MINISTERUL EDUCAȚIEI

SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ”SF. IOSIF

MĂRTURISITORUL”
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEȚUL
MARAMUREȘ

PROIECT DE CERTIFICARE

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ

PEDAGOGICĂ
Clasificarea profesională: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
Forma de învățământ: ZI

COORDONATOR:
BINDIU MANOELA

ABSOLVENT:
GANGOȘ ALINA-NAOMI

BAIA MARE
2022
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ”SF. IOSIF
MĂRTURISITORUL”
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEȚUL
MARAMUREȘ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
LITIAZĂ BILIARĂ

COORDONATOR:
BINDIU MANOELA

ABSOLVENT:
GANGOȘ ALINA-NAOMI

BAIA MARE
2022

2
 CUPRINS

Argument
CAPITOLUL 1. DATE GENERALE ALE
LITIAZEI BILIARE
1. Anatomia și fiziologia ficatului
2. Anatomia și fiziologia veziculei biliare
3. Definiție-litiaza biliară
4. Etiologie
5. Patogenie
6. Diagnostic clinic
7. Diagnostic paraclinic
8. Diagnostic diferențial
9. Evoluție. Prognostic. Complicații
10. Tratament
CAPITOLUL 2. ÎNGRIJIRI SPECIALE
ACORDATE PACIENȚILOR CU LITIAZĂ BILIARĂ
1. Colecistografia
2. Colangiografia
3. Tubajul duodenal
4. Tubajul duodenal minutat
5. Ecografia
6. Alte metode
CAPITOLUL 3. CAZURI CLINICE
Cazul clinic nr. 1
Cazul clinic nr. 2
Cazul clinic nr. 3
Concluzie
Bibliografie
3
 ARGUMENT

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a

ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-și mențină sau
să-și recâștige sănătatea.
Am ales această temă, deoarece afecțiunile hepatice
reprezintă o pondere însemnată în patologia digestivă, la
noi în țară reprezentând un procent ridicat mai ales la
femei în ciuda progreselor făcute în plan de diagnostic și
tratament. În cadrul acestei boli cunoscându-se factorii
favorizanți și respectându-se tratamentul medicamentos și
igieno-dietetic se poate spune că pacienții pot să-și
desfășoare o viață aproape normală. Prin studierea acestor
cazuri, am ajuns la o înțelegere și cunoaștere a ființei
umane și a modului în care se pot iniția și întreține relații
interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii
echipei de îngrijire și cel îngrijit.
Motivația lucrării constă în îmbogățirea
cunoștințelor mele de medicină internă, pentru ca aceasta
să-mi fie utilă în viitoarea activitate profesională. Vreau
să cunosc cât mai bine modul în care pacienții cu litiază
biliară sunt informați despre factorii care pot agrava
boala, despre tratament și dietă. De aceea doresc să
evaluez utilitatea materialelor informative, cu rol educativ
în realizarea unui control cât mai bun al bolii. Boala se
vindecă, dar simptomatologia pentru care bolnavul s-a
internat nu se remite în totalitate.
Vindecarea sau prevenirea bolii care sunt cele mai
importante în practica medicală, depinde de cele mai
4
multe ori atitudinea asistentei medicale, de dragostea și
devotamentul ei în a acorda ajutor persoanelor bolnave.

5
 CAPITOLUL 1. DATE GENERALE ALE
LITIAZEI BILIARE

1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului

digestiv abdominal și din corpul uman, atât în perioada de
dezvoltare embrională și fetală cât și la adult.
Are multiple funcții:
-funcția de producere a bilei
-funcții metabolice multiple: prelucrarea substanțelor
absorbite prin mucoasa intestinală
-funcția hemodinamică: intervine în distribuția masei
circulatorii sangvine din organism, repartizând și
depozitând sânge după necesități, de aici rezultă că
greutatea sa este variabilă la omul viu, ea fiind de 1/50
din greutatea corpului la adult
Ficatul este o glandă de constituție elastică, iar
dimensiunile sale sunt variabile în raport cu vârsta și cu
tipul constituțional 22-25 cm diametrul transversal, 15-22
cm diametrul antero-posterior, 5-10 cm diametrul
vertical.
Situație topografică
Ficatul este situat în etajul abdominal
supramezocolic sub bolta diafragmatică unde ocupă loja
hepatică delimitată superior, posterior, lateral și anterior
de mușchiul diafragm, iar inferior de colonul și
mezocolonul transvers.

6
 Ficatul se proiectează pe peretele anterior al
abdomenului în regiunea hipocondrului drept, în partea
superioară a epigastrului și partea stângă a hipocondrului
stâng. Loja hepatică comunică larg cu loja gastrică.
Ficatul este delimitat superior de o linie care trece
prin coasta a V-a de partea dreaptă și coboară oblic spre
stânga și inferior de o linie ce unește rebordul costal drept
la nivelul coastei a XI-a cu cel stâng la nivelul coastei a
VIII-a trecând pe sub apendicele xifoid. Posterior se
proiectează pe ultimele 3 vertebre lombare.
Configurație externă
Ficatul este un avoid secționat oblic, cu
extremitatea mare orientată la dreapta și fața convexă
superior.
Are 2 fețe, una superioară sau diafragmatică și una
inferioară.
Are 2 margini, inferioară, ascuțită care nu
depășește rebordul costal drept și una posterioară,
rotunjită în raport cu diafragmul.
Pe fața diafragmatică a ficatului, peritoneul trece de
pe ficat pe diafragm, formând o plică sagitală numită
ligamentul falciform sau suspensor care conține în el
ligamentul rotund a ficatului care marchează limita
anatomică dintre lobul drept și stâng.
Fața viscerală are 2 șanțuri, șanțul sagital drept și
sagital stâng împărțite fiecare în 2 jumătăți printr-un șanț
transversal.
Configurație internă

7
 Ficatul este un organ intraperitoneal acoperit
visceral hepatic și este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă
și din celule hepatice. Stroma conjunctivă cuprinde o
membrană de înveliș din care pleacă septuri conjunctive
în interiorul parenchimului hepatic care delimitează
unități mai mici numite lobuli hepatici.
Unitatea structurală și funcțională a ficatului este
lobul hepatic format din celule hepatice numite
hepatocite, capilare sinusoide care provin din ramificațiile
venei porte și converg către vena contralobulară sau
centrală și din canicule biliare.
Vascularizația și inervația ficatului
Vascularizația nutritivă este dată de artera hepatică,
ramură a arterei celiace care aduce la ficat sângele
oxigenat și la nivelul hilului se ramifică într-o ramură
lobară dreaptă și alta stângă, iar aceasta în ramuri
segmentare, ultimele ramificații fiind ramurile din spațiile
portale.
Vascularizația funcțională este asigurată de vena
portă care adună sângele venos din tot tubul digestiv
subdiafragmatic care la nivelul hilului hepatic dă o
ramură lobară dreaptă și alta stângă, din care pleacă
ramurile segmentare, ultimele ei ramificații
capilarizându-se în lobul dând naștere capilarelor
sisnusoide.
Inervația este asigurată de fibre care împreună cu
artera hepatică vin din plexul celiac și în fibre
parasimpatice din nervul vag.

8
 Fig. 1. Anatomia și fiziologia ficatului

2. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA VEZICULEI

BILIARE

Anatomia veziculei biliare

Vezicula biliară este un diverticul biliar care
constituie un organ de depozit și concentrare a bilei.
Secreția biliară a ficatului este continuă însă evacuarea ei
în intestin este ritmată de perioade digestive, în perioada
interdigestivă bila este depozitată în vezicula biliară unde
se concentrează de aproape 20x prin absorbția apei și a
sărurilor anorganice, volumul de bilă secretat pe o
perioadă de timp adaptându-se capacității reduse a
veziculei biliare.

9
 Vezicula biliară este situată în fosa veziculei
biliare de pe fața viscerală a ficatului în segmentul
anterior al șanțului sagital drept.
Este un organ cavitar avoid, în formă de pară sau
piriformă cu o lungime de 8-10 cm și o grosime de 3-4
cm și are 3 porțiuni:
-fundul veziculei biliare este porțiunea mai dilatată și este
orientată spre marginea inferioară a ficatului care prezintă
la acest nivel o incizură. Se proiectează pe peretele
anterior al abdomenului la locul unde întâlnește cartilajul
coastei a XI-a, când volumul ei crește în cazuri patologice
-corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei în
direcție ascendentă și spre hil. Fața care privește spre ficat
aderă de aceasta printr-un mezou numit mezocit. Fața
opusă sau liberă a veziculei vine în raport cu colonul
transversal și cu partea superioară și descendentă a
duodenului
-colul veziculei biliare este o dilatație conică ce se
continuă cu canalul cistic. În unghiul dintre corp și col cu
deschidere spre stânga, se găsește deseori, un ganglion
Mascagni limfatic.
Vascularizația și inervația căilor biliare
Vezicula biliară are ca sursă arterială principală,
artera cistică care are originea în ramura dreaptă a arterei
hepatice proprii. Ajunge la colul veziculei biliare și se
ramifică:
-ramura anterioară care irigă peretele vezicii pe fața
peritonală

