor liposolubile A, D, E, K şi F.
În lipsa sărurilor biliare, în intestin se pierd, prin materiile fecale, 40% din lipidele
ingerate.
3. rol laxativ, stimulează peristaltismul.
4. rol antiputrin, menţin echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combatând flora
de putrefacţie.
5. rol coleretic, stimulează secreţia bilei.
Depozitarea bilei la nivelul vezicii biliare. În perioadele interdigestive, bila se
depozitează la nivelul vezicii biliare, care are o capacitate de 20-60 ml. Datorită proceselor
de resorbţie ce au loc la nivelul mucoasei sale, în vezica biliară oate fi concentrată de 5
pânala 20 de ori, ceea ce permite stocarea unor cantităţi mari (450 ml). Vezica biliară îşi
evacuează conţinutul în duoden ca răspuns la stimularea sfincterului Odii. În prezenţa unor
cantităţi adecvate de lipide, vezica se goleşte complet într-o oră.
Capitolul 2
NOŢIUNI DESPRE COLECISTITA ACUTĂ
2.1. Definiţie
COLECISTITA ACUTĂ este o inflamaţie acută a peretelui colecistic, de diferite
gerade (congestie, supuraţie, gangrenă) ce apare, de cele mai multe ori, ca urmare a
obstrucţiei canalului cistic (de un calcul migrat din vezica biliară) ducând adesea la
infectarea acestuia.
Colecistita acută este o afecţiune a veziculei biliare, caracterizată anatomo-
patologic prin inflamaţia organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal acut,
însoţit de febră şi modificări locale.
2.2. Etiopatogenie factori care duc la apariţia colecistitei acute:
 Obstrucţia canalului cistic de drenaj al colecistului duece la stază, creşterea presiunii
intreluminale cu inflamaţia peretelui şi favorizează translocarea bacteriilor. Acutizarea
poate apărea şi în cadrul unei septicemii sau bactericemii sau pe fondul unei colecistite
cronice preexistente.
 Infecţiile, (agenţi etiologici: cel mai frecvent Escherichia coli, mai rar Streptococus
faiecalis, Salmonella, Klebsiella, Clostridium) chiar din stadiile iniţiale ale inflamaţiei,
colonizarea bacteriană este considerată a fi un eveniment secundar şi nu unul
primcipal, fiindcă în restul de 20% din cazuri bilicultura este negativă.
 Poate apărea în cursul bolilor infecţioase (febră tifoidă, paratifoidă), în stări
septicemice, când germenii ajung pe cale hematogenă la nivelul veziculei biliare şi o
infectează.
 Refluxul de suc pancreatic în calea biliară principală, care este deosebit de iritant.
 Alte boli asociate: obezitate, gută, diabet zaharat, dislipidemie, ateroscleroză cresc
riscul de a dezvolta calculi biliari
 Alţi factori: alimentaţie bogată în grăsimi, scădere bruscă în greutate, femeile cu sarcini
multiple, abuzul de alcool.
Etiologie: modificările morfologice si clinice ce caracterizează colecistita acută
sunt determinate în esenţă de obstrucţia canalului cistic.
1. litiază veziculară şi cistică;
2. torsiunea şi cudarea canalului cistic;
3. malformaţia canalului cistic.
4. prezenţa anomaliilor vasculare;
5. fibroza secundară inflamaţiei canalului cistic;
6. compresiunea cisticului prin aderenţă;
7. periduodenita;
8. inflamaţia şi edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un ulcer peptic;
9. blocarea prin paraziţi (ascarizi);
10. compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici;
Forme anatomo-clinice: colecistul inflamat poate duce la leziuni variate ce se manifestă
diferit:
 Colecistita acută catarală ,,congestivăˮ, în care colecistul este hiperemiat,
congestionat şi cu pereţii îngroşaţi de edem, uneori cu leziunui hemoragice
superficiale.
 Colecistita acută flegmoasă ,,supuratăˮ, în care peretele veziculei este edemaţiat,
prezintă în grosimea sa microabcese, bila este amestecată cu puroi şi exudat.
 Colecistita acută gangrenoasă ,,necroticăˮ în care trombozele inflamatorii din
vasele peretelui colecistului realizează zone de ischemie, care ascund parcele de
necroză.
 Colecistita acută cu plastron, în care colecistul inflamat este acoperit de organele
din jur, formând ,,un bloc inflamatorˮ care acoperă colecistul.
 Colecistită emfizematoasă prezenţa de aer în vezicula biliară, la examenul
radiologic, este vorba de o infecţie cu germeni anaerobi ce produc cangrenă
veziculară.
2.3.Simptomatologie
Semne generale:
1. Durerea este intensă , colicativă, se datoreşte unor contracţii spastice, reflexe ale
veziculei sau ale căilor biliare.
 Debutează frecvent brusc, dar poate fi şi progresivă (cu durată de peste 24 h).
Apare după masă sau în timpul nopţii, cu sediul în hipocondriul drept sau în
epigastru.
 Iradiază în umărul drept sau la baza hemitoracelui drept, mai rar spre flancul şi
fosa iliacă dreaptă. Intensitatea durerii este inegală, de la cea frustă la cea foarte
violentă. Uneori este atât de intensă, încât bolnavul evită să inspire profund.
2. Greaţă, vărsături- variază de la gust amar sau metalicmatinal la vărsături
alimentare sau cu conţinut bilios.
3. Febra- intensitatea febrei reflectă proporţiile şi extinderea inflamaţiei la căile intra
şi extrahepatice. Dacă leziunea e cantonată la colecist, febra se menţine 4-6 zile în
platou. O curbă febrilă cu oscilaţii ample reflectă extinderea infecţiei dincolo de
colecist şi leziuni distructive severe (gangrenă colecistică)
4. Frisonul domină în general tabloul clinic la bolnavul vârstnic.
5. Anorexie - lipsa poftei de mâncare
6. Constipaţie. Flatulenţă starea de disconfort abdominală se amplifică prin senzaţie
de balonare epigastrică sau difuză datorită parezei intestinale.
7. Icterul se datoreşte unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi şi se poate instala
fără să existe un obstacol prin canalul coledoc.
8. Cefalee, uneori cu caracter de migrenă se întâlneşte des la biliari.
9. Anxietate
2.4. Diagnostic colecistită: Relaţia cronologică cu masa este de mare valoare în
diagnostic, deoarece masa declanşează colica în peste 93% din cazuri, în timp ce stresul
psihofizic numai în 3%.
Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se pune pe baza a trei factori:
1. anamneză;
2. tabloul clinic;
3. analiză de laborator şi explorări funcţionale.
Diagnostic diferenţial colecistită
Întotdeauna colecistita acută este suspectată în prezenţa unei colici biliare, de
intensitate mare şi constantă, rezistentă la terapia analgezică şi antispastică, însoţită de
febră şi de apărare musculară, la un bolnav cu trecut biliar şi eventual cu semne radiologice
de litiază biliară.
Colecistita acută trebuie diferenţiată de:
1. Pancreatita acută;
2. Ulcerul gastro-duodenal perforat;
3. Litiaza veziculară;
4. Cancerul vezicular;
5. Infarctul miocardic;
6. Colica reno-ureterală dreaptă;
7. Apendicită acută cu sediu subhepatic.
8. Angiocolită
9. Ocluzie intestinală
10. Pneumonie bazală dreaptă
Pancreatita acută se suspectează mai degrabă la bărbaţii sub 50 ani, care prezintă
durere cu sediul în hipocondrul stâng, semne fizice mai puţin exprimate şi o creştere
marcată a enzimelor pancreatice în: sânge, urină, lichid de ascită.
Ulcerul gastro-duodenal perforat provoacă o apărare musculară mai intensă şi mai
extinsă, însoţită de semne radiologice de pneumoperitoneu (semiluna gazoasă
subdiafragmatică). Matitatea hepatică dispare.
Litiaza veziculară fără inflamaţie creează confuzie prin prezenţa unei colici intense
şi persistente. Nu se însoţeşte însă de apărare musculară şi semne acute de inflamaţie.
Rar, colecistita acută poate simula un infarct miocardic, al cărui diagnostic se
precizează prin electrocardiogramă şi sindromul biomural specific.
2.5. Investigaţii
Examenul clinic
Examenul clinic obiectiv evidenţiază o creştere a hipocondrului drept şi a porţiunii
superioare a flancului drept. Hiperestezia poate fi evidenţiată prin percuţia anterioară şi
posterioară a grilajului costal drept.
Când inflamaţia determină gangrena pereţilor şi perforaţia veziculei, apare
contractura musculară, datorită iritaţiei peritoneale (peritonita biliară).
Mişcările respiratorii sunt scurte şi sacadate, deoarece inspirul amplu şi profund
intensifică durerea, prin efectul de creştere a presiunii intraveziculare în timpul coborârii
diafragmei. Medicul cere bolnavului să inspire profund în timp ce el palpează ușor cu
mâna hipocondrul drept. Dacă vezicula este inflamată, bolnavul simte o durere accentuată,
deci avem semnul lui Murphy prezent (+).
Examene complementare contribuie alături de examenul clinic la punerea
diagnosticului, la instituirea tratamentului adecvat formei clinice evolutive şi la
confirmarea vindecării. Ele cuprind:
a. analize biologice;
b. analize radiologice;
c. alte examene.
Analiza Limite fiziologice Variaţii în cadrul bolii şi condiţii de
producere
Hemoleucograma completă:
-Hematii 4-5 mil./mm3
-Leucocite 4.200-8.000/mm3 Leucocitoza creşte până la
-Trombocite 150-400.000/mm3 15.000/mm3 în formele necomplicate ale
-Polinucleare: bolii, cu neutrofilie.
neutrofile 65%
eozinofile 1-3% Leucocitoza creşte peste
bazofile 0-1% 20.000/mm3în formele complicate.
-Mononucleare:
limfocite 20-40%
monocite 4-8%
-Hemoglobină: La bolnavii vârstnici sau cu

