SCARLATINA

Scarlatina este o boală caracterizată de angină şi erupţie.

ETIO-PATOGENIE

Streptococcus pyogenes (streptococ grup A) conţine proteina M somatică, important factor de

virulenţă şi constituie o structură antigenică ce diferenţiază peste 90 de serotipuri.
Secretă trei tipuri de eritrotoxină (A, B, C) responsabile de sindromul eruptiv, şi care sunt
antigenic diferite.

EPIDEMIOLOGIE

Transmiterea: aeriană (foarte rar alte căi: apă, alimente)

Sursa: bolnavul sau purtătorul. Starea de portaj poate atinge până la 20% din populaţie (mai
ales copii). Netratat streptococul poate persista câteva săptămâni în faringe.
Imunitatea este specifică de serotip şi relativ durabilă. Imunitatea este specifică anti-
eritrotoxină.

TABLOU CLINIC

Debut: 1-2 zile

 Febră
 Dureri faringiene
Angina
 Amigdale hiperemice, acoperite de exudat albicios
 Faringe hiremic
Erupţie
 Eritem difuz
 Micropapule
 Distribuţie: trunchi, abdomen, rădăcina membrelor
 Uşor pruriginoasă
 Semnul Pastia (eritem al plicilor)
 Masca Filatov: eritem al pomeţilor cu paloare peri-oro-nazală
Ciclul lingual: durează 5-7 zile
 Depozit albicios (“limba marmorată)
 Descuamare de la vârf la bază (“V-ul lingual)
 Descuamare completă cu descoperirea papilelr roşiatice (“limba zmeurie”)
 Reepitelizare (“limba lăcuită”)

COMPLICAŢII

Infecţioase
 Flegmon amigdalian
 Otită
 Sinuzită
 Abces de sinus cavernos
Neinfecţioase
 Reumatism artucular acut
 Glomerulonefrita
 Ertem nodos

DIAGNOSTIC
Clinic (cel mai des)
Cultura din exudatul faringian este singura probă acceptabilă cu următoarele observaţii
 Cultura nu poate diferenţia purtătorii
 Există reacţii fals negative
Biologic
 Leucocite > 12000/ml
 Proteina C cu titru mare
Teste rapide de detecţie a antigenelor

TRATAMENT

 Simptomatic
 Antibiotic:
 Penicilina de elecţie (IM sau oral)
 Eritromicina (pentru alergici la penicilină)

PROFILAXIE

 Izolarea bolnavilor
 Chmioprofilaxie contacţi

CAIETE
A Care sunt consecinţele clinice şi epidemiologice ale imunităţii specifice de tip în scarlatină
B Cum puteţi aprecia ziua de boală
C Este util ASLO în diagnosticul scarlatinei?
D Faceţi un eseu asupra antibiotocoterapiei în scarlatină
E Care ar fi criteriile de izolare pentru bolnavii cu scarlatină
F Organizaţi un plan de luptă în focarul de scarlatină

Întrebări cu răspuns multiplu

1. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la etio-patogenia scarlatinei

a. Cauza este streptococul grup A

b. Protein M diferenţiază > 90 de serotipuri
c. Eritrotoxina este cauza sindromului eruptiv
d. Scarlatina este posibil cauzată şi de adenovirusuri
e. Imunitatea este anti-proteina M şi anti-eritrotoxină.

2. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la epidemiologia scarlatinei

a. Transmiterea este aeriană

b. Transmiterea este alimentară
c. Purtătorul nu este sursă de infecţie
d. Bolnavul este singura sursă de infecţie
e. Imunitatea este specifică de serotip

3. Ce caracterizează erupţia din scarlatină

a. Micropapuloasă
b. Eritem tegumentar difuz
c. Este mai concentrată pe extremităţi
d. Semnul Kernig
e. Semnul Koplik

4. Care sunt aspectele posibile ale epiteliului lingual în scarlatină

a. Cianotic
b. Acoperit cu exudat albicios
c. Reepitelizat cu aspect lucios, “lăcuit”
d. Vizualizarea papilelor cu aspect “zmeuriu”
e. Descuamat parţial alcătuind un desen al literei “V”

5. În ce perioadă de boală se află un bolnav cu scarlatină a cărui limbă este acoperită cu

depozit albicios, marmorat

a. În ziua 8-10
b. În prodrom
c. În convalescenţă
d. În primele zile de boală
e. La sfărşitul perioadei eruptive

6. Ce complicaţii neinfecţioase sunt posibile în scarlatină

a. Poliartrită reumatoidă
b. Reumatism articular acut
c. Glomerulonefrita
d. Ertem nodos
e. Lupus

7. Ce elmente de laborator sunt caracteristice scarlatinei în perioada de stare

a. Exudat faringian cu stafilococ

b. Proteina C prezentă
c. Leucocite= 15000/ml
d. Sumar de urină cu hematii
e. Trombocite= 180000/ml

8. Care sunt antbioticele utile în tratamentul scarlatinei

a. Eritromicina
b. Penicilina orală
c. Penicilina G
d. Gentamicina
e. Oxacilina

9. Ce măsuri profilactice sunt recomandate în scarlatină

a. Imunoglobuline
b. Vaccinare
c. Clorinare
d. Izolare bolnavilor
e. Chmioprofilaxie contacţi

10. Un bolnav vindecat de scarlatină

a. Este imunizat şi nu va mai face alte boli streptococice

b. Este imunizat şi nu va mai face angine streptococice
c. Imunitatea este anti-eritrotoxină şi nu va mai face scarlatină (cu acelaşi tip de
eritrotoxină)
d. Imunitatea nu este protectoare pentru toate infecţiile streptococice
e. Este imunizat faţă de proteina M specifică de serotip

Explicaţii

A. Imunitatea după scarlatină este faţă de un singur streptococ din cele peste 90 de serotipuri
şi faţă de eritrotoxina aferentă (marea majoritate a streptococilor secretă eritrotoxina A);
deci bolnavul poate face angine cu celelalte tipuri de streptococ sau excepţional o
scarlatină cu un streptococ ce secretă eritrotoxină B sau C.
Epidemiologic bolnavii se izolează singuri în salon deoarece pot contacta de la alţi bolnavi cu
angină sau scarlatină alte serotipuri de streptococ
B. După ciclul lingual.
C. Titrul ASLO creşte tardiv şi nu poate fi util în primele zile de boală.
D. Acest plan este condus de medicul epidemiolog. Exerciţiul este util pentru logica
medicală.
 Ancheta epidemiologică stabileşte:
 contacţii
 sursa de infecţie (examen clinic, exudat faringian)
 Măsuri faţă de contacţi:
 Se supravghează clinic (vizită zilnică) pe perioada maximă de incubaţie
 Chimioprofilaxie
 Se administrează penicilină la contacţi, purtători

Răspunsuri

1. a,b,c,e
2. a,e
3. a,b
4. b,c,d,e
5. d
6. b.c.d
7. b.c
8. a,b,c
9. d,e
10.c,d,e