10
-ramura posterioară care irigă peretele corespunzător
fosei veziculei biliare
Aceste 2 ramuri se anastonozează la nivelul
fundului veziculei biliare. Venele de pe fața aderentă se
varsă în ramurile intrahepatice ale venei porte, iar venele
din peretele învelit în peritoneu formează o singură venă
cistică, care se varsă în vena portă sau mai frecvent în
ramura sa lobară dreaptă.
Funcția complexă a căilor biliare este reglată pe
cale nervoasă și umorală.
Inervația este asigurată de fibre vegetative care
vin din plexul hepatic anterior și posterior. Din plexul
anterior pleacă fibre pentru canalul cistic și vezicula
biliară, iar din cel posterior ramuri pentru coledoc și
canalul hepatic comun. Căile biliare conțin și o serie de
fibre aferente cu teacă de mielină care conduc stimulii
dureroși de la acest nivel.
Fiziologia veziculei biliare
Secreția biliară reprezintă produsul activității
exocrine a ficatului, în 24 h ficatul produce aproximativ
800 ml bilă.
Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv
propriu-zis, deoarece nu conține enzime, dar totuși deține
un rol important în special în digestia lipidelor, prin acizii
biliari.
Bila reprezintă o cale de excreție pentru anumiți
constituienți chimici care constituie reziduu uscat și
anume pigmenți biliari, colesterolul, anumite droguri,

11
proprietate care stă la baza opacifierii căilor biliare și a
colecistului.
Acizii biliari reprezintă factori prin care bila
intervine în digestie. În bilă se găsesc 4 acizi biliari care
intră în constituția vitaminei D, a colesterolului și a
hormonilor steroizi: acidul colic, acidul deoxicolic, acidul
chenodeoxicolic, acidul litocolic. Acești acizi sunt
conjugați în celula hepatică cu glicocolul și taurina
formând acidul glicolic și de la acidul taurocolic, iar
aceștia în mediul alcalin biliar formează săruri de Na și
K, forme sub care se elimină în duoden. Taurina provine
din cisteină. Acidul colic provine din colesterol.
Pigmenții biliari sunt produși de eliminare a
catabolismului hemoglobinei, luând naștere din Hb pusă
în libertate prin distrugerea globulelor roșii la nivelul
ficatului. Ei au un rol fiziologic, dau culoarea galben-
verzuie a bilei și culoarea caracteristică materiilor fecale.
Colesterolul se găsește în proporție de 1-2%
având proveniență exogenă și endogenă. Se absoarbe cu
ușurință din intestin dacă există și suc pancreatic necesar
pentru eliminarea și solubilizarea sa.

12
 Fig. 2. Anatomia și fiziologia veziculei biliare

3. DEFINIȚIE-LITIAZA BILIARĂ

Litiaza biliară este definită de prezența calculilor

la nivelul veziculei biliare și/sau căilor biliare. Este
întâlnită la 10-30% din populația peste 40 ani, afecțiunea
este de 2-3x mai frecventă la femei decât la bărbați. Poate
apărea din copilărie, dar frecvența sa crește prin
înaintarea în vârstă, astfel încât la peste 70 ani este
prezentă la 35% din femei și 20% din bărbați.
Litiaza biliară poate fi asimptomatică, fiind
descoperită ca urmare a unui examen radiologic, a unei
intervenții chirurgicale în etajul supramezocolic sau la
necropsie.
Când este simptomatică, principalul simptom este
colica biliară care este un sindrom dureros paroxistic, ce
apare după consumul de alimente colecistokinetice și se

13
localizează în hipocondrul drept și/sau epigastru, plus
fenomene de însoțire.
Litiaza biliară se poate complica rezultând litiaza
coledocului, hidropsul vezicular, fistula biliară, ileus
biliar.
Tratamentul igieno-dietetic, atât al colicii, cât și
între crize este foarte important, dar tratamentul clasic
chirurgical și mai nou tratamentul laparoscopic constituie
tratamentul de elecție, dar care nu remite în totalitate,
simptomatologia pentru care bolnavul s-a internat.

4. ETIOLOGIE

În apariția litiazei biliare sunt incriminați factori

care favorizează litogeneza, dar a căror influență diferă în
funcție de natura calculilor. Acțiunea acestor factori
deseori se exercită conjugat și în parte, fie că sunt
individuali de mediu, până la o anumită vârstă.
Factorii care favorizează litogeneza:
-influențele genetice, legate de modificarea conținutului
în colesterol al bilei, cu răsunet asupra litogenezei,
explică frecvența ridicată a colelitiazei în unele familii
sau grupuri etnice
-vârsta se corelează cu frecvența litiazei biliare aceasta
este redusă sub 25 ani, dar crește cu 3% la fiecare 5 ani,
la persoanele peste 40 ani, cu incidența maximă la cele de
70-80 ani.
-sexul ca factor litogen este în relație cu hormonii
estrogeni

14
-utilizarea contraceptivelor orale sau tratamentele
estrogenice postmenopauza sunt urmate de apariția cel
puțin de 2x mai frecventă a litiazei biliare, condiția poate
fi secundară stazei biliare produse de acești hormoni sau
modificării compoziției lipidice a bilei
-sarcina este întâlnită ca factor de risc la multe dintre
pacientele în vârstă de peste 30 ani
-obezitatea și regimul alimentar hipercaloric au ca
element comun litogenic creșterea sintezei hepatice de
colestreol și implicit suprasaturarea bilei în colesterol
-anomalii biochimice lipoproteice sau unele erori
înnăscute de metabolism pot predispune la formarea
litiazei colesterolice
-diabetul zaharat acționează ca factor predispozant al
litiazei colesterolice în proporție de până la 30% din
cazuri, dar este posibil să acționeze sinergic și alți factori,
obezitatea, alimentația hipercalorică, tratamentul
insulinic, coexistența hiperlipoproteinemiei de tip II
-suferințele tubului digestiv sau organele sale anexe, prin
perturbarea ciclului enterohepatic al acizilor biliari se
însoțește de creșterea riscului litogen

5. PATOGENIE

Mecanismul de formare a calculilor biliari rezultă

din acțiunea unui mecanism complex la care participă
interacțiunea mai multor factori fizico-chimici,
metabolici, de stază și infecțiile.

15
 Factorii fizico-chimici și metabolici determină
modificări ale componentelor bilei cu perturbarea
stabilirii ei coloidale.
Factorul metabolic este cel mai important,
litogeneza biliară producându-se în 2 situații:
-excesul de substanțe conține colesterolul crește în
alimentația bogată, în grăsimi, în obezitate și când se
administrează hipolipemiante și bilirubina crește în
hemoliză când se distrug multe hematii, în talasemii și în
ciroza biliară
-deficitul de substanțe solubilizante care au rolul de a
menține colesterolul, sintetizat în ficat, în stare de
solubilitate în bilă
Aceste substanțe sunt reprezentate de acizii biliari
și fosfolipide.
Acizii biliari scad în tulburări ale sintezei
hepatice, în reacții ale colonului și ileonului, în diverse
infecții intestinale. Ca urmare a acestei scăderi, precipită
colesterolul, la fel bilirubina și calciu.
Factorul stază favorizează suprasaturarea bilei
prin:
-mecanici, colecist septat, malformat
-funcționali, colecist hipoton
Staza poate fi realizată și prin obstrucții cistice și
oddiene prin atonie veziculară, prin variante atomice ale
aparatului excretor biliar sau prin microstaze create de
modificări distrofice. Sarcina este și ea un factor de stază.
Factorii infecțioși participă la formarea calculilor
biliari în mai multe moduri, modifică compoziția și pH-ul

16
bilei infectate, ca rezultat al proceselor inflamatorii vor
apărea detrisuturi celulare și mucus care împreună cu
microorganismele vor forma materialul necesar pentru
matricea calculului.
Pancreatita ar putea avea un rol etiopatogenic.
Refularea de suc duodenal și pancreatic în canalele biliare
poate precipita colesterolul.
Intervențiile pentru ulcerul gastro-duodenal pot
favoriza apariția litiazei biliare în primele luni după
operație, mai ales vigotomia și rezecția.
Sunt deprimate mecanismele reflexe și enzimatice
care contractă colecistul și deschid sfincterul Oddi.
Bolile ficatului, în primul rând ciroza au fost studiate și s-
a ajuns la concluzia că raportul dintre cele 2 sexe nu este
diferit în privința incidenței calculilor biliari la cirotici.
Diabetul este asociat litiazei biliare, găsindu-se
calculi la diabetici.
Infecțiile au un rol important. În urma infecției
bilei se reduce conținutul acesteia în săruri biliare,
capacitatea de resorbție a mucoasei inflamate fiind
mărită. La litiazici s-au descoperit în bila colecistă,
streptococi, care ar putea preceda sau urma formarea
calculilor deoarece germenii pot deconjuga sărurile
biliare și hidroliza glicouronilbilirubina.
Rezecția ileală favorizează formarea calculilor
prin reducerea reabsorbției acizilor biliari și anemiile
hemolitice care fac ca bilirubina liberă să ajungă în exces
în bilă.

17
 Când acțiunea factorilor litogenici încetează,
calculii rămân la volumul lor inițial și rar pot diminua.
Calculii sunt formați din bilirubinat de calciu,
colesterol, carbonat de calciu, acid palmitic, proteine,
cupru, fier, magneziu și mai conțin și o materie proteică
peste care se depune colesterol sau săruri.

6. DIAGNOSTIC CLINIC

Diagnosticul clinic este susținut de prezența

durerilor biliare colicative mai ales a celor precedate de
un trecut diseptic biliar, instalarea unui episod infecțios
și/sau icter, crește gradul de probabilitate diagnostică.
Apariția unui tablou de suferință biliară după un anumit
interval de timp de la o intervenție pe căile biliare,
însoțită sau nu de icter sau de stare febrilă, este sugestivă
pentru un posibil obstacol litiazic, certitudinea
diagnosticului prin decelarea în fecale a unor calculi de
mici dimensiuni, eliminați după o colică sau în cadrul
unei complicații ale litiazei.

7. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Explorări paraclinice:
-ecografia, tomografia computerizată, rezonanța
magnetică nucleară, scintigrama biliară practicate
preoperator

18
-colangiografia percutantă transhepatică și colangiografia
intraoperatorie aduc cele mai multe date privind existența
calculilor și modificările căilor biliare intrahepatice
Litiaza biliară postoperatorie a căilor biliare
principale are o incidență de circa 3% din cazuri. Ea
apare fie ca litiaza reziduală, urmare a nerecunoașterii sau
a unei rezolvări parțiale cu ocazia primei intervenții, fie
ca o litiază recidivată, constituită chiar în condițiile unei
explorări corecte a căilor biliare pancreatice.
Litiaza reziduală postoperatorie este consecința
explorării necorespunzătoare a căilor biliare pancreatice
la intervenția inițială. Insuficiența explorării ține de
tehnică, de cel care o aplică sau de pacient.
Litiaza recidivantă, formată din calculi
pigmentari, apare în condiții de satază biliară intraductală.
Procesul obstructiv nerezolvat radical la prima
intervenție, poate fi o stenoză sau o tumoră oddiană,
stenoza segmentară poscolecistomie a căilor biliare
pancreatice, pancreatita cronică cefalică.
Manifestările clinice în litiazele restante au un
debut mai mult sau mai puțin îndepărtat de prima
intervenție. Tulburările pot apărea imediat postoperator
sau ulterior sub forma caracteristică a litiazei
coledociene. În litiaza recidivantă, simptomatologia
clinică se constituie după câteva luni sau ani postoperator,
reflectând un proces obstructiv coledocian.
Explorarea paraclinică în litiaza postoperatorie
permite evidențiereea calculilor, dilatarea ductală și
eventuală, cauzele stazei biliare. Metodele utilizate sunt

19
alese în funcție de condițiile specifice: colangiografie i.v.,
colangiografie endoscopică retogradă, colangiografie
postoperatorie sau fistulografie, scintigrama biliară tranzit
biliar descendent. Explorarea căilor biliare pancreatice
este obligatorie dacă apar suferințe după o intervenție
chirurgicală pe căi biliare.

8. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diagnosticul diferențial se realizează în cele 2

circumstanțe în care bolnavul se prezintă la medic și
anume în prezența colicii biliare și în absența acesteia.
În prezența colicii biliare diagnosticul diferențial se
face cu alte accidente paroxistice asemănătoare prin
intensitatea simptomelor, prin localizarea durerii în
aceeași regiune sau într-o zonă apropiată.
Colica renală sau uretrală dreaptă în care durerea
are de obicei sediul de intensitate maximă în regiunea
lombară, dar poate iradia descendent pe traiectul
ureterului, în zona organelor genitale.
Mișcările respiratorii nu intensifică durerile de
origine renoureterală, dar există fenomene urinare care
însoțesc colica și apare hematurie și/sau leucociturie la
examenul urinei.
Apendicita acută nu ridică probleme de diagnostic,
atunci când sediul apendicelui este normal, deoarece
durerea spontană și mai ales la palpare are sediul maxim
în fosa iliacă dreaptă de unde poate iradia în tot
abdomenul în caz de peritonită acută.

20
 La palpare apărarea musculară sau contractura
abdominală în caz de perforație apendiculară se găsește în
aceași zonă.
Apendicita acută ridică probleme de diagnostic
atunci când poziția apendicelui este normală, ascendentă
și/sau retroceală.
De asemenea, gangrena apendiculară și colecistică
acută pot evolua cu o simptomatologie asemănătoare încă
de la debut. Când există incertitudini de diagnostic se
recomandă intervenția chirurgicală.
Ulcerul gastro-duodenal perforat are un tablou
clinic mai dramatic instalându-se prompt contractura
abdominală și se poate evidenția clinic și radiologic
prezența pneumoperitoneului.
Pancreatita acută debutează cu fenomene de
însoțire mai dramatice și mai zgomotoase printre care
insuficiență circulatorie acută, mergând până la șoc.
Afecțiunile pleuro-pulmonare sunt mai ușor de
diferențiat, debutul lor este cu ascensiune termică care
precedă durerea, uneori frison solemn.
Angina pectorală și infarctul miocardic inferior
creează confuzii când durerea precordiară iradiază în
zona colecistului. Pentru elucidarea diagnosticului au
importanță apariția durerii legate de efort sau digestie,
durata mai scurtă a acesteia, retrocedarea spontană în
repaus sau la nitroglicerină pentru criza de angor și
anomaliile traseului electrocardiografic pentru infarctul
miocardic inferior.
Dischineziile biliare pot fi de 2 tipuri:

21
-hipotonia veziculară se diferențiază de litiaza biliară prin
faptul că în sindromul dispeptic biliar poate apare și
constipația alterantă cu diaree, migrenă, veziculă biliară
palpabilă, iar în tubajul duodenal apare bila B veziculară,
hiperconcentrată, iar în cantitate mare care se scurge timp
îndelungat
-hipertonia veziculară se diferențiază prin apariția
durerilor intense după alimente colecistokinetice însoțite
de diaree intraprandială
Colici biliare nelitiazice sunt date de afecțiuni
biliare inflamatorii nelitiazice care au ca simptomatologie
jenă în hipocondrul drept, grețuri, gust amar, balonări.
Aceste colici biliare nelitiazice se deosebesc de
cele litiazice prin examenele radiologice la care se
evidențiază calculii radioopaci și radiotransparenți.
Ele mai pot fi date și de afecțiuni neinflamatorii sau
colecistoze la rândul lor determinate de dezvoltarea
exagerată a unor elemente structurale ale veziculei biliare
și anume dezvoltarea exagerată a unor elemente
structurale ale veziculei biliare și anume dezvoltarea
mucoasei și muscularei peretelui vezicular de
adenomiomatoză, dezvoltarea unor celule de colesteroză,
dezvoltarea elementelor nervoase de neuromatoză, iar
calcifierea veziculei de vezicula calcară.
În absența colicii biliare se face diagnosticul
diferențial al fenomenelor diseptice biliare, al durerilor
care ar sugera colici biliare. Mare importanță are
examenul radiologic la care în lipsa imaginilor calcare pot
fi luate în discuție:

22
-hernia hiatală este sugerată de toracele cu deschidere
largă și confirmată de examenul baritat al esofagului și
stomacului în poziție trendelenburg, frecvent este asociată
litiazei biliare
-ulcerul gastro-duodenal este frecvent la bărbați și se
caracterizează prin ritmicitatea și periodicitatea durerii
-hernia epigastrică este foarte dureroasă și produce reflex
tulburări ale tranzitului gastrointestinal, care este ușor de
recunoscut dacă bolnavul contractă mușchii drepți
abdominali
-prolaxul mucoasei pilorice, simptomatologia acestuia
sugerează un ulcer duodenal
-diverticuloza duodenală are o simptomatologie
dispeptică și dureroasă, ușor de recunoscut la examenul
baritat
-nevralgia funcțională, zona zoster, pleurita diafragmatică
pot fi ușor eliminate prin anamneză și examen clinic
complet

9. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC.
COMPLICAȚII

Litiaza biliară este o afecțiune ușoară, lipsită de

risc în forma comună. Atât în perioada simptomatică cât
și la pacienții cu dureri biliare este permisă desfășurarea
unei vieți normale, cu anumite limitări ale activității,
legate de durata și intensitatea simptomelor. Apariția
complicațiilor litiazei, unele cu risc vital prin însăși
gravitatea lor, imprimă însă un prognostic defavorabil
23
bolii de fond. Vârsta înaintată, diabetul zaharat,
preexistența sau dezvoltarea unei insuficiențe multiple de
organe reprezintă factori de risc, inclusiv în ceea ce
privește oportunitatea recurgerii la anumite metode
terapeutice.
Evoluția litiazei biliare din momentul
diagnosticării are un caracter variabil și dificil de
întrevăzut. Forma simptomatică de boală obișnuită își
menține latența clinică o perioadă îndelungată de timp.în
primii 5-6 ani din momentul diagnosticării numai 10-
16,8% din aceste cazuri devin clinic simptomatice,
procent care ajunge la 18-20% dupa 15-20 ani.
Posibilitatea apariției manifestărilor clinice caracteristice
pot să diminueze proporțional cu mărimea perioadei de
latență clinică, de regulă peste 15 ani, dar riscul crește în
cazul calculilor de mici dimensiuni.
Complicațiile litiazei biliare implică frecvent
procese infecțioase cu cele de natură mecanică și iritativă.
Ele sunt legate de activitatea peretelui vezicular sau
consecința unui accident de migrare litiazice.
Complicațiile veziculare sunt dominate de
colecista acută care în circa 70% din cazuri apare la cei
cu litiază simptomatică. Ea poate fi urmată de necroza
peretelui veziculei biliare , perforații și peritonita acută
generalizată sau abces pervezicular, formarea de fisule
biliodigestive și biliare sau ileus biliar.