bărbat 15±2g/100 ml sistem imunitar deficitar valorile sunt
femeie 13±2g/100 ml normale şi în formele severe ale bolii.
-Hematocrit:
bărbat 46±6%
femeie 41±5%
Viteza de sedimentare a hematiilor Poate creşte în prezenţa infecţiei.
bărbaţi
1-10 mm la 1 oră
femei
7-15 mm la 2 ore
2-13 mm la 1 oră
12-17 mm la 2 ore
Enzimele serice: Cresc valorile în prezenţa icterului.

– TGO transaminaza 2-20 U.I.
glutamooxalacetică
– TGP transaminaza 2-16 U.I.
glutamopiruvică
– Amilaze serice 230-2.700 U.I./1 Hiperamilazemie şi hiperamilazurie
– Amilaze urinare 5.000-8.000 U.I./1 moderată, în cazul asocierii cu fenomene
de pancreatită acută.
Bilirubina totală: 0,6-1 mg% Hiperbilirubinemie, cu predominenţa celei
– directă (conjugată) 0,1-0,4 mg% directe în inflamaţia canalului coledoc sau
– indirectă (neconjugată) 70% din total în calculoza coledociană.
Teste funcţionale hepatice: Scad rar, atunci când procesul
– colesterol total 150-250 mg% inflamator invadează patul vezicular şi
– colesterol esterificat 90-110 mg% când parenchimul zonei este invadat de
– lipide totale 400-800 mg% procese necrotice pericolecistice.
– fibrinogen 200-400 mg%
a. Analize biologice
TUBAJUL DUODENAL
În practică se efectuează tubajul Meltzer-Lyon şi mai rar tubajul minutat. Prin
introducerea în duoden a unei sonde Einhorn se va extrage cu scop explorator:
– bila A (coledociană), galben-aurie. Se instilează sulfat de magneziu.
– bila B (veziculară), vâscoasă, castaniu închisă.
– bila C (hepatică), galben clară.
Probele A, B şi C se recoltează în eprubete sterile care se vor examina din punct de vedere:
– Microscopic: se pot evidenţia celule epiteliale sau neoplazice, leucocite în număr mare
(proces inflamator).
– Citologic: se evidenţiază eventualii paraziţi (lamblii).
– Bacteriologic: din bila B se realizează bilicultură şi antibiogramă.
– Biochimic: se determină cantitatea de săruri biliare, vâscozitatea şi pH-ul.
La extragerea bilei pot apărea următoarele situaţii patologice:
1. Lipsa bilei A arată existenţa unui obstacol coledocian (calcul sau tumoare), o
hepatită toxică sau o intoxicaţie cu ciuperci.
2. Bila A iese amestecată cu sânge fapt ce arată existenţa unui cancer duodenal
sau al capului de pancreas.
3. Dacă bila A iese tulbure există o angiocolită.
4. Lipsa bilei B reprezintă existenţa unui obstacol (calcul sau tumoare) la nivelul
colului vezical sau canalului cistic.
5. Evacuarea bilei B în cantitate foarte mare, urmată de ameliorarea evidentă a
stării bolnavului, relevă o hipotonie biliară.
6. Lipsa bilei C relevă obstrucţia canalului hepatic comun.
7. Apariţia tardivă a bilei C în cantitate mică şi însoţită de durere în hipocondrul
drept, relevă hipertonie biliară.
b. Examene radiologice
– Radiografia abdominală pe gol: poate evidenţia calculi radioopaci, veziculă „de
porţelan”, bilă calcică, calculi în ileon, aer în arborele biliar (în cazul fistulelor
biliodigestive) sau imagine gazoasă în lumen şi în peretele vezicular (în colecistita
emfizematoasă).
– Colecistografia: este o radiografie cu substanţă de contrast: Razebil- tablete
administrate oral. Se fac 5 filme radiologice, la intervale de timp bine stabilite, care dau
informaţii asupra prezenţei calculilor şi asupra funcţiei colecistului.
– Colangiografia (colecistocolangiografia): este o radiografie cu substanţă de
contrast.
Pobilan 40% administrat intravenos. Este un examen morfologic (dă aspecte despre
forma, sediul, dimensiunile colecistului) şi funcţional (arată puterea de concentrare,
contractilitatea şi evacuarea colecistului după prânzul Boyden). Se face cu prudenţă, doar
atunci când bilirubinemia scade sub 3 mg%. Are indicaţie majoră în suspiciunea clinică de
litiază coledociană.
– Scintigrama hepato-biliară de eliminare: este o metodă de explorare
radioizotopică.
Foloseşte ca trasor izotopul 99-Techneţiu, asociat cu o substanţă care se elimină din
hepatocit în căile biliare.
c. Alte examene
– Ecografia: este foarte valoroasă în stabilirea diagnosticului de litiază biliară. Ea oferă
informaţii despre colecist, starea hepatocoledocului şi modificările pancreatice satelite.
De obicei arată un colecist mărit în volum, foarte destins, cu peretele îngroşat,
edemaţiat, adesea cu dublu contur. Conţinutul lui nu mai este transonic, ci datorită
puroiului sau noroiului biliar, apar imagini ecodense, fără umbră, plutind în conţinut.
Frecvent se evidenţiază calculi inclavaţi în regiunea infundibulo-cistică.
– Tomografia computerizată: poate preciza grosimea pereţilor veziculari, calculii
(număr, dimensiune, aspect), densitatea conţinutului biliar. Se poate face concomitent cu
colangiografia.
– Electrocardiograma: în caz de suferinţă coronariană preexstentă, colecistita acută
accentuează fenomenul de ischemie coronară şi agravează episoadele de angină la vechii
anginoşi, atât clinic cât şi electrocardiografic.
2.6. Evoluţie, complicaţii, pronostic

Formele clinico-evolutive ale colecistitei acute sunt:
– Hidropsul vezicular (colecistita hidropică) prezintă tabloul clinic general: colică
abdominală, greaţă, vărsături, inapetenţă, cefalee, agitaţie, uneori subfebrilitate. Leziunile
sunt exclusiv catarale: hiperemie, edem, congestie.
– Empiemul vezicular (colecistita acută flegmonoasă) are tablou clinic mai exprimat:
durere severă, febră importantă cu frisoane, leucocitoză peste 14.000/mm3.
– Colecistita acută gangrenoasă: bolnavul are o stare generală profund alterată: facies
palid, livid, unghii decolorate, puls tahicardic şi filiform, adesea aflat în discordanţă cu o
temperatură moderată. Tensiunea arterială are tendinţa de prăbuşire. Bolnavul este acoperit
de sudori reci, prezintă tahipnee şi oligurie. Leucocitoza depăşeşte 15.000-20.000/mm3.
examenul local este în discordanţă cu starea generală: se palpează un abdomen destins,
sensibil difuz, fără apărare. Dacă nu se intervine, în scurt timp survine colapsul. Această
formă este o urgenţă chirurgicală.
Evoluţia bolii depinde deci de extinderea procesului inflamator şi de gravitatea
infecţiei.
Complicaţiile colecistitei acute sunt, în ordinea frecvenţei:
– colecistopancreatită acută;
– coloperitoneu (perforaţie) localizat sau generalizat;
– plastronul colecistic (peritonia plastică localizată);
– hemoragia peritoneală prin invadarea arterei cistice;
– supuraţii pericolecistice (abcese în jurul colecistului);
– inclavarea calculului în duoden (sindromul Bouberet) sau ileonul terminal (ileus biliar);
– fistule biliare.
Letalitatea creşte cu vârsta şi în condiţiile existenţei unor boli sistematice.
Factorii de risc care agreează prognosticul sunt: prezenţa unei formaţiuni tumorale
în hipocondrul drept, icterul, leucocitoză peste 15.000/mm3.
În colecistita gangrenoasă mortalitatea se apropie de 100% dacă nu se intervine de
urgenţă chirurgicală. În perforaţia veziculară prognosticul depinde şi de intervalul de timp
dintre debutul crizei şi momentul intervenţiei chirurgicale: cu cât acesta este mai scurt cu
atât prognosticul este mai favorabil.
2.7. Tratamentul depinde de simptome şide starea generală a pacientului.