24
 10. TRATAMENT

Tratamentul general se adresează factorilor

etiopatogenici incriminați în determinismul litiazei biliare
și constă în:
-combaterea obezității printr-un regim hipocaloric
-combaterea hiperlipoproteinemiei printr-un regim sărac
în grăsimi naturale sau în hidrați de carbon
-igiena alimentației
-stingerea proceselor alimentare
-consumul moderat de alcool și tutun
Tratamentul profilactic, prin alimentație se
urmărește împiedicarea tulburărilor metabolice și
diminuarea aportului caloric, îndeosebi pe seama
lipidelor. Tulburările metabolice se adresează
hipercolesterolemiei, obezității și hiperfoliculinemiei.
Regimul alimentar de fond este un regim de
cruțare veziculară.
Alimentația are ca scop prevenirea formării
calculilor, dar și evitarea declanșării crizelor dureroase
odată ce calculii s-au format.
Dieta are ca scop evitarea aportului excesiv al
lipidelor, al alimentelor cu conținut crescut în colesterol,
având în vedere că organismul sintetizează colesterol
pornind de la o alimentație grasă.
La bolnavii cu deficit de acizi biliari, este posibil
ca administrarea îndelungată a acidului chenodexiopolic
în doză zilnică de 500 mg, să prevină formarea calculilor.

25
 Combaterea sindroamelor de malabsorbție și
asigurarea funcționalității normale a ficatului și căilor
biliare intervin în același sens. O reducere brutală a
greutății nu este indicată, deoarece poate favoriza
formarea calculilor.
Tratamentul curativ se adresează manifestărilor
dureroase, boli litiazice și complicațiilor sale.
Tratamentul igieno-dietetic al colicii biliare:
-dietă pe timpul colicii se consumă numai ceai de tei și
sunătoare, lapte ecremat îndoit cu ceai, supe de legume,
compoturi, pireuri de legume și fructe, pâine albă uscată,
paste făinoase, griș, orez, brânză de vaci, carne slabă
-măsuri igienice, repaus la pat, aplicații locale de căldură
pe hipocondrul drept, cu efect antispastic, iar când
bolnavul este febril și se suspectează o colecistică acută,
căldura este contraindicată și se recurge la punga cu
gheață
Tratamentul medicamentos al colicii biliare
urmărește să combată spasmul și să atenueze durerea și
este un tratament de urgență.
Tratamentul hidromineral, cura internă cu ape
dicarbonate și ușor sulfurate la Slănic Moldova, Olănești,
Călimănești, Căciulata au efect coleretic și efect de
alcanizare a bilei.
Curele anuale cu ape minerale sunt indicate la
litiazici afebrili cu colici biliare și reacții dureroase
moderate, fără calculi inactivi în cistic sau coledoc. Este
necesar un examen medical care să decidă dacă un
pacient trebuie să urmeze sau nu o cură balneară.

26
 Nu se recomandă acest tratament celor cu
fenomene inflamatorii acute, ci litiază biliară în faza
dureroasă, cu icter. Trebuie să treacă cel puțin 3 luni de la
asemenea manifestări acute până la trimiterea în stațiune.
Durata unei cure este de 3 săptămâni.
Tot medicul stabilește ce izvoare și ce proceduri
sunt indicate, ce doze și în ce ritm. În litiaza biliară nu se
așteaptă topirea calculilor cu ajutorul apelor,în schimb se
poate spera la o acțiune liniștitoare, eventual la încetinirea
evoluției afecțiunii.
Tratamentul chirurgical
Litoritia extracorporeală este o metodă de liză a
calculilor biliari prin mijloace fizice. După tratament se
administrează acid chenodezoxicolic și rowachol, se
efectuează colecistografia și/sau ecografia de control.
Contraindicații: infecția căilor biliare, veziculă
nefuncțională și calculi mai mari de 3 cm.
Complicații: obstrucția coledocului prin
fragmentarea calculilor.
Se obțin rezultate pozitive în 50-80% numai din
calculii colesterolici și nu previne recurența acestora.
Tratamentul endoscopic al litiazei colecistului și a
litiazei coledociane constă în sfincterectomia oddină și
permeabilizarea coledocului și extragerea calculilor cu
ajutorul endoscopului.
Indicații: boală cu risc operator, calculi reziduali
după colecistectomie.
Tratamentul chirurgical clasic

27
 Procedee: colecistomie, coledolitomie,
colecistectomie și altele.
Intervenția chirurgicală este indicată în forme
clinice manifeste și mai ales în complicații.
Colecistectomia s-a impus datorită faptului că nu se
găsise nici o metodă eficace pentru care să rezolve
calculii și care să permită bolnavului o stare de confort
permanentă. În al doilea rând s-a dovedit că mortalitatea
prin colecistectomie este foarte scăzută pentru cazurile
necomplicate, iar în lipsa colecistectomiei, bolnavul pe
măsură ce avansează în vârstă apar mai multe complicații
care se plătesc cu o mortalitate de 20%. Colecistectomia
nu remite simptomatologia pentru care s-a operat
bolnavul, ci doar o ameliorează de 5-10%, iar
complicațiile după intervenții se reduc în 10% din cazuri.
Indicațiile majore de colecistectomie sunt:
-complicații acute: colecista acută, perforația biliară,
hemobilia, fistula biliară
-litiaza coledociană demonstrează radiologie sau numai
bănuită clinic
-calculii veziculari radioopaci cu veziculă nefuncțională
-afectarea ficatului
-semne de pancreatită cronică
-diabet zaharat
-cancer vezicular
-cardiopatie coronariană asociată
Datorită îmbunătățirii pregătirii preoperatorii și
postoperatorii, a anesteziei și a tehnicii chirurgicale,
contraindicațiile oprației s-au redus:

28
-insuficiență renală decompensată
-insuficiență pulmonară severă
-cancerul cu altă localizare
-insuficiență pulmonară avansată
-ciroză hepatică
Aceste contraindicații sunt valabile numai pentru
litiaza biliară fără complicații acute. Pregătirea
preoperatorie constă în corectarea afecțiunilor asociate și
a complicațiilor. La obezi operația va fi amânată până
când se va obține o scădere ponderală suficientă pentru ca
operația să se facă fără riscuri mari. La anestezie se vor
evita anestezicele cu hepatotoxicitate sau care includ
anoxie hepatică și se va avea în vedere să asigure un bun
grad de relaxare.
Tratamentul laparoscopic
Principiul constă în crearea unei pneumoperitoneu
în scopul introducerii endoscopului în cavitatea
abdominală fără pericol și a explorării unor viscere.
Laparoscopia a devenit un examen de rutină
pentru diagnosticarea afecțiunilor abdominale.
Necesitatea unei bune anestezii locale la punctul
introducerii trocarului este evidentă în special pentru
tegument și peritoneu în scopul evitării durerilor la
mobilizarea trocarului în timpul explorării cavității
abdominale. După introducerea acului în cavitatea
abdominală se injectează 15-20 cmc aer cu CO2 care evită
riscul emboliei gazoase.
Locul de introducere a laparoscopului este ales în
funcție de dimensiunile cavității abdominale, sediul

29
eventualelor cicatrice, datele de diagnostic. Premedicația
generală este necesară mai ales la bolnavii anxioși și în
cazul peretelui abdominal foarte tonic. La copil se preferă
anestezie generală.
Laparoscopia permite vizualizarea și inspectarea
veziculei biliare, dacă ea nu este mascată de aderențe așa
cum se întâmplă în litiaza biliară.
Inspecția cavității abdominale poate fi completată
cu alte investigații de diagnostic ca biopsia cu pensă, cu
acul, Menghini sau puncția aspirație dirijate sub controlul
vederii. Aceste investigații sunt utile pentru a stabili un
diagnostic histologic sau cistologic și se pot practica la
nivelul ficatului, splinei, pancreasului, peritoneului,
limfaticelor și rinichilor.
Contraindicații: sindromul hemoragipar,
insuficiență cardiorespiratorie gravă, peritonită acută,
ocluzie intestinală.
După corectarea de urgență a tulburărilor de
coagulabilitat, laparoscopia devine posibilă fără riscuri ca
hematomul parietal, hemoragiile intraperitoneale.
Existența cicatricelor abdominale poate împiedica
explorarea abdominală datorită aparențelor peritoneale. În
ascită la cirotici există riscul infecției acesteia sau riscul
pierderii lichidului de ascită care poate fi evitat prin
reinjectarea acestuia:
-obezitatea poate face imposibilă examinarea organelor
abdominale
-vârsta înaintată și starea generală precară nu contraindică
laparoscopia dacă acesta este indispensabilă

30
 Indicații: afecțiuni hepatice, ictere, ascită, tumori
abdominale, sindrom abdominal acut.
Laparoscopia este superioară scintigrafiei și
ultrasonografiei în depistarea ficatului alcoolic.
În colecistita acută, laparoscopia evidențiază o
veziculă biliară, mărită de volum, sub tensiune, cu
colorație roșu aprins, cu pereții îngroșați, aderenți la
epiplonul din vecinătate. Mai poate furniza informații
utile pentru diagnosticul apendicitei acute. Se pot observa
rupturi ale ficatului, leziuni traumatice ale căilor biliare,
ale stomacului, duodenului și intestinului.

Fig. 3. Litiaza biliară

31
 CAPITOLUL 2. ÎNGRIJIRI SPECIALE
ACORDATE PACIENȚILOR CU LITIAZĂ
BILIARĂ

1. COLECISTOGRAFIA

Colecistografia reprezintă radiografierea veziculei

biliare umplută cu substanță de contrast, administrată pe
cale orală.
Pregătirea materialelor constă în pregătirea unui
prânz compus din ouă, smântână și unt cu pâine sau 50g
de ciocolată, cărbune animal, triferment, substanță opacă ,
antihistaminice.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului:
-se anunță pacientul și i se explică necesitatea efectuării
tehnicii
-se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea
examinării, cărbune animal de 2x/zi, câte 2 tablete și
regim hiperprotidic
-cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se
administrează pacientului un regim dietetic ușor
digerabil, evitând alimentele cu conținut bogat în celuloză
și hidrocarbonate concentrate
-în ziua precedentă examenului, la orele 12, se
administrează pacientului un prânz compus din ouă,
smântână și unt cu pâine, dacă acest prânz provoacă
accese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50g ciocolată sau
cu sondaj evacuator

32
-după masă se efectuează o clismă evacuatorie cu ser
fiziologic sau ceai de mușețel călduț, pentru evacuarea
gazelor din colon
-se testează toleranța de razebil, după masă la orele 16, se
administrează pacientului pentru a observa dacă nu are
hipersensibilitate la iod
-se așază pacientul în decubit lateral, timp de 30-60
minute
-înainte de efectuarea radiografiei se efectuează
pacientului o clismă evacuatorie
-pacientul este condus la radiologie
-pacientul va fi ajutat să se dezbrace și să se așeze pe
masa de examinare, în cazul în care vezicula nu s-a
umplut cu substanță opacă, se mai administrează 4 tablete
de razebil, iar examinarea se repetă a treia zi
-se administrează prânzul Boyden
-se efectuează radiografii în serie, la 30-60-90 minute
Îngrijirea pacientului după efectuarea tehnicii:
-pacientul va fi ajutat să se îmbrace și va fi condus la pat
-se notează examenul în foaia de observație

Fig. 4. Colecistografie

33
 2. COLANGIOGRAFIA

Colangiografia reprezintă radiografierea căilor

biliare, inclusiv a colecistului pline cu substanță de
contrast, administrată pe cale intravenoasă.
Pregătirea materialelor:
-pobilan
-antihistaminice
-hemosuccinat de hidrocortizon
-medicamente de urgență
-aparat de perfuzie
-aparat de oxigeno-terapie
-seringă de 20mm și ace sterile pentru injecții
intravenoase
-materiale pentru clismă
Pregătirea psihică și fizică a pacientului:
-anunță pacientul și i se explică necesitatea tehnicii
-în dimineața examinării se efectuează o clismă
evacuatorie
-pacientul nu necesită o pregătire dietetică
Testarea toleranței pacientului la iod:
-se instalează în sacul conjunctival al unui ochi o picătură
din fiola de pobilan, în caz de reacție hiperergică în
decurs de 5 minute apare o hiperemie conjunctivală a
ochiului sau prurit intens
-se injectează intravenos foarte lent 1 ml de substanță și
se supraveghează pacientul pentru a observa dacă apare
reacție hiperergică

34
-dacă apar semnele reacției, se întrerupe administrarea
pobilanului
-reacția hiperergică se combate urgent cu norartrimal, se
administrează oxigen și se anunță medicul reanimator
Administrarea substanței de contrast:
-dacă toleranța organismului este bună, pacientul este
așezat pe masa radiologică
-se administrează substanța opacă încălzită la temperatura
corpului foarte lent
-după terminarea injecției se execută radiografia. Căile
intrahepatice și extrahepatice se opacifiază în 15-20
minute, dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile
biliare, la 40 minute după terminarea injecției, se
administrează 2-3 linguri sirop de codeină 2%
Îngrijirea pacientului după tehnică:
-pacientul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus la pat
-se notează examenul în foaia de observație

Fig. 5. Colangiografie
35
 3. TUBAJUL DUODENAL

Tubajul duodenal reprezintă introducerea unei

sonde Elinhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare
între duoden și mediul extern.
Scop
Explorator:
-extragerea conținutului duodenal format din conținutul
gastric, bilă, suc pancreatic și secreție proprie
-aprecierea funcției biliare hepatice, a căilor extrahepatice
-descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale
organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziția
chimică sau morfologică sucurilor extrase prin sondaj
-evidențierea unor boli parazitare ale duodenului sau
căilor biliare
Terapeutic:
-drenarea căilor biliare și introducerea unor medicamente
care au acțiune directă asupra ficatului, a căilor biliare sau
a tubului digestiv
-alimentația artificială
-aspirație continuă în cazul ocluziilor sau subocluziilor
intestinale, după intervenții chirurgicale pe tub digestiv
Generalități:
-se verifică permeabilitatea căilor biliare
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin
separarea bilei veziculare de cea hepatică din conținutul
sucului duodenal
-analiza sucului pancreatic urmărește dozarea fermenților
din conținutul lui
36
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul
duodenal
Pregătirea materialelor:
-de protecție: mușama și aleză, șort de cauciuc sau alt
material impermeabil, prosop
-sterile: sonda Einhorn, 2 seringi de 20 ml, mănuși de
cauciuc, pensă hemostatică, medii de cultură, eprubete
-nesterile: tăviță renală, tavă medicală, stativ pentru
eprubete, pahar cu apă aromată, pernă cilindrică dură sau
pătură rulată, hârtie de turnesol roșie sau albastră
-medicamente: sulfat de magneziu 30%, ulei de măsline,
novocaină, soluții necesare hidratării și alimentării
Pregătirea psihică și fizică:
-se informează pacientul
-i se explică necesitatea tehnicii
-pacientul va fi nemâncat
-se izolează patul cu un paravan
-se protejează cu mușama și aleză
-se așază pacientul în poziție șezând la marginea patului
-se protejează șorțul din material plastic
-se îndepărtează proteza
-i se dă tăvița renală să o țină sub bărbie
Execuție:
-asistenta se spală pe mâini și îmbracă mănușile sterile
-prinde sonda umezită cât mai aproape de olivă și o
introduce cu blândețe prin cavitatea bucală sau nazală
până în faringe
-cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă și să
înghită de câteva ori până când oliva trece în esofag

37
-cu mișcări blânde ajută înaintarea sondei până la
marcajul de 45 cm la arcada dentară, moment în care se
consideră că sonda a trecut de cardia și a pătruns în
stomac
-se așază pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul
ușor ridicat și capul în jos, coapsele flectate pe bazin
-se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică
-se împinge ușor sonda spre pilor până la marcajul de 60
cm
-se continuă introducerea sondei cu răbdare și atenție
concomitent cu acțiunea de înghițire a ei de către pacient
-când diviziunea de 75 cm se află la arcada dentară, oliva
sondei a ajuns în duoden
Verificarea poziției sondei:
-dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul
bilei se verifică dacă sonda a ajuns în duoden sau nu s-a
încolăcit în stomac
-se insufla 60 ml de aer prin sondă cu seringa și după un
minut se aspiră, dacă sonda a ajuns în duoden se
recuperează mai puțin de 20 ml
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras dacă
sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras dacă se află în
stomac, se face control radiologic, sonda urmărindu-se
sub ecran, ea fiind vizibilă datorită impregnării cu săruri
de plumb
Captarea bilei:
-după 1-1/2 de la pătrunderea sondei în stomac la capătul
liber al sondei apare bila A, coledociană de culoare
galben-aurie, care se colectează într-o eprubetă

38
-se verifică reacția sucului duodenal cu hârtia de turnesol
-se introduc prin sondă 40 ml soluție sulfat de magneziu
33%, sterilă, încălzită la temperatura camerei pentru a
favoriza drenarea bilei veziculare
-se încheie extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau
cu o pernă
-după 15-30 minute se deschide sonda și se colectează
30-40 ml bilă vâscoasă de culoare castanie, bila B,
veziculară
-la indicația medicului se pot recolta 3-5 ml bilă B într-o
eprubetă sterilă sau pe medii de cultură pentru examen
bacteriologic
-după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care
provine din ficat, bila C hepatică, aceasta fiind în
cantitate mai mare se va capta într-un recipient
corespunzător
-extragerea sondei se face după ce se insuflă câțiva ml de
aer și se închide capătul liber cu o pensă
-extremitatea sondei se va ține sub nivelul stomacului
pacientului pentru a împiedica scurgerea conținutului ei
în faringe sau în cavitatea bucală, se golește conținutul
sondei și se așază în tăvița renală
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
-se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii
-se șterg mucozitățile de pe față și bărbie
-se îndepărtează șorțul din material plastic
-se așază pacientul în poziție comodă
Pregătirea produsului pentru examenul de
laborator:

39
-se determină cantitatea de bilă obținută
-se etichetează recipientele
-se trimit probele la laborator
Accidente:
-înnodarea sondei datorită contracțiilor pereților
stomacului în timpul senzației de vărsătură
-încolăcirea sondei în stomac
-grețuri și vărsături
-imposibilitatea drenării
Sunt situații când sonda nu pătrunde în duoden
datorită spasmului piloric, în acest caz se încearcă
neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de
sodiu soluție 10% 20-40 ml.
Relaxarea spasmului piloric se face prin
administrarea de medicamente antispastice.
În cazul înnodării sondei în stomac extragerea se
va face cu atenție pe cale bucală cu ajutorul unei spatule
linguale a unei pense.
Relaxarea sfincterului oddi se poate realiza prin
introducerea a 5-10 ml novocaină soluție 1-2%.
Trebuie evitată aspirarea conținutului sondei la
extragerea ei, oboseala pacientului prin prelungirea
duratei sondajului peste 3 ore, grăbirea înaintării sondei,
depășirea duratei de execuție.