Tratamentul principal al colecistitei acute este chirurgical în toate cazurile în care
apare pe fondul unei litiaze biliare şi în cazurile care nu au tendinţa să cedeze în 24 de ore
de tratament.
Repausul la pat este obligatoriu (cu pungă cu gheaţă).
Regimul alimentar se va fi strict hidic (apă şi ceai neîndulcit). După 3-4 zile în
funcţie de evoluţia bolii, se poate trece la un regim hidric zaharat (ceai dulce, suc de
fructe), ulterior supe de zarzavat, orez, griş, biscuiţi, iaurt.
Tratamentul medicamentos
 Analgetice:Scobutil compus: 1 fiola la 8 ore i.m, Algocalmin 4-6 fiole/zi sau
Fortral 1/2 fiola în criza. În formele hiperalergice sub stricta supraveghere se poate
administra 100-150 mg Mialgin la 6-8 ore. Dacă durerea nu cedează nici la acest
tratament şi intervenţia chirurgicală nu se impune, se poate încerca perfuzie i.v. cu
Xilina 1%. NU se administrează morfină pentru că aceasta creşte spasmul căilor
biliare.
 Antispastice: No-spa 40-80 mg (1-2 fiole) i.v,Papaverina 320 g (8 fiole) în 24 ore;
Nitroglicerina 1-2 mg (2-4 tablete) la interval de 15-20 minute; Sulfat atropina 0,5
mg s.c. de 2-3 ori pe zi; Scobutil 20-30 mg (2-3 fiole/zi) i.v. sau i.m. lent si
Miofilin 240-280 mg (1-2 fiole/zi) i.v. lent (relaxează musculatura biliară).
 Antiemetice: Emetiral drajeuri/supozitoare 0,005 g, Torecan drajeuri şi fiole,
Plegomazin.
 Antipiretice: Paracetamol 10 mg sol.prefuzabilă 100 ml, algocalmin 1 g/2 ml
(1/2-1 fiolă pe zi) i.m.
 Antibiotice: Ampicilină 2 g la 4 ore i.v(se elimină pe căile biliare, este activă
asupra germenilor gram pozitivi şi asupra bacililor gram negativi), Gentamicină 3-
5 mg/kg/zi i.v sau i.m, Cefoxitină (cefalosporină din generaţia a doua)1-2 g i.v la 8
ore, Rifampicină 30 mg/kg/zi, Metronidazol în perfuzie lentă 100 ml (500 mg) 2-3
ori/zi.
 Anxiolitice: Diazepam, Aloprazam
 Reechilibrare hidrioelectrolitică:În formele uşoare hidratarea bolnavului se face
oral cu ceai slab de museţel sau sunătoare.
În formele medii şi grave aportul hidric, electrolitic, caloric şi vitaminic se face în
primele 3-5 zile numai parenteral, prin perfuzii cu soluţii glucozate 5-10%, tamponate cu
insulină: 1 U insulina ordinară pentru 2 g glucoză. Se mai adaugă vitaminele B1, B6, C,
câte 2 fiole/zi, precum şi soluţii de electrolit (Na+, K+, Ca2+) în raport cu rezultatul
ionogramei serice. Hidratarea şi alimentaţia parenterală se înlocuiesc treptat cu forme orale
numai în cazurile favorabile în care procesul inflamator se remite treptat.
 Aspiraţie gastrică la nevoie.
2.8. Educarea pacientului cu colecistită acută:
Educ pacientul în vederea abandonării obiceiurilor dăunătoare:
 Alcoolism, tabagism.
 Mese neregulate, nerespectarea celor 3 mese şi 2 gustări pe zi, mese nocturne.
 Alimentaţie neechilibrată cantitativ şi calitativ.
 Pregătirea alimentelor necorespunzător: procesate prin prăjire, cu exces de grăsimi
şi condimente piperate.
 Servirea mesei în conditii de stres.
 Consumul de băuturi carbogazoase.
Măsuri profilactice: urmaresc prevenirea factorilor care favorizează apariţia
afecţiunii:
1. Depistarea şi tratarea precoce a infecţiilor microbiene din vecinatate.
2. Tratarea dischineziei biliare şi a diabetului zaharat.
3. Depistarea şi tratarea chirurgicală a litiazei biliare.
4. Combaterea obezităţii.
5. Tratarea afectiunilor endocrine.
6. Alimentaţia echilibrată, preparată corespunzător, fară exces de grasime.
7. Combaterea tendinţei de stază biliară cu: dietă, ceaiuri, ape minerale.
Regimul alimentar:
În prima zi după criza acută se administreză regim hidro zaharat: ceai slab de
muşeţelsau sunătoare. A doua şi a treia zi, dacă fenomenele dureroase cedează, se adaugă
pâine prajită şi supă mucilaginoasă de orez. Din a patra zi se introduc alimente uşor
digestibile, neiritabile, cu valoare calorică ridicată: supă de zarzavat cu fidea, cremă de
legume, cartofi copţi, carne de vită preparata rasol sau perisoare, unt, compot, pere sau
mere.
După externare pacientul va ţine un regim de cruţare 6 luni - 1an cu: legume cu
celuloză fina (morcovi, dovlecei, fasole verde, roşii, ardei, vinete) , fructe coapte (exclus
cele cu coajă groasă), iaurt, brânză de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei vegetal (de măsline)
30-40 g/zi, pui, paste, rasol, borş.
Sunt interzise carnea grasă de orice fel, afumăturile, brânza grasăşi fermentată,
ouăle prăjite, varză, guliile, ceapa, nucile, condimentele iuţi, rântaşurile, făina prajită şi
uleiul preparat termic.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracţionat şi în doze crescute
progresiv (de exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfeclă + 90 ml castravete).
Capitolul 3
PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU,
COLECISTITĂ ACUTĂ
3.1.Cazul I
Culegerea datelor:
Nume: L
Prenume: M
Vârsta: 47 de ani
Sex: feminin
Naţionalitatea: română
Religie: ortodoxă
Ocupaţia: muncitor în confecţii
Domiciliul: loc. Crăieşti, com. Bozieni, jud. Neamţ
Data internării: 05.03.2018 Pacienta se internează la Spitalul Municipal de Urgenţă
Roman, pe secţia Medicină internă cu colecistită acută, având nr. F.O 4145
Grup sanguin: B III Rh: Negativ
Alergii la medicamente: pacienta nu declară
Diagnostic la internare: Sindromul intestinului iritabil fără diaree
Diagnostic la 72 de ore: Colecistită acută
Diagnostic secundar: Gastrită acută, Tulburare anxioasă şi depresivă mixtă
Diagnostic la externare: Colecistită acută
Motivele internării: Pacienta L.M se prezintă în ambulatoriu de specialitate al Spitalului
Municipal de Urgenţă Roman, cu bilet de trimitere de la medicul de familie acuzând dureri
abdominale: în principaldurere de intensitate medie în hipocondriul drept ce iradiază la
baza hemitoracelui drept şi uşor spre umărul drept. Debutează cu o seară înainte, după
masă, progresând ulterior. Pacienta mai acuză: dureri în hipocondriul stâng şi flancul
abomnal stâng, greaţă, fără vărsături, gust amar, aciditate gastrică, inapetenţă, subfebrilitate
38,6˚C, frison, flatulenţă, cefalee, vertij, palpitaţii, stare de agitaţie.
ANAMNEZĂ:
Antecedente heredo-colaterale: fără semnificaţie clinică.
Antecedente personale, fiziologice şi patologice: gastrită, hernie lombago-sciatică,
meningiom calcificat de 1 an,
Condiţii de viaţă şi muncă: Locuieşte în localitatea Căieşti într-o casă cu 5 camere
împreună cu soţul şi fiica. Lucrează în confecţii într-un mediu poluat cu praf, scame,
zgomot şi stres. Merge zilnic 30 de Km cu autobuzul dus-întors.
Comportamente (fumat, alcool, etc): nu fumează, nu consumă alcool, consumă cafea
ocazional, bea sucuri şi apă carbogazificate, alimentaţia este bogată în găsimi şi preparată
necorespunzător, cel mai des prin prăjire.
-Alimentele sunt servite la temperaturi necorespunzătoare fiind prea calde sau prea reci.
-Nu respectă orarul meselor (3 mese pe zi şi 2 gustări) manâncă seara târziu. Nu se
hidrateza suficient, bea 500 ml apă/zi.
-Nu are o igienă psiho-alimentară,mănâncă (la serviciu, având 20 min pauză de masă)în
condiţii de stres şi nu alocă un timp suficient servirii mesei.
-Nu doarme suficient (8 ore/zi), se culcă seara târziu (orele 22-23) şi se trezeşte dimineaţa
devreme (ora 5).
-Este sedentară datorită serviciului.
Medicaţia de fond administrată înaintea internării:Carbocit şi Tiferment de 2 luni, No-
spa, Betaserc.
Istoricul bolii: Pacienta L.M în vârstă de 47 de ani, cunoscută cu Gastrită, hernie
lombago-sciatică şi meningiom calcificat (diagnosticat în urmă cu 1 an) se internează
pentru: dureri abdominale: în hipocondriul drept ce iradiază spre baza hemitoracelui drept
şi uşor spre uărul drept şi durere în hipocondriul şi flancul stâng, greaţă, inapetenţă, frison,
flatulenţă postprandial, cefalee.
Observaţie iniţiala:Pacientă acuză în principal, durere de intensitate medie în
hipocondriul drept ce iradiază la baza hemitoracelui drept şi uşor spre umărul drept, greaţă,
fără vărsături, gust amar, inapetenţă, febră moderată 38,6˚C, frison, flatulenţă, cefalee,
vertij. Pacienta prezintă o stare de anxietate şi devalorizare faţă de sine.T.A 135/80 mmHg,
Puls 84 b/min, Respiraţii 20/min.
Examen clinic general:
Stare generală: alterată
Greutate:75 kg
Înălţime: 1,77 m
Starea tegumentelor: uşor icterice, umede
Starea mucoaselor: uşor uscate
Sistem ganglionar: ganglioni nepalpabili
Sistem muscular: normoton, integru
Sistem osteoarticular:mobil, aparent integru
Aparat respirator: torace normal conformat, polipnee superficială 20 r/min
Aparat cardiovascular: TA 135/ 80mmHg, Tahicardie 84b/min
Aparat digestiv: uşoară distensie abdominală, durere de intensitate medie în hipocondriul
drept ce iradiază la baza hemitoracelui drept şi uşor spre umărul drept, greaţă, fără
vărsături, gust amar, inapetenţă, flatulenţă postprandial.
Ficat, căii biliare: hipereztezie locală, semnul Murphy prezent
Aparat uro-genital: micţiuni fiziologice
Sistem nervos: Tulburare anxioasă şi depresivă
Examen paraclinic:s-au efectuat examene de laborator, ecografie abdominală şi
endoscopie.
La ecografiea abdominală se evidenţiază peretele subţire al colecistului şi absenţa
calculilor.
La endoscopie se evidenţiază aspectul eritematos al mucoasei gastrice.
Examene de laborator:
ANALIZĂ VALORI OBŢINUTE Valori normale
Hemoleucogramă
Hematii 4.51 mil./mm3 4-5 mil./mm3
Leucocite 8.100/mm3 ↑ 4.200-8.000/mm3
Trombocite 264.000/mm3 150-400.000/mm3
Hemoglobină 13.8 g/100 ml 13±2g/100 ml
Hematocrit 41.3% 41±5%
VSH 35 mm/oră↑ 2-13 mm la 1 oră
Enzime serice
TGO 32,51 U.I ↑ 2-20 U.I.
TGP 16,52 U.I ↑ 2-16 U.I.
Bilirubină totală 0,9 mg% 0,6-1 mg%
Bilirubină directă 0,17 mg% ↑ 0,1-0,4 mg%
Teste funcţionale
hepatice:
Colesterol 164,83 mg% 150-250 mg%
Lipide totale 442,76 mg% ↑ 90-110 mg%
Trigliceride 164 mg% 50-150 mg%
Fosfatază alcalină 131,05 mg/ml ↑ 104 mg/ml
Glicemie 88,43mg/ml 72-108 mg/ml
Calcemie 5,8 mg/100 ml ↓ 8.5-10,5 mg/100 ml
Creatinină 0,92 mg% 0,6-1,20 mg%
Uree 0,30 g/1000ml 0,20-0,40 g/1000ml
Acid uric 2,83 mg% 2-6 mg%
Sumar urină Celule epiteliale plate
Leucocite relativ frecvente -
Hematii rare
Urocultură negativă -
Tratament prescris de medic pe timpul spitalizării:

5-11.03.2018:
1. Alprazolam 0.5 mg 1 tab./zi (anxiolitic) per os
2. Cărbune gastric 250 mg 6/zi per os
3. Algocalmin 1g/2 ml 2 fiole/zi
4.Ampicilină 1g/6 h i.v
5. Quamatel 20 mg 2 flacoane /zi i.v
6. Metocloparamid 10 mg/2ml de 3 ori/zi
7. No-spa 40 mg/2 ml 2 fiole/zi
8. Vit. B1 şi B6 2 fiole/zi
9. Glucoză 5% 1000 ml/zi
Principalele Nevoi Fundamentale alterate:

1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
6.Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învăţa cum sa-şi păsterze sănătatea
1.Nevoia de a evita pericolele
P1- durere
E- proces inflamator
S- durere în hipocondriul drept ce iradiază spre baza hemitoracelui drept şi uşor
spre umărul drept, cefalee, vertij, transpiraţii, tahicardie, polipnee, anxietate.
P2- anxietate moderată

E- necunoaşterea prognosticului
S- stare de agitaţie, facies anxios, palpitaţii, transpiraţii
P3- risc de complicaţii

E- posibil evoluţie nefavorabilă
S- posibilsupuraţii pericolecistice (abcese în jurul colecistului), fistule biliare
Obiective:
-Pacienta să prezite ameliorarea durerii
-Pacienta să prezinte diminuarea anxietăţii
-Pacienta să nu prezinte risc de complicaţii
Intervenţii autonome:
- Pregătesc pacienta psihic şi fizic în vederea aplicării tehnicilor: mă prezint şi obţin
consimţamântul, îi explic necesitatea tehnicilor şi cum vor fi efectuate şi aşez pacienta în
poziţie specifică.
-Măsor funcţiile vitale şi vegetative, Respiraţie, T.A, Puls, Saturaţie de O2, Temperatură,
Diureză şi le notez în Foaia de Observaţie.
- Pacienta îşi adoptă singură poziţia antalgică.
-Recomand repaus la pat cu pungă cu gheaţă pe hipocondriul drept.
- Îi sugerez pacientei sa-mi descrie intensitatea durerii, folosind termeni ca: uşoară,
moderată, intensă, insuportabilă.
- Îi distrag atenţia oferindui o revistă pe care să-o citească.
- Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu.
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.
- Identific împreună cu pacienta factorii declanşatori ai anxietăţii.
- Asigur un climat de înţelegere empatică, calm şi securitate.
- Răspund la toate întrebările care mi se aderesează de către pacientă.
- Determin pacienta să practice afirmaţii despre sine: ,,sunt capabilă, sunt sănătoasă, sunt
calmă şi flexibilăˮ.
- Explic pacientei necesitatea tratamentului şi a regimului alimentar.
- Învăţ pacienta reguli de bază ale igienei.
Intervenţii delegate:
-La indicaţia medicului, recoltez produse biologice, pentru examene de laborator
(hemoleucogramă, VSH, hematrocrit, hemoglobină, bilirubină, TGO, TGP, uree,
creatinină, colesterol, lipide totale, fosfatază alcalină, gicemie, calcemie, sumar urină)
- La indicaţia medicului admnistrez antialgic, Algocalmin 1g/2 ml 2 fiole/zi, şi antispastic
No-spa 40 mg/2 ml 2 fiole/zi.
Evalure: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă ameliorarea durerii,
diminuarea anxietăţii şi diminuarea riscului de coplicaţii.

P1- alterarea respiraţiei
E-dureri abdominale
S- polipnee superficială20 r/min, anxietate
P2- alterarea circulaţiei

E- dureri abdominale
S- tahicardie 84 pulsaţii/min, T.A uşor cerscută 135/80 mmHg, stare de agitaţie
Obiective: -Pacienta să fie echilibrată psihic şi fizic şi să prezinte respiraţie şi circulaţie în
limite normale
-Pregătesc pacienta psihic şi fizic în vederea aplicării tehnicilor: mă prezint şi obţin
-Măsor funcţiile vitale şi vegetative, Respiraţie (frecvenţă, calitate, amplitudine) T.A, Puls
(frecvenţă, ritm, amplitudine, celeritate) Saturaţie de O2, Diureză, Temperatură,şi le notez
în Foaia de Observaţie.
- Recomand repaus.
- Asigur poziţia şezând sau semişezând pentru favorizarea respiraţiei.
- Asigur condiţii de microclimat, mă asigur că salonul este bine aerisit şi curat..Iar
temperatura în salon să fie cuprinsă între 180-250C şi umiditatea aerului 40-60%
- Învăţ pacienta să utilizeze tehnici de relaxare.
- Educ pacienta în vederea menţinerii independenţei circulaţiei sanguine (să aibă o
alimentaţie echilibrată fără excese, să evite sedentarismul).
- Informez pacienta asupra stadiului boli sale, gradului de efort pe care poate sa-l depună,
asupra importanţei continuării tratamentului.
Intervenţii delegate:-
Evaluare:În urma intervenţiilor acordate pacienta este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă
respiraţie şi circulaţie în limite normale.
3. Nevoia de aş-i menţine temperatura corpului în limite normale

P1-febră moderată
S- T 38,60C, frison, transpiraţii
Obiective: -Pacienta să prezinte temperatura corpului în limite normale.
- Măsor temperatura şi diaforeza şi le notez în Foaia de temperatură.
- Asigur condiţii de microclimat, T 18-25 0C, umuditatea 40-60%.
- Aplic comprese la temperatura camerei.
- Aplic comprese reci pe hipocondriul drept.
- Servesc pacientul cu lichide reci.
- Asigur îmbracăminte lejeră.
- Schimb lenjeria de pat şi de corp de câte ori este nevoie şi menţin igiena tegumentelor.
- Încălzesc pacienta când are frisoane.
- La indicaţia medicului efectuez testarea sensibilităţii organismului la Ampicilina (test
intradermic)
-La inicaţia medicului administrez:
antitermic: Algocalmin1g/2 ml i.m
antibiotic neopiaceu: Ampicilină 1g/6 hi.v(se elimină pe căile biliare, este activă asupra
germenilor gram pozitivi şi asupra bacililor gram negativi)
reechilibrare hidroelectrolitică: Glucoză 5% 1000 ml/zi, Vit. B1 şi B6 2 fiole/zi.
Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă temperatura
corpului în limite normale.
P1-alimentaţia inadecvată prin deficit
E-afectare biliară
S-greaţă, inapetenă, gust amar, aciditate gastrică, flatulenţă
P2- hidratare inadecvată prin deficit

E- obişnuinţă de hidratare deficientă
S- nu se hidratează suficient, bea 500 ml apă/zi, transpiraţii
Obiective:-Pacienta să fie echilibrată nutriţional şi hidro-electrolitic.
-Pacienta să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături.
-Aşez pacienta în poziţie şezândă.
-Priotejez lenjeria cu muşama şi aleză, în caz de vomă.
-Schimb lenjeria de corp de câte ori este nevoie şi menţin igiena tegumentelor.
-Recomand repaus alimentar şi servesc pacienta cu lichide reci în cantităţi mici.
-Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei.
-Îi explic pacientei importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.
-Urmăresc pacienta să se hidrateze corespunzător.
-La indicaţia medicului administrez:
Antiemetic, Metocloparamid 10 mg/2ml de 3 ori/zi
Antiacid, Quamatel 20 mg 2 flacoane /zi i.v
Vitamine B1 şi B6 2 fiole/zi
Antiflatulenţă, Cărbune gastric 250 mg 6/zi per os
-La indicaţia medicului, alimentez pacienta patenteral, instituind perfuzii cu glucoză 5%
1000 ml/zi
Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta are alimentaţie şi hidratare

adecvată.
P-comunicare ineficientă la nivel afectiv
E-neadaptarea la mediul spitalicesc
S-anxietate, devalorizare
Obiective: -Pacienta să prezinte comunicare eficientă la nivel afectiv
- Asigur confort psihic şi fizic al pacientei.
-Supraveghez în permanenţă pacienta.
- Câştig încredera pacientei.
- Dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi dorinţele sale.
- Învăţ pacienta tehnici de afirmare de sine, comunicare şi relaxare.
- Anterenez pacienta în diferite activităţii, care să-i dea sentimentul de utilitate.
Intervenţii delegate:- La indicaţia medicului administerz anxiolitic Alprazolam 0.5 mg 1
tab./zi (anxiolitic) per os.
Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă comunicare
eficientă la nivel afectiv.

P1- Cunoştinţe insuficiente
E- Insuficienta cunoaşterii a unei alimentaţii adecvate
S- alimentaţie inadecvată, bogată în grasimi, mese neregulate, alimente prea reci
sau prea calde.
P2-lipsa interesului de a învăţa

E-depresie
S-devalorizare faţă de sine
Obiective:
-Pacienta să prezinte interesul de a învăţa
-Pacienta să acumuleze cunoştinţe noi despre o alimentaţie adecvată.
-Stimulez dorinţa de a cunoaşte, prin demonstraţii practice.
-Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.
-Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei.
-Îi recomand pacientei să evite obiceiurile nesănătoase:
- să nu mai consume alimente bogate în grăsimi (ex: carnea grasă, smântâna, margarina
etc) şi procesate termic prin prăjire (cartofi prăjiţi, gogoşi, ouă).
- să nu mai consume alimente care produc balonare (fasole, soia, linte, mazăre,mere,
preune etc), apă şi sucuri carbogazificate.
- să servească alimentele la o temperatură adecvată,
- să servească masa într-un mediu ambiant armonios şi calm.
-La indicaţia medicului, îi comunic pacientei regimul alimentar pentru gastrită şi
colecistită:
-Regimul pentru colecistită: Se recomandă servirea a 5-6 mese pe zi în cantităţi mici.
ALIMENTE PERMISE:
Băuturi: ceiuri de plante, sucuri de fructe sau legume.
Carne: slabă, de viţel, pui, peşte,gătită prin fierbere, înăbuşire, la abur sau la cuptor.
Ouă: fierte moi, albuş sub formă de ombletă în abur, gălbenuş o jumătate pe zi.
Lactate: lapte dulce, iaurt slab,brânză de vaci, caş slab, urdă, telemea degresată.
Legume cu celuloză fină: morcovi, dovlecei, fasole verde tânără, vinete spanac, conopidă,
se prepară prin fierbere, soté sau coacere, piureuri, budinci, sfleuri.
Fructe: dulci, coapte sau sub formă de compot.
Grăsimi: unt slab şi ulei de măsline neprăjit, adăugat la fiert sau în piureuri (50-60 g/zi).
Condimente: sare, mărar, pătrunjel, cimbru.
Dulciuri: cu aluat dietetic şi brânză de vaci, fructe, miere, jeleuri de casă, biscuiţi dietetici.
Făinoase de ori ce fel. Pâine alba sau intermediară, mai veche de o zi.
ALIMENTE INTERZISE:
Băuturi: alcool, cafea, ape clorurosodice.
Carne: grasă de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, conserve, mezeluri, viscere, peşte gras,sărat,
afumat.
Ouă: în cantitate mare, fierte tari ori prăjite.
Lactate: brânzeturi grase ori fermentate, smântână, brânză topită.
Legume cu celuloză groasă: ceapa, ridichile, usturoiul, varza, leguminoasele uscate.
Fructe: crude, cu coajă şi sâmburi, citicele, alunele, migdale, nuci.
Grăsimi: untură, slanină, margarină, ulei prăjit.
Condimente: piper, boia iute, muştar, hrean, ceapă, usturi, rântaşuri, maioneze..
Dulciuri: din aluat dospit, foietaj, prăjituri ce nuci, alune, aluat cu unt, îngheţată.
Făinoase nerafinate: orez brun, făină integrală, grâu bulgur, fulgi de ovăz, pâinea neagră.
Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă intersul de a învăţa
şi a acumulat noi cunoştinţe în ce priveşte o alimentaţie adecvată.
Evalure finală:
În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă:
-Ameliorarea durerii, diminuarea anxietăţii şi diminuarea riscului de coplicaţii .
-Este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă respiraţie şi circulaţie în limite normale.

-Prezintă temperatura corpului în limite normale.
-Pacienta are alimentaţie şi hidratare adecvată.
-Comunică eficient la nivel afectiv.
-Prezintă inters de a învăţa şi a acumulat noi cunoştinţe în ce priveşte o alimentaţie
adecvată.
Pacienta se externează după 7 zile de tratament, cu recomandările:
-Evită efortul fizic şi frigul.
-Respectă regimul alimentar de cruţare.
-Tratament cu: Kebene plus 2 cp/zi 10 zile,
Redigest 6 cp/ zi 1 lună,
Controloc 40 mg 1 cp/zi 1 lună
-Revine la control peste 1 lună.
3.2.Cazul II
Culegerea datelor:
Nume: B
Prenume: T
Vârsta: 45 de ani
Sex: feminin
Religie: catolică
Ocupaţia: muncitor în confecţii
Domiciliul: loc.Tămăşeni, jud. Neamţ
Roman, pe secţia Medicină internă cu colecistită acută, având nr. F.O 1339
Data externării: 29.01.2018
Diagnostic la internare: Colecistită acută
Diagnostic la 72 de ore: Colecistită acută
Diagnostic la externare: Colecistită acută
Motivele internării: Pacienta B.Tse internează pe secţia Medicină Internă a Spitalului
Municipal de Urgenţă Roman, acuzând: durere sub formă de înţepătură, de intensitate
medie în hipocondriul drept ce iradiază la baza hemitoracelui drept şi uşor spre umărul
drept. Debutează seară, după masă, progresând ulterior. Pacienta mai acuză: greaţă,
vărsături, gust amar, anorexie, febră moderată, frison, flatulenţă, cefalee, dispnee la efort,
palpitaţii, anxietate.
ANAMNEZĂ:
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:HTA, sinusită în urmă cu 3 ani, operaţie
de apendicită în copilărie.
Condiţii de viaţă şi muncă: Locuieşte în localitatea Tămăşeni într-o casă cu 6 camere
împreună cu soţul şipărinţii. Lucrează în confecţii auto (airbag-uri) într-un mediu poluat cu
praf, scame, zgomot şi stres.
Comportamente (fumat, alcool, etc): nu fumează, consumă rar alcool, consumă cafea
zilnic, îi place alimentaţia bogată în găsimi, preparată termic prin prăjire şi alimentaţia de
tip fast-food,bea sucuri şi apă carbogazificate.
-Nu respectă orarul meselor (3 mese pe zi şi 2 gustări) manâncă noaptea.
-Nu are o igienă psiho-alimentară, mănâncă deseori în faţa televizorului, nu alocă un timp
suficient servirii mesei.
-Nu doarme suficient (8 ore/zi), deoarece lucrează şi în tura de noapte.
-Nu prea face mişcare.
Medicaţia de fond administrată înaintea internării: Ramipril 0,25 mg, Propranolol 40
mg (pentru HTA)
ISTORICUL BOLII: Pacienta acuză: durere sub formă de înţepătură în hipocondriul
drept ce iradiază la baza hemitoracelui dret şi uşor spre umărul drept, greaţă, vărsături,
cefalee, frison, dispnee la efort, palpitaţii, oboseală, anxietate.
Observaţie iniţiala: T.A 200/110 mmHg, Puls 100 bătăi/ min, Respiraţii 14/min,
Temperatura 38,70C,
Greutatea 68 kg, Înălţimea 1,68 m.
Facies: anxios
Starea tegumentelor: icterice
Sistem muscular: integru
Sistem osteoarticular: integru
Aparat respirator: dispnee la efort, bradipnee 14 r/min
Aparat cardiovascular: HTA 200/110 mmHg, tahicardie 100 b/min
Aparat digestiv:durere în hipocondriul drept ce iradiază la baza hemitoracelui dret şi uşor
spre umărul drept, greaţă, vărsături alimentare, anorexie
Ficat, căi biliare, splină: semnul Murphy prezent
Aparat uro-genital: normal
Sistem nervos: anxietate
Examen paraclinic:s-au efectuat, EKG, examene de laborator, ecografie