40
 Fig. 6. Tubaj duodenal

4. TUBAJUL DUODENAL MINUTAT

Tubajul duodenal minutat este o metodă de

explorare a sfincterului și veziculei biliare.
Prin această metodă se urmărește debitul biliar
notându-se din 5 în 5 minute reacția bolnavului și
caracterele bilei recoltate. Tubajul duodenal minutat are 5
timpi:
-timpul 1 se scurge un amestec de bilă coledociană, suc
pancreatic și duodenal, în cantitatea de 10-15 ml, după 5
minute se introduc 40 ml ulei de măsline
-timpul 2 apare la 4 minute de la introducerea uleiului de
măsline și durează 3-6 minute
-timpul 3 durează 3 minute

41
-timpul 4 apare bila B, durează 20-25 minute și se
scurg25-30 ml din bilă
-timpul 5 începe cu aspirația bilei C

5. ECOGRAFIA

Ecografia este o metodă modernă de mare viitor

ce permite obținerea de imagini ultrasonice, care sunt
utile pentru diagnostic, ea constă în aprecierea diferitelor
grade de densitate a țesuturilor, prin măsura variațiilor în
ecoul reflectat de vibrațiile ultrasonore și pune
diagnosticul tumorilor de ficat, al unor ciroze hepatice, al
calculilor biliari, evaluează calibrul coledocului la
bolnavii cu icter retențional, pune diagnosticul unor boli
de pancreas acute sau cronice, a pseudochisturilor
pancreatice, a cancerului de pancreas.
Beneficiază de diagnostic ecografic boli uro-
genitale, boli cardiace, anevrismele aortei abdominale,
tumori abdominale cu punct de plecare necunoscut.
Ecografia este recomandată de medic, atunci când
diagnosticul nu a putut fi pus prin celelalte metode uzuale
de explorare.

42
 Fig. 7. Ecografie

6. ALTE METODE

Tomografia se practică în eventualitatea

opacifierii neomogene a veziculei. Se preferă efectuarea
ei în faza de evacuare când concentrația de substanță de
contrast este mai redusă.
Colecistometria este o metodă de calculare a
volumului veziculei biliare cu ajutorul colecistografiei.
Colangiografia laparoscopică constă în
cateterizarea veziculei prin laparoscop. Prin această cale
se obține o colangiografie de bună calitate.
Minilaparotomia constă într-o incizie limitată
subxifoidiană cu o lungime de 5 cm care deschide
cavitatea peritoneală permițându-ne inspecție asupra feței
ficatului și efectuarea concomitentă a colangiografiei
transhepatice, biopsiei hepatice și omenotopografiei.

43
 Endoscopia căii biliare principale necesită o
tehnică și o aparatură deosebită, constituie mijlocul cel
mai sigur de diagnostic în litiaza coledociană sau în
litiaza canalului hepatic.

Fig. 8. Tomografie

Fig. 9. Endoscopie

44
 CAPITOLUL 3. CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC NR. 1

I. Date fixe:
-Nume și prenume: M. S.
-Naționalitate: română
-Limba vorbită: română
-Religia: ortodoxă
-Vârstă: 28 ani
-Sex: feminin
-Greutate: 55 kg
-Deficiențe: -
-Înălțime: 1,62 cm
-Diagnostic medical: litiază biliară

II. Date variabile:

-Domiciliu: Baia Mare, strada Energiei, nr. 122
-Ocupația: economistă
-Echipa de susținere: familia

III. Istoricul bolii:

Bolnava se prezintă la spital și relatează că în
urmă cu 2 ore după ce a servit o masă consistentă, a
început să simtă dureri în hipocondrul drept sub rebordul
costal.

IV. Anamneza asistentei medicale:

45
 Bolnava M. S., de 28 de ani acuză dureri în
hipocondrul drept, vărsături biliare, stare generală
alterată. Se internează pentru investigații și tratament de
specialitate.

V. Anamneză medicală:
-Antecedente hedero-colaterale: fratele diabetic
tip II
-Antecedente personale fiziologice: apendicită
-Antecedente personale patologice: menarhă la 12
ani, hepatită
-Condiții de viață și muncă: orientată temporo-
spațial
-Comportament față de mediu: corespunzător

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară:

Se adaptează cu greu la boală și la condițiile de
spitalizare.

46
Nevoia fundamentală Sursa de dificultate Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
1. A bea și a mânca -greșeli în prepararea și alegerea -dureri în hipocondrul -alimentație inadecvată datorită
alimentelor drept necunoașterii principiilor alimentare
-lipsa de cunoștință -oboseală manifestată prin oboseală, dureri în
-gust amar hipocondrul drept
2. A elimina -alterare confort abdominal -grețuri -eliminare ineficientă datorită alterării
-vărsături confortului abdominal manifestată prin
grețuri, vărsături
3. A dormi și a se -insomnie relativă -somn agitat -somn inadecvat din punct de vedere
odihni -anxietate -scăderea puterii fizice cantitativ și calitativ datorită anxietății și
-trezirea nocturnă insomniei manifestată prin somn agitat și
scăderea puterii fizice
4. A se mișca și a avea -mobilitate redusă -durere în hipocondrul -dificultate de a se deplasa datorită
o bună postură -poziția antalgică drept poziției antalgice pe care o adoptă,
-decubit lateral cu coapsele -stare de lipotimie manifestată prin durere, stare de lipotimie
flectate pe abdomen -crampe abdominale
5. A comunica -deficit de cunoștințe -neliniște -comunicare insuficientă datorită
deficitului de cunoștințe și a fricii de
47
 -frica de boală și apariția unor -nervozitate boală manifestată prin anxietate,
complicații -stare generală alterată nervozitate, stare generală alterată
6. A respira și a avea o - - -
bună postură
7. A se îmbrăca și - - -
dezbrăca
8. A menține - - -
temperatura corpului
în limite normale
9. A fi curat, îngrijit, a - - -
proteja tegumentele și
mucoasele
10. A evita pericolele - - -
11. A acționa conform - - -
propriilor convingeri și
valori, de a practica
religia
12. A se realiza - - -

48
13. A se recreea - - -
14. A învăța - - -

Obiectivele îngrijirii Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare

49
1. Ameliorarea -supraveghez vărsăturile calitativ și -la indicația medicului reechilibrez -pacienta nu mai prezintă
confortului fizic și cantitativ și notez în foaia de hidroelectrolitic pacienta cu soluții vărsături
psihic al pacientei observație perfuzabile NaCl, glucoză 5% -diureaza este în limite
-echilibrare -în perioadele dureroase, regim -săruri minerale normale
hidroelectrolitică hidric îmbogățit cu făinoase, supă de
-pacienta să nu mai zarzavat, brânză de vaci
prezinte vărsături și
grețuri
-reluarea tranzitului
intestinal normal
-autonomie în
satisfacerea nevoilor
2. pacienta să nu mai -explic pacientei principiile unei -la indicația medicului administrez -pacienta are un regim de viață
prezinte greață, alimentații corecte parenteral pacientei soluții sănătos
vărsătură -o învăț valoarea nutritivă a perfuzabile NaCl, glucoză 5% -a înțeles necesitatea
-pacienta să cunoască alimentelor -pentru combaterea durerii regimului alimentar și
și să respecte -explorez gusturile și obiceiurile algocalmin, piafen principiile unei alimentări
principiile unei alimentare ale acesteia, după care se -antiseptice no-spa corecte
alimentări corecte -respectă dieta adecvată de
50
 poate întocmi un regim alimentar -pentru combaterea vărsăturilor protecție a ficatului și
-fac bilanțul ingesto-excretor metoclopramid colecistului
-stabilesc cu pacienta un orar de -pacienta nu prezintă scădere
mese regulate ponderală
-îi recomand să evite consumul de -reflexul de deglutiție este
lichide și alimente reci prezent
3. Pacienta să aibă un -întocmesc un orar de odihnă și -la indicația medicului administrez -pacienta nu mai prezintă
somn normal, liniștit somn piafen pentru combaterea durerii dureri atât de intense
conform necesităților -edus pacienta pentru practicarea -sedative diazepam, fenobarbital -a învățat tehnici de relaxare
sale metodelor de relaxare și destindere -pentru relaxare extraveral -a reușit să doarmă 6h/noapte
-diminuez disconfortul, asigurându-i -are un somn liniștit, neagitat
un mediu adecvat cât mai aproape de
obiceiurile practicate la domiciliu
-aeristesc salonul
-monitorizez funcțiile vitale și le
notez în foaia de observație
4. Pacienta să-și -pregătesc fizic și psihic pacienta -administrez tratamentul prescris -pacienta prezintă mobilitate
recapete pentru investigații no-spa, algocalmin, piafen, emetiral articulară bună
independența la -ajut pacienta să se ridice și să se
51
mobilizare, să aibă o deplaseze pentru satisfacerea -se deplasează singură fără
bună postură nevoilor personale dificultate
-să nu mai prezinte -după cedarea durerii îi recomand să
durere facă mișcare pentru reluarea
tonusului muscular
5. Pacienta să-și -ajut pacienta să-și recunoască și să- -la indicația medicului administrez -pacienta a învățat să-și
învingă teama și învingă anxietatea nitrazepam seara pentru combaterea învingă teama
-să știe și să fie -îi explic unele noțiuni despre boală, anxietății -este mai optimistă și mai
informată despre importanța și necesitatea liniștită
boală investigațiilor și a tratamentului -a înțeles necesitatea de a
comunica cu cei din jur

Regim alimentar Medicația

-primele 2 zile: alimentație parenterală -pentru calmarea durerii:
Antispastice

52
-a treia zi: pâine prăjită, ceai amar No-spa 1 fiolă/zi la nevoie

-a patra zi: iaurt, ou moale -antialgice:

Algocalmin 2 fiole/zi
-a cincea zi: brânză de vacă, pâine Piafen 2 fiole/zi

-pentru combaterea vărsăturilor:

Metoclopramid 3x10 pic/zi
Emetiral

-pentru corectarea tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice

soluții perfuzabile:
NaCl
Glucoză 5%/zi

-pentru combaterea agitației:

Sedative
Diazepam 1 tabletă cu 30 minute înainte de culcare
Fenobarbital 6 mg/kg corp/24h

53
Extraveral 1 tabletă/zi la nevoie

54
 CAZUL CLINIC NR. 2

I. Date fixe:
-Numele și prenumele: S. A.
-Naționalitate: română
-Limba vorbită: română
-Religia: creștin-ortodox
-Vârsta: 39 ani
-Sex: feminin
-Greutate: 61 kg
-Deficiențe: -
-Înălțime: 1,69 cm
-Diagnostic medical: litiază biliară

II. Date variabile:

-Domiciliu: Aleea Căminelor,nr 7B, Baia Mare
-Ocupația: profesoară
-Echipa de susținere: soțul și cele 2 fete

III. Istoricul bolii:

Bolnava se internează la spital pe secția de
Chirurgie cu diagnosticul de litiază biliară, prezentând
dureri, descrise ca niște crampe, grețuri și vărsături, gust
amar dimineața, amețeli, urticarie.