abdominală, radiografie abdominală fără substanţă de contrast.

Hemoleucogramă
Hematii 4.45 mil./mm3 4-5 mil./mm3
Leucocite 8.230/mm3 ↑ 4.200-8.000/mm3
Trombocite 340.000/mm3 150-400.000/mm3
Hemoglobină 13.1g/100 ml 13±2g/100 ml
Enzime serice
TGO 21,92 U.I ↑ 2-20 U.I.
TGP 28,78 U.I ↑ 2-16 U.I.
Teste funcţionale hepatice:

Colesterol 199,63 mg% 150-250 mg%
Lipide totale 565,79 mg% ↑ 90-110 mg%
Trigliceride 116,62 mg% 50-150 mg%
Glicemie 95,40 mg/ml 72-108 mg/ml
Calcemie 9,82 mg/100 ml 8.5-10,5 mg/100 ml
Uree 0,28 g/1000 ml 0,20-0,40 g/1000 ml
Sumar urină Celule epiteliale plate -
Leucocite relativ frecvente
Hematii rare

22-23-24-25-26.01.2018: 27-28.01.2018:
1.Bisotens 5 mg 2,5 ori 2/zi 1.Bisotens 5 mg 2,5 ori 2/zi
2. Furosemid 20 mg/zi i.v lent 2.Algocalmin1g/2 ml 2 fiole/zi
3.Algocalmin 1g/2 ml 2 fiole/zi 3.No-spa 40 mg/2 ml 2 fiole/zi.
4. No-spa 40 mg/2 ml 2 fiole/zi. 4. Emetiral drajeuri/supozitoare 0,005 g
5. Emetiral drajeuri/supozitoare0,005 g de 3 ori/zi
de 3 ori/zi
6.Ampicilină 2 g la 4 ore i.v 5.Ampicilină 1 g la 6 ore i.v
7. Calciu gluconic 94 mg/ml 1fl/zi 6.Ca gluconic 94 mg/ml 1 fl/zi
8.Glucoză 5% 500ml/zi 7.Serglucozat 5% 500 ml/zi
Principalele Nevoi Fundamentale alterate:

1Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a evita pericolele
5. Nevoia de a comunica

P1-dispnee
E- afectare biliară
S-dispnee la efort, bradipnee 14r/min
P2- Hipertensiune arterială

S- HTA 200/100 mmHg, tahicardie 100 pulsaţii/min, palpitţii, anxietate
limite normale.
(frecvenţă, ritm, amplitudine, celeritate) Saturaţie de O2, Diureză, Temperatură, şi le notez
- Recomand repaus.
-La indicaţia medicului administerz Bisotens 5 mg 2,5 ori 2/zi şi Furosemid 20 mg/zi i.v
lent pentru normalizarea T.A
Evaluare: În urma intervenţiilor acordate pacienta este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă
2. Nevoia de aş-i menţine temperatura corpului în limite normale
P1-febră moderată
S- T 38,70C, frison, transpiraţii
Intervenţii delegate:- La indicaţia medicului efectuez testarea sensibilităţii organismului
la Ampicilina (test intradermic)
antibiotic neopiaceu: Ampicilină 1g/6 h i.v(se elimină pe căile biliare, este activă asupra
germenilor gram pozitivi şi asupra bacililor gram negativi)
3.Nevoia de a elimina
P- eliminare inadecvată
S- vărsături, greaţă, cefalee, gust amar, anorexie.
Obiectiv:Pacienta să nu mai prezinte greaţă şi vărsături.
-Liniştesc pacienta din punct de vedere psihic
-În funcţie de starea pacientei asez pacienta în poziţie şezândă sau decubit dorsal cu capul
într-o parte.
-Sprijin pacienta în timpul vărsaturii şi îi ofer tăviţa renală.
-Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura.
-Reîncep rehidratarea orală încet cu cantităţi de lichide reci, în cantităţi mici.
-Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în F.O
-Întocmesc bilanţul ingesta-excreta.
-Priotejez lenjeria cu muşama şi aleză.
-La indicaţia medicului administerz antiemetic Emetiral drajeuri/supozitoare 0,005 g de 3
ori/zi, Glucoză 5% 500 ml/zi şi vitamine B1 şi B6 2 fiole/zi, Ca gluconic 94 mg/ml 1 fl/zi
pentru reechilibrare hidroelectrolitică.
Evaluare: În urma intervenţiilor acordate pacienta nu mai prezintă greaţă şi vărsături.
P1- durere
S- durere în hipocondriul drept ce iradiază la baza hemitoracelui dret şi uşor spre
umărul drept, anxietate, tahicardie, HTA.