IV. Anamneza asistentei medicale:

Bolnava S. A. în vârstă de 39 de ani, se prezintă la
spital cu durere ce se accentuează în decubit lateral stâng,

55
cu localizare în hipocondrul drept și regiunea vezicală,
durerea este însoțită de grețuri și vărsături alimentare,
icter, constipație, amețeli, urticarie și anxietate.

V. Anamneză medicală:
-Antecedente hedero-colaterale: fără importanță
-Antecedente personale fiziologice: -
-Antecedente personale patologice: -
-Condiții de viață și muncă: orientată temporo-
spațial
-Comportament față de mediu: corespunzător

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară:

Se adaptează cu greu la boală și la condițiile de
spitalizare, este comunicativă și acceptă toate
investigațiile pentru a reveni la o stare de bine.

56
Nevoia Sursa de dificultate Manifestări de dependență
fundamentală
1. A bea și a mânca -anxietate -vărsături alimentare
-stres -greață
-durere
2. A elimina -durere -diurează aproape în limite
-frica de operație normale
-stare de boală -transpirații moderate
-vărsături
3. A se mișca și a -durere -dificultate de a se deplasa, de
avea o bună postură -anxietate a se ridica
4. a dormi și a se -schimbarea mediului, mediu de spital -cantitate necorespunzătoare
odihni de odihnă
-apatie, durere
5. a învăța -stres -dezinteres
-situație de criză -apatie
-durere -izolare spitalicească
6. a se îmbrăca și - -
dezbrăca
7. a comunica - -
8. a respira - -
9. a-și păstra - -
temperatura corpului
în limite normale
10. a evita pericolele - -
11. a acționa după - -

57
credințele sale
12. a se realiza - -
13. a se recreea - -
14. a păstra o bună - -
postură

58
Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
1. Pacienta să nu -pregătesc - -pacienta a mai
mai prezinte materialele prezentat o vărsătură
grețuri și vărsături necesare și ajut
pacienta în
timpul
vărsăturilor,
susținând-o în
poziție de
decubit lateral
-captez lichidul
de vărsătură în
tăvița renală,
patul fiind
protejat cu
mușama și aleză
și apoi aduc la
cunoștință
medicului
2. Reluarea -ajut pacienta să -recoltez urină pentru -pacienta are diurează
tranzitului se deplaseze examenul de laborator normală
intestinal până la toaletă la indicația medicului
-autonomie în -observ și notez
satisfacerea în F.O.
nevoilor
3. Pacienta să se -ajut pacienta să -administrarea de -pacienta merge singură
miște fără se poată ridica și medicamente la fără ajutor
59
dificultate să se deplaseze indicația medicului
-îi recomand să
se plimbe cât
mai mult, pentru
reluarea
tonusului
muscular
4. Pacienta să -creez un mediu -administrez medicația -pacienta este liniștită,
beneficieze de un adecvat: liniște, prescrisă de medic are un somn fiziologic
somn calitativ și salon aerisit, pentru calmarea durerii
cantitativ lenjerie curată
de pat și corp,
temperatura de
20 grade C
5. Pacienta să-și -explorez nevoia - -bolnava are interes să
mărească interesul de cunoaștere a învețe cât mai multe
de a învăța pacientei noutăți din sănătate
-explorez
obiective de
studiu cu
bolnava
-organizez
activități de
educație pentru
sănătate:
convorbiri,
demonstrații
practice
60
Regim alimentar Medicația
Se recomandă începerea regimului alimentar de Laxativ 1 tabletă la nevoie
cruțare a ficatului:
Fenobarbital ½ seara
-ceai neîndulcit
Extraveral 1-2 capsule la nevoie
-supă de legume

-brânză de vaci nesărată, ceai și pâine

-ceai și paste fierte

-supă și legume fierte

-lapte și paste

-carne fiartă de pasăre la masa de prânz

-ceai, pâine și unt

-supă de vită, piure de legume

61
 CAZUL CLINIC NR. 3

I. Date fixe:
-Numele și prenumele: V. I.
-Naționalitate: română
-Limba vorbită: română
-Religia: ortodoxă
-Vârsta: 61 ani
-Sex: masculin
-Greutate: 75 kg
-Deficiențe: -
-Înălțime: 1,98 cm
-Diagnostic medical: litiază biliară dreaptă

II. Date variabile:

-Domiciliu: strada Independenței, nr. 12, Baia
Mare
-Ocupația: tâmplar
-Echipa de susținere: soția

III. Istoricul bolii:

Pacientul cu repetate colici renale în antecedente,
a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină,
dezinfectante urinare. Au persistat durerile în regiunea
lombară și a fost trimis la spital pentru internare.

IV. Anamneza asistentei medicale:

62
 Pacientul, V. I. se prezintă cu dureri colicative în
regiunea lombară, cu iradieri spre organele genitale și fața
internă a coapsei, disurie, astenie, adinamie, polakinurie.

V. Anamneză medicală:
-Antecedente hedero-colaterale: părinți decedați, tatăl a
suferit de hipertensiune arterială
-Antecedente personale fiziologice: în copilărie a avut
rujeolă, la 20 de ani a avut apendicectomie, la 35 de ani a
fost operat de hemoroizi, colici renale în urmă cu 3 ani
-Condiții de viață și de muncă: corespunzătoare
-Condiții față de mediu: bun

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară:

Poziția bolnavului este ghemuit, fața exprimă
durere, agitație, ochi încercănați, privire anxioasă, apetitul
este scăzut, somnul este agitat, întrerupt din cauza durerii.

63
Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
fundamentală independență dependență
1. A respira și a -respirația 16 r/min - -
avea o bună -respirație ritmică,
circulație amplitudine normală
-respirație de tip
costal inferior
-nu prezintă tuse sau
expectorație
-P 80 p/min
-T.A. 125/80 mmHg
2. A bea și a -dentiție bună -inapetență -anxietate
mânca -mucoasă bucală roz -ingestie de -durere
și umedă alimente interzise -tabagism
-reflex de deglutiție regimului -slăbiciune,
prezent -scade în greutate oboseală
-mese echilibrate -lipsă de cunoaștere
-consumul a alimentelor
lichidelor interzis permise regimului
3. A elimina - -durere la micțiune -insuficientă
-dificultate de a cunoaștere a
elimina mijloacelor eficace
-micțiuni frecvente de a elimina
în cantități mici -diminuarea
debitului urinar
4. A se mișca și a -pacientul are postură - -

64
avea o bună și mișcări adecvate
postură -exerciții fizice
5. A dormi și a se - -neliniște -anxietate
odihni -somn agitat -dezechilibru
întrerupt de treziri -surmenaj
repetate din cauza -dificultate în a
durerii lombare stăpâni stresul
-iritabilitate -schimbarea
-stare permanentă modului de viață
de somn -neliniște față de
-slăbiciune, diagnostic
oboseală
-astenie
6. A se îmbrăca și -activitate fizică - -
dezbrăca corespunzătoare
-mobilitate articulară
-veșminte alese după
gust, adecvat
climatului statutului
social-cultural
7. A menține -T 36 grade C - -
temperatura -piele de culoare roz
corpului în limite -transpirații minime
normale
8. A fi curat -păr curat - -
îngrijit, a proteja -fose nazale libere
tegumentele și -poartă ochelari

65
mucoasele indicați de medic
-dentiție sănătoasă
-mucoasă bucală
umedă și roz
-o baie pe zi
9. A evita - -durere -neliniște față de
pericolele -agitație diagnostic,
-facies crispat tratament,
-insomnie procedurile de
-neliniște diagnosticare
-frică -insuficientă
-gemete cunoaștere a
mijloacelor de
rezolvare a
problemelor
-dificultate în
asumarea rolului de
pacient
10. A comunica -acuitate vizuală- - -
auditivă
-sensibilitate tactilă
-limbaj clar, precis
-privire semnificativă
11. A acționa după - - -
credințele și
valorile sale
12. A fi preocupat -tendința de - -

66
în vederea însănătoșire
realizării -respect față de
semeni
-neacceptarea bolii
-are tendința de a se
realiza
13. A se recreea -stare de relaxare, de -diminuare interes -neadaptarea la rolul
încetare a unei -refuzul de a de bolnav și la boală
tensiuni nervoase participa la -stres
-senzația sau emoția activități recreative -afectarea stării de
agreabilă, legată de -stare afectivă conștință
satisfacerea nevoii de manifestată prin
relaxare insatisfacție care
împiedică individul
să se înveselească
14. A învăța cum -dorință, interes în -neînțelegerea -neliniște față de
să-și păstreze acumularea necesității de a diagnostic,
sănătatea cunoștințelor învăța tratament și
-este conștient de -cunoștințe procedurile de
necesitatea formării insuficiente despre diagnosticare
de atitudini și boală, a măsurilor -insuficiența
deprinderi corecte, de prevenire cunoașterii surselor
necesare obținerii -insuficiența de informare a
unei stări de bine cunoașterii a nevoilor
-neînțelegerea satisfacerii organismului
necesității de a învăța nevoilor sale

67
Nevoia Surse de dificultate Manifestări de Diagnostic de
fundamentală dependență nursing
1. A bea și a mânca -durere -inapetență -dificultatea
-anxietate -ingestie de pacientului de a se
-dezgust alimentar alimente ce nu alimenta
-oboseală satisfac nevoile
-slăbiciune organismului
-scăderea greutății
-mese neechilibrate
-nu respectă dieta
2. A elimina -deficit de producere -durere la micțiune -alterarea funcției de
a urinii -dificultate de a eliminare a urinei
-insuficiența urina
cunoașterii a -micțiuni frecvente
mijloacelor eficace de în canități mici
a elimina -retenție urinară
-modificarea -urină tulbure
integrității căilor
urinare
3. A dormi și a se -durere -dificultate de a -insomnie
odihni -anxietate, stres dormi
-neliniște -ore insuficiente de
-insuficiența somn
cunoașterii a -trezire frecventă
mijloacelor de somn -somn agitat
-micțiuni frecvente -neliniște
4. A evita -dureri la micțiune -facies crispat -durere

68
pericolele -micțiuni frecvente, -gemete -anxietate
dar cu eliminări mici -hipotensiune
de urină arterială
-dureri puternice la -iritabilitate
migrarea calculilor -tahicardie
-neliniște față de
diagnostic
5. A învăța cum să- -inaccesibilitatea de -necunoașterea -cunoaștere
și păstreze informații tratamentului insuficientă
sănătatea -neliniște preventiv al bolii și
-stres a regimului
-incapacitatea de a alimentar
face față realității -necunoașterea
-neacceptarea bolii bolii și importanța
ei

69
Obiective Intervenții autonome-delegate Evaluare
1. Pacientul să-și -examinez pacientul cu atenție -după 2h în urma intervențiilor, durerea
exprime -explorez cauza durerii a cedat
diminuarea -liniștesc pacientul, încurajându-l -anxietatea s-a diminuat
durerii în decurs că îi va trece durerea -pe tot parcursul spitalizării pacientul a
de 2h -evaluez caracteristicile durerii, beneficiat de o siguranță fizică și psihică
localizare, intensitate, factori care îi
cresc sau diminuează intensitatea
durerii
-observ poziția de protecție
adoptată de persoană
-utilizez mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii, băi calde,
dacă este indicat
-explic persoanei că îi este permis
să se plângă sau să-i fie teamă, să-și
exprime mânia sau frustrarea
-pentru diminuarea durerii ajut
persoana în activitatea zilnică:
hidratare, alimentație, igienă
-administrez antispastice,
antialgice, papaverină, piafen la
indicația medicului
-ajut pacientul în deplasările sale la
nevoie
-administrez analgezicul cu 20-30
minute înainte de a face exerciții
sau activitate
70
2. Pacientul să -explic pacientului poziția corectă -în urma intervențiilor, pacientul
aibă micțiuni pentru ușurarea micțiunii și golirea reușește să aibă micțiuni spontane de 3-
spontane în 42h completă a vezicii urinare, măsor 4x/zi în decurs de 24h
-pacientul să fie urina
echilibrat -verific prezența globului vezical,
hidroelectrolitic și încercând stimularea lui
acido-bazic în 3 -fac bilanțul hidric
zile -urmăresc apariția eventualelor
probleme
-cântăresc zilnic pacientul
-corectez dezechilibrul hidric prin
hidratare sau reducerea aportului de
lichide și electroliți, în funcție de
ionograma serică și urinară la
recomandarea medicului
-la indicația medicului corectez
dezechilibrul hidric prin hidratare
sau reducerea aportului de lichide și
electroliți în funcție de ionograma
serică și urică
3. Pacientul să -calculez rația alimentară în funcție -pacientul consumă 3 mese/zi, iar
aibă 3 mese/zi de numărul de calorii și regim greutatea corporală a crescut cu 2 kg pe
echilibrate și să dietetic perioada spitalizării
crească în -cercetez elementele energetice și -în urma intervențiilor luate, pacientul
greutate 1kg în 4 cele neenergetice reușește să fie echilibrat hidroelectrolitic
zile -explorez gusturile și deprinderile -pacientul este echilibrat nutrițional
-pacientul să fie alimentare ale pacientului, alegând
echilibrat alimentele în funcție de
71
hidroelectrolitic preferințele, deprinderile și nevoile
-pacientul să fie sale
echilibrat -alimentez pacientul parenteral,
nutrițional instituind perfuzii cu glucoză 5%,
10%, 20%, 33%, 40%, hidrolizate
de proteine și amestecuri de
aminoacizi, vitamine și electroliți
-conștientizez pacientul asupra
importanței regimului alimentar în
menținerea sănătății
-fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate
-explorez preferințele pacientului
asupra alimentelor permise și
interzise
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatură moderată, la ore
regulate și prezentate atrăgător
-învăț pacientul categoriile de
alimente din ghidul alimentar și
echivalențele cantitative și
calitative ale principiilor alimentare
în vederea înlocuirii unui aliment
cu altul
-stabilesc la indicația medicului,
regimul dietetic corespunzător, un
regim lacto-vegetarian, legume,
fructe
72
4. Pacientul să -identific prin discuții cu pacientul -pacientul a beneficiat de confort fizic și
beneficieze de care este cauza insomniei și îmi psihic în tot timpul spitalizării
somn spune că nu doarme din cauza -pacientul se odihnește 6h/noapte
corespunzător durerii și anxietății, nu se poate
calitatic și acomoda cu somnul din spital
cantitativ -îl încurajez în legătură cu boala sa
să elimine anxietatea
-învăț pacientul să practice tehnici
de relaxare, exerciții respiratorii cu
30 min înainte de culcare
-îi asigur odihna și liniștea
-îi ofer o cană caldă cu ceai înainte
de culcare, o baie caldă
-creez condiții optime de somn,
prin schimbarea lenjeriei patului și
întinderea ei, aerisirea salonului
-la indicația medicului administrez
diazepam înaintea culcării cu 30
min
5. Pacientul să -explorez nivelul de cunoștințe al -pacientul înțelege informațiile primite și
acumuleze noi pacientului privind boala poate da la rândul său informații
cunoștințe în -modul de manifestare, măsurile de -pune în aplicare noile cunoștințe
legătură cu boala preventive și curative, modul de acumulate
sa cu care să participare la intervenții și procesul
poată da de recuperare
informații pe tot -stimulez dorința de cunoaștere a
parcursul pacientului prin lecturarea de
spitalizării materiale de specialitate în legătură
73
cu boala sa
-conștientizez bolnavul asupra
propriei responsabilități privind
sănătatea
-verific dacă pacientul a înțeles
mesajul corect și dacă și-a însușit
noile cunoștințe
-să aibă un mod de viață rațional

74
 CONCLUZIE

În concluzie, în litiaza biliară este foarte

importantă prevenția bolii, iar dacă afecțiunea a apărut
deja, va fi realizat tratamentul doar sub îndrumarea
medicului.
Este importantă menținerea unei greutăți
corporale optime. Pierderea voită în greutate urmată de
creșterea în greutate nedorită, poate crește riscul de
formare a calculilor biliari în special în cazul femeilor.
Dacă este necesară pierderea în greutate, aceasta trebuie
făcută treptat. În cazul unei dite, pierderea nu trebuie să
depășească 0,5-0,7 kg pe săptămână.
Dietele ce duc la o pierdere rapidă în greutate
trebuie supervizate de un medic specialist. De asemenea
este recomandat să consultăm medicul specialist în ceea
ce privește administrarea pe parcursul dietei a
medicamentelor ce reduc riscul de apariție a calculilor
biliari.
Exercițiile fizice alături de o dietă săracă în
grăsimi, este o metodă eficientă de obținere a unei
greutăți optime și de reducere a nivelulilor de colesterol și
trigliceride.

75
 BIBLIOGRAFIE

1. Lucreția Titirică, Anatomia și fiziologia

corpului omenesc, București, 2002
2. Dr. Mioara Muicu, Medicină internă, București,
2002
3. Gheorghe Bucur, Patologia clinică a veziculei
și căilor biliare, București, 2001
4. Borundel C., Manual de medicină internă
pentru cadre medii, București, 2001
5. Prof. Dr. M. Grigorescu, Prof. Dr. O. Pascu,
Tratat de gastroenterologie clinică, București, 1997
6. Ifrim M., Compediu de anatomie, Editura
Științifică și Enciclopedică, București, 1998
7. Papilan V., Atlas de anatomia omului, Editura
medicală, București, 1992
8. Saragea M. Tratat de fiziopatologie, Editura
Academiei Romane, București, 1994
9. Mogoș Gh., Urgențe în medicina clinică,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992
10. Priscu Al., Chirurgie, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1992
11. Titirică Lucreția, Urgențe medico-
chirurgicale, Editura medicală, București, 1994
12. Titirică Lucreția, Breviar de explorări
funcționale, Editura medicală, București, 1994
13. http://images.google.ro/
14. www.corpuluman.com
15. www.sfatulmedicului.ro
76
 16. Gheorghe Baltă, Tehnici de îngrijire generală
a bolnavilor
17. L. Domișoriu, Compediu de medicină internă

77