Obiective: -Pacienta să prezite ameliorarea durerii
Intervenţii autonome:-Recomand repaus la pat cu pungă cu gheaţă pe hipocondriul drept.
Intervenţii delegate:-La indicaţia medicului, recoltez produse biologice, pentru examene
de laborator (hemoleucogramă, VSH, hematrocrit, hemoglobină, bilirubină, TGO, TGP,
uree, creatinină, colesterol, lipide totale, fosfatază alcalină, gicemie, calcemie, sumar urină)
P- comunicare ineficientă la nivel afectiv
E- neadaptarea la situaţie
S- anxietate
Intervenţii autonome:- Asigur confort psihic şi fizic al pacientei.
Evaluare: În urma intervenţiilor autonome pacienta prezintă comunicare eficientă la nivel
afectiv.
P- Cunoştinţe insuficiente
S- alimentaţie inadecvată, bogată în grasimi, mese neregulate
Obiectiv: -Pacienta să acumuleze cunoştinţe noi despre o alimentaţie adecvată.
-să renunţe la cafea, alcool, sedentarism, mese copioase.
- să nu mai consume alimente bogate în sare şi grăsimi şi procesate termic prin prăjire.
-La indicaţia medicului, îi comunic pacientei regimul alimentar pentru HTA şi colecistită:
-Regimul pentru colecistită: Se recomandă servirea a 5-6 mese pe zi în cantităţi mici, la ore
regulate. Ultima masă cu 2 ore înainte de culacare.
ALIMENTE PERMISE:
Carne: slabă, în cantitate redusă (1-2 ori /săptămână), de viţel, pui, peşte slab,gătită prin
fierbere, înăbuşire, la abur sau la cuptor, cu garnituri de legume sau orez, fără sare.
Ouă: în cantitate redusă (1-2 /săpt.), albuş sub formă de ombletă în abur, fără gălbenuş.
Lactate: lapte dulce, iaurt slab,brânză de vaci, caş slab, urdă nesărată.
Legume cu celuloză fină: morcovi, dovlecei, fasole verde tânără, vinete, conopidă, se
prepară prin fierbere, soté sau coacere, piureuri, budinci, fără sare totul mărunţit.
Fructe: dulci, crude, coapte, compot, piure.
Grăsimi: crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, măsline (50 g/zi).
Dulciuri: cu aluat dietetic, nedospit, uscat şi brânză de vaci, fructe, miere, jeleuri de casă,
biscuiţi dietetici.
Făinoase în cantitate limitată. Pâine alba sau intermediară, mai veche de o zi, fără sare.
ALIMENTE INTERZISE:
Băuturi: alcool, cafea, ceai tare, apă şi sucuri carbogazificate.
afumat.
Legume cu celuloză groasă: ceapa, ridichile, usturoiul, varza, leguminoasele uscateşi cele
care conţin sodiu (ţelină, spanac, murături).
Grăsimi: în cantitate mare, untură, slanină, margarină, ulei prăjit.
Condimente: sare mai mult decât este prescris, piper, boia iute, muştar, hrean, ceapă,
usturi, rântaşuri, maioneze.
Dulciuri: din aluat dospit, foietaj, prăjituri ce nuci, alune, aluat cu unt, îngheţată, preparate
cu gălbenuş de ou, ciocolată/cacaoo.
Făinoase nerafinate: orez brun, făină integrală, grâu bulgur, fulgi de ovăz, preparate cu sare
şi în cantitate mare.
Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta a acumulat noi cunoştinţe
în ce priveşte o alimentaţie adecvată.
Evalure finală:
În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă:
-Este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă respiraţie şi circulaţie în limite normale.
-Prezintă temperatura corpului în limite normale.
-Pacienta nu mai are greaţă şi vărsături.
-Ameliorarea durerii, diminuarea anxietăţii şi diminuarea riscului de coplicaţii.
-Comunică eficient la nivel afectiv.
-A acumulat noi cunoştinţe în ce priveşte o alimentaţie adecvată.
Pacienta se externează după 7 zile de tratament, cu recomandările:
-Evită efortul fizic, mediul stresant, frigul şi sedentarismul.
-Respectă regimul alimentar de cruţare.
-Tratament cu: Kebene plus 2 cp/zi 10 zile,
Redigest 6 cp/ zi 1 lună,
Continuă medicaţia cardio personală: Ramipril 0,25 mg, Propranolol 40 mg
-Revine la control peste 1 lună.
3.3. Cazul 3
Culegerea datelor:
Nume: C
Prenume: N
Vârsta: 57 de ani
Sex: feminin
Religie: ortodoxă
Ocupaţia:salariată
Domiciliul: loc. Roman, jud. Neamţ
Roman, pe secţia Chirurgie generală cu colecistită acută, având nr. F.O 1419
Data externării: 05.02.2018
Diagnostic la internare: Colecistită acută
Diagnostic la 72 de ore: Colecistită acută calculoasă
Diagnostic la externare:
Motivele internării: Pacienta C.Nse internează pe secţia Chrurgie generală a Spitalului
Municipal de Urgenţă Roman, acuzând: durere colicativăîn hipocondriul drept şi epigastru,
greaţă, vărsături bilioase,anorexie, balonări abdominale post prandial, febră ridicată 39,2,
frison, transpiraţii abundente, prezintă o stare de oboseală accentuată, cefalee, stare de
nelinişte.
ANAMNEZĂ:
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:Operaţie de apendicită la vârsta de 14
ani, 2 naşteri naturale, în prezent suferă de HTA pentru care ia tratament, Colică biliară în
urmă cu 3 luni
Condiţii de viaţă şi muncă: Locuieşte într-un apartament cu 3 camere, împreună cu soţul.
Lucrează ca vânzătoare la un magazin alimentar.
Comportamente (fumat, alcool, etc):Fumează 10 de ţigări pe zi, consumă ocazional
alcool, bea 2 ceşti de cafea pe zi.
Sare adesea peste micul dejun şi nu are mese regulate, mănâncă seara târziu. Îi plac
mâncărurile condimentate şi carnea grasă, deseori prăjită. Foloseşte des rântaşuri în
prepararea mâncării
Medicaţia de fond administrată înaintea internării: sintrom, medicaţie cardio personală,
fraxi 0,4 ml/12 h
ISTORICUL BOLII:Pacienta relateză ca în ultimile 24 h a făcut abuz de grăsimi şi

dulciuri, drept urmare debutezădurera colicativă în hipocondriul drept şi epigastru. Durerea
a debutat brusc în urmă cu 5 h şi nu s-a diminuat la anlgezie.Mai acuză greaţă, vărsături
bilioase,anorexie, balonări abdominale post prandial, constipaţie care s-a manifestat cu
câteva zile în urmă. Pacienta este cunoscută cu HTA şi a mai suferit o colică biliară în
urmă cu 3 luni.
Observaţie iniţiala: T.A 130/80 mmHg, Pulsul 80 b/min, Respiraţii 22/min, febră ridicată
39,20C, diaforeză
Greutatea:70 kg, Înălţimea 1,68 m.
Facies: anxios, crispat
Starea tegumentelor: icterice
Sistem muscular: integru
Sistem osteoarticular:integru
Aparat respirator: Bradipnee 22/min
Aparat cardiovascular: cunoscută cu HTA, T.A 130/80 mmHg, Pulsul uşor crescut 80
b/min
Aparat digestiv: constipaţie
Ficat, căi biliare, splină: se oservă vezică biliară palpabilă şi sensibilă
Aparat uro-genital: micţiuni normale
Sistem nervos: anxietate
Examen paraclinic:examene de laborator(Hemoleucogramă, timp de

protrombină+I.N.R,), EKG, radiografie pulmonară ,Se preogramează pentru operaţie
pentru data de 25.01.2018
Hemoleucogramă
 Hematii 4.65 mil./mm3 4-5 mil./mm3
 Leucocite: 6.180/mm3 4.200-8.000/mm3
Neutrofilie 42,9%↓ 50-70%
Bazofilie 1,6% ↑ 0-1% (intervin in stadiul tardiv

al infecţiilor)
Eozinofilie 18,5% ↑ 0-5%
Limfocite 33,5% 20-45%
Monocite 3,6% 2-10%
 Trombocite 290.000/mm3 150-400.000/mm3
Hemoglobină 13.5 g/ml 13±2g/100 ml

Enzime serice
TGO 22,78 U.I ↑ 2-20 U.I.
TGP 18,87 U.I ↑ 2-16 U.I.
Bilirubină directă 22 mg% ↑ 0-2 mg% (indică icterul)
Teste funcţionale hepatice:
Colesterol
Lipide totale mg% 150-250 mg%
Trigliceride mg% 90-110 mg%
mg% 50-150 mg%
Glicemie 98,76 mg/ml 72-108 mg/ml
Calcemie mg/100 ml 8.5-10,5 mg/100 ml
Uree 0,28 g/1000 ml 0,20-0,40 g/1000 ml
Sumar urină Celule epiteliale plate -
Leucocite relativ frecvente
Hematii rare

1. Emetiral drajeuri/supozitoare 0,005 g de 3 ori/zi,
2..Cefort 2g/12h
3. Fraxiparină 0,4 ml/12 h
4. Vitamine B1 şi B6 2 fiole/zi
5. Glucoză 5% 1000 ml/zi
Principalele nevoi fundamentale alterate:
4. Nevoia de a elimina
P-febră ridicată
S- T 39,20C, frison, diaforeză
Intervenţii delegate:- La indicaţia medicului efectuez testarea sensibilităţii organismului
la Cefort (test intradermic)
antibiotic neopiaceu: Cefort 2g/12hi.v(din grupa cefalosporinelor, se elimină pe căile
biliare)
P1- durere
S- durere colicativă în hipocondriul drept ce iradiază în epigastru, anxietate,
tahicardie.


Obiective: -Pacienta să prezite ameliorarea durerii
Intervenţii autonome:-Recomand repaus la pat cu pungă cu gheaţă pe hipocondriul drept.
Intervenţii delegate: -La indicaţia medicului, recoltez produse biologice, pentru examene
de laborator (hemoleucogramă, VSH, hematrocrit, hemoglobină, bilirubină, TGO, TGP,
uree, creatinină, colesterol, lipide totale, fosfatază alcalină, gicemie, calcemie, sumar urină)
P1- alterarea respiraţiei
S- bradipnee 22 r/min, anxietate
P2- alterarea circulaţiei

S- Puls uşor crescut 80 pulsaţii/min, T.A uşor cerscută 130/80 mmHg, stare de
agitaţie
limite normale
(frecvenţă, ritm, amplitudine, celeritate) Saturaţie de O2, Diureză, Temperatură, şi le notez
- Recomand repaus.
Evaluare: În urma intervenţiilor acordate pacienta este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă
4.Nevoia de a elimina
P- eliminare inadecvată
S- vărsături bilioase, greaţă, cefalee, gust amar, anorexie.
Obiectiv:Pacienta să nu mai prezinte greaţă şi vărsături.
-Liniştesc pacienta din punct de vedere psihic
-În funcţie de starea pacientei asez pacienta în poziţie şezândă sau decubit dorsal cu capul
într-o parte.
-Sprijin pacienta în timpul vărsaturii şi îi ofer tăviţa renală.
-Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura.
-Reîncep rehidratarea orală încet cu cantităţi de lichide reci, în cantităţi mici.
-Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în F.O
-Întocmesc bilanţul ingesta-excreta.
-Priotejez lenjeria cu muşama şi aleză.
-La indicaţia medicului administerz antiemetic Emetiral drajeuri/supozitoare 0,005 g de 3
ori/zi, Glucoză 5% 1000 ml/zi şi vitamine B1 şi B6 2 fiole/zi, pentru reechilibrare
hidroelectrolitică.
Evaluare: În urma intervenţiilor acordate pacienta nu mai prezintă greaţă şi vărsături.
P1- alimentaţia inadecvată prin deficit
S- vărsături,greaţă, anorexie, gust amar
P2- hidratare inadecvată prin deficit

S- vărsături, diaforeză
Obiective: -Pacienta să fie echilibrată nutriţional şi hidro-electrolitic.
-Pacienta să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături.
-Aşez pacienta în poziţie şezândă.
-Priotejez lenjeria cu muşama şi aleză, în caz de vomă.
-Schimb lenjeria de corp de câte ori este nevoie şi menţin igiena tegumentelor.
-Recomand repaus alimentar şi servesc pacienta cu lichide reci în cantităţi mici.
-Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei.
-Îi explic pacientei importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.
-Urmăresc pacienta să se hidrateze corespunzător.
-La indicaţia medicului administrez:
Antiemetic, Metocloparamid 10 mg/2ml de 3 ori/zi
Antiacid, Quamatel 20 mg 2 flacoane /zi i.v
Vitamine B1 şi B6 2 fiole/zi
Antiflatulenţă, Cărbune gastric 250 mg 6/zi per os
-La indicaţia medicului, alimentez pacienta patenteral, instituind perfuzii cu glucoză 5%
1000 ml/zi
Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta are alimentaţie şi hidratare
adecvată.
P- comunicare ineficientă la nivel afectiv
E- neadaptarea la mediul spitalicesc
S- anxietate, devalorizare
- Asigur confort psihic şi fizic al pacientei.
Intervenţii delegate:- La indicaţia medicului administerz anxiolitic Alprazolam 0.5 mg 1
tab./zi (anxiolitic) per os.
Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă comunicare
eficientă la nivel afectiv.

P1- Cunoştinţe insuficiente
S- alimentaţie inadecvată, bogată în grasimi, mese neregulate, alimente prea reci
sau prea calde.
P2-lipsa interesului de a învăţa

E-depresie
S-devalorizare faţă de sine
Obiective:
-Pacienta să prezinte interesul de a învăţa
-Pacienta să acumuleze cunoştinţe noi despre o alimentaţie adecvată.
-Stimulez dorinţa de a cunoaşte, prin demonstraţii practice.
- să nu mai consume alimente bogate în grăsimi (ex: carnea grasă, smântâna, margarina
etc) şi procesate termic prin prăjire (cartofi prăjiţi, gogoşi, ouă).
-La indicaţia medicului, îi comunic pacientei regimul alimentar pentru gastrită şi
colecistită:
-Regimul pentru colecistită: Se recomandă servirea a 5-6 mese pe zi în cantităţi mici.
ALIMENTE PERMISE:
Carne: slabă, de viţel, pui, peşte,gătită prin fierbere, înăbuşire, la abur sau la cuptor.
Ouă: fierte moi, albuş sub formă de ombletă în abur, gălbenuş o jumătate pe zi.
Lactate: lapte dulce, iaurt slab,brânză de vaci, caş slab, urdă, telemea degresată.
Legume cu celuloză fină: morcovi, dovlecei, fasole verde tânără, vinete spanac, conopidă,
se prepară prin fierbere, soté sau coacere, piureuri, budinci, sfleuri.
Fructe: dulci, coapte sau sub formă de compot.
Grăsimi: unt slab şi ulei de măsline neprăjit, adăugat la fiert sau în piureuri (50-60 g/zi).
Dulciuri: cu aluat dietetic şi brânză de vaci, fructe, miere, jeleuri de casă, biscuiţi dietetici.
Făinoase de ori ce fel. Pâine alba sau intermediară, mai veche de o zi.
ALIMENTE INTERZISE:
Băuturi: alcool, cafea, ape clorurosodice.
afumat.
Legume cu celuloză groasă: ceapa, ridichile, usturoiul, varza, leguminoasele uscate.
Grăsimi: untură, slanină, margarină, ulei prăjit.
Condimente: piper, boia iute, muştar, hrean, ceapă, usturi, rântaşuri, maioneze..
Dulciuri: din aluat dospit, foietaj, prăjituri ce nuci, alune, aluat cu unt, îngheţată.
Făinoase nerafinate: orez brun, făină integrală, grâu bulgur, fulgi de ovăz, pâinea neagră.
Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta prezintă intersul de a învăţa
şi a acumulat noi cunoştinţe în ce priveşte o alimentaţie adecvată.
Evalure finală:
Recomandări după externare:

-Medicaţie antialgică 4-7 zile
Antisecretor
Antispastic
antibiotic
-Este interzisă ridicarea de greutăţi mai mari de 5 Kg timp de 30 de zile
-
Concluzii
Anexe
Figura .1. Aparatul digestiv

Figura .7. Secreţia hepatică şi golirea
(www.cgmdiabet.ro)
vezici biliare (Niculescu, 2009, pag.305)
Figura .6. Circuitul hepato-entero-

hepatic al sărurilor biliare (TATIANA
ŢIPLIC, 1997, pag. 37)
Bibliografie
1. GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE şi tehnici de evaluare şi

îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale, LUCREŢIA TITIRCĂ, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008
2. TEHNICI DE EVALUARE şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali, LUCREŢIA
TITIRCĂ, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008.
3. MEDICINĂ INTERNĂ pentru cadere medii, CORNELIU BORUNDEL, Ediţia a
IV-a revizuită, Bucureşti, 2009.
4. URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE – sinteze, LUCREŢIA TITIRCĂ, Editura
Medicală, Bucureşti, 2009.
5. ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENŢILOR DE CĂTRE ASISTENŢII
MEDICALI, manual pentru colegii şi şcoli postliceale sanitare, Sub redacţia
LUCREŢIA TITIRCĂ, Editura Viaţa Medicală Românească, 2008.
6. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, COMPEDIU, Niculescu CezarTh,
Cârmaciu Radu, Ediţia a doua Corint, Bucureşti, 2009.
7. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI CU ELEMENTE DE IGIENĂ –manual
de biologie, ELISABETA MÂNDRUŞCĂ, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A
Bucureşti, 1989.
8. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – sinteze pentru examene de admitere
Volumul II, TATIANA ŢIPLIC, Editura Aktis, Bucureşti, 1997.
9. http://anatomie.romedic.ro/căi-biliare-vezica-biliară.html
10. http://m.csid.ro/boli-afecţiuni/chirurgie/colecistită-acută-simptome-analize-şi-
trarament.html
11. http://www.mymed.ro/colecistită-acută.html
12. http://cgmdiabet.ro/să-înţelegem-diabetul/anatomia-sistemului-digestiv.html.

Colecistita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colecistita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,MOLDOVAˮ ROMAN

Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

Coordonator: As. Dămoc Angela Absolvent:

,,Viaţa nu are nici o valoare dacă nu poţi

Subcapitolul 1.1 Generalitaţi privint aparatul digestiv

Subcapitolul 1.2.Anatomia şi fiziologia ficatului şi a căilor biliare

Figura .5. Caile biliare si ductul pancreatic (canalul Wirsung).Structura căilor

-Hemoglobină: La bolnavii vârstnici sau cu

Enzimele serice: Cresc valorile în prezenţa icterului.

2.6. Evoluţie, complicaţii, pronostic

2.7. Tratamentul depinde de simptome şide starea generală a pacientului.

Tratament prescris de medic pe timpul spitalizării:

Principalele Nevoi Fundamentale alterate:

P2- anxietate moderată

P3- risc de complicaţii

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

P2- alterarea circulaţiei

3. Nevoia de aş-i menţine temperatura corpului în limite normale

P2- hidratare inadecvată prin deficit

Evaluare:În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta are alimentaţie şi hidratare

6. Nevoia de a învăţa cum sa-şi păsterze sănătatea

P2-lipsa interesului de a învăţa

-Este echilibrată psihic şi fizic şi prezintă respiraţie şi circulaţie în limite normale.

Examen paraclinic:s-au efectuat, EKG, examene de laborator, ecografie

ANALIZĂ VALORI OBŢINUTE Valori normale

Teste funcţionale hepatice:

Tratament prescris de medic pe timpul spitalizării:

Principalele Nevoi Fundamentale alterate:

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

P2- Hipertensiune arterială

P2- anxietate moderată

P3- risc de complicaţii

ISTORICUL BOLII:Pacienta relateză ca în ultimile 24 h a făcut abuz de grăsimi şi

Examen paraclinic:examene de laborator(Hemoleucogramă, timp de

Neutrofilie 42,9%↓ 50-70%

Bazofilie 1,6% ↑ 0-1% (intervin in stadiul tardiv

Eozinofilie 18,5% ↑ 0-5%

Limfocite 33,5% 20-45%

Monocite 3,6% 2-10%

 Trombocite 290.000/mm3 150-400.000/mm3

Hemoglobină 13.5 g/ml 13±2g/100 ml

Tratament prescris de medic pe timpul spitalizării:

P2- anxietate moderată

P3- risc de complicaţii

P2- alterarea circulaţiei

P2- hidratare inadecvată prin deficit

6. Nevoia de a învăţa cum sa-şi păsterze sănătatea

P2-lipsa interesului de a învăţa

Recomandări după externare:

Figura .1. Aparatul digestiv

Figura .6. Circuitul hepato-entero-

1. GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE şi tehnici de evaluare şi

S-ar putea să vă placă și