Baza de Date AMG Complet Mic

CULEGERE DE TESTE
MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10.Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
6. Insomnia este nevoia brusca de somn.
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10.Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3-6 ani.
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de 10-15
cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin centrii
termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de
carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
1
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.
A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f. Respiratie caracterizata prin alternanta dintre
polipnee si apnee
2.
1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control
2. Bulimie b. Stare de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta senzatiei de
satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de mancare
f. Dificultatea de a inghiti.
3.
A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor tranchilizante
4 Insomnie medicamentoasa d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e. Trec mai mult de 30’ pana la adormire
f. Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4
A B
1 Hiperpirexie a. 36° - 37°C
2 Temperatura normala b. 38° - 39°C
3 Febra moderata c. 39° - 41°C
4 Subfebrilitate d. 37° - 38°C
5 Febra ridicata e. 41° - 42°C
f. sub 36 C
5.
A B
1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie c. dificultate la inghitire
4. Hematurie d. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f. suprimarea secretiei urinare
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

a. dimineata intre orele 3 – 5
b. la pranz intre orele 12 – 14
c. seara intre orele 20 – 23
d. seara in timpul somnului
2. Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b. dificultate in digestie
2
c. lipsa poftei de mancare
d. lipsa senzatiei de satietate
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

a. bradipnee
b. respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. repiratie suieratoare
4. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d. respiratie in patru timpi
5. Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
b. suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:

a. retentie de urina
b. oligurie
c. insuficienta renala cronica
d. anurie
7. Tulburare de emisie urinara este:

a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
d. oligurie
8. Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa
in cursul noptii
b. senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d. prezenta sangelui in urina
9. Incontinenta urinara reprezinta:

a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b. eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
d. suprimarea secretiei urinare
10.Polakiuria este definita ca:

a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b. cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d. mictiuni involuntare nocturne
11.Poliuria reprezinta:
a. cresterea concentratiei acidului uric in sange
b. tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d. cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
3
a. disuria, nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
d. polakiurie, anurie, glicozurie
13.Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:

a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:

a. poliurie
b. oligurie
c. anurie
d. disurie
15.Prezenta sangelui in urina reprezinta:

a. hematemeza
b. hemiplegie
c. hemoptizie
d. hematurie
16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a. sete de aer
b. sete de apa
c. ambele
d. limba umeda
17. Tahipneea este cauzata de:

a. suprafata respiratorie marita
b. suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d. administrarea unui regim bogat in proteine
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:

a. 16 – 18 resp./min.
b. 12 – 16 resp./min.
c. 8 – 12 resp./min.
d. 20 - 25 resp/min.
19. Dispneea in patru timpi se numeste:

a. Bauchut
b. Cheynes-Stokes
c. Biot
d. Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:

a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:

a. malnutritie
b. obezitate
c. casexie
4
d. anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:

a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:

a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d. casexie
24. Hipoxia reprezinta:

a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului
25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema “alimentatie deficitara” sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:
a. agitatie in timpul somnului
b. desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d. senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

a. acuze verbale din partea familiei
b. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d. administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:

a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d. incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:

a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d. aplicarea unor comprese reci pe frunte
30. Hipertermia reprezinta:

a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
d. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:

a. 40° C
5
b. 38° C
c. 39° C
d. 37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d. starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
d. plamanul
34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:

a. sa aplice comprese reci la extremitati
b. sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d. sa administreze lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:

a. scaderea secretiei intestinale
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:

a. antibiotice
b. mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d. antidiareice
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b. scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d. se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:

a. 10 – 20/zi
b. 80 – 100/zi
c. 25 – 35/zi
d. 100 – 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:

a. 20 – 30/zi
b. 25 – 35/zi
c. 30 – 40/zi
d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:

a. 40 – 50/zi
b. 25 – 35/zi
c. 3 – 6/zi
d. 20 – 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun:

a. zilnic
6
b. la 2 zile
c. la 3 – 4 zile
d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:

a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
d. stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:

a. scaderea peristaltismului intestinal
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d. consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:

a. constipatie
b. disurie
c. ileus
d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d. toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:

a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:

a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:

a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
d. tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:

a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
d. hemiplegie
50. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie
7
51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d. intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:
a. afectarea aparatului locomotor
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d. anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia:

a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b. albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d. rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:

a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:

a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
d. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:

a. respiratorie
b. infectioasa
c. locomotorie
d. cardiaca
58. Anasarca este:

a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
d. edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:

a. derm, hipoderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm
60.Excoriatia este o leziune a:
a. corneei
b. pielii
c. unghiei
8
d. hipodermului
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:

a. respiratorii
b. sangelui
c. infectioase acute
d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:

a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:

a. plasmatic
b. purulent
c. sangvinolent
d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:

a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
d. copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:

a. tulburari de coagulare a sangelui
b. deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d. edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:

a. bucala
b. nazala
c. anala
d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:

a. pe nas
b. prin urina
c. prin varsatura
d. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:

a. plamani
b. stomac
c. rect
d. ovare
69. Furunculoza este produsa de:

a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
d. streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:
9
a. fata
b. palme
c. interdigital
d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:

a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d. tegumentelor membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului:

a. alimentar
b. alimentar si hidric
c. hidric
d. de nutritie locala
74. Anartria reprezinta:

a. incapacitatea de a scrie selectiv
b. dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d. incapacitatea de a scrie cuvinte
75.Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca:

a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:

a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului realizata prin ridicarea
extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus
d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste:

a. termoreglarea
b. termoliza
c. hipertermie
d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:
a. 38-39 C
b. 37-38 C
c. 39-41 C
d.36-37 C
10
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d. cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca:

a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d. un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:

a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este:

a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:

a. 80 - 100 b/min
b. 100 - 140 b/min
c. 60 - 85 b/min
d.50 – 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:

a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d. afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:

a. 25 - 35 resp/min
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min
d. 15 – 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:

a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 – 18 resp/min
d. 16 - 20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie:

a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
11
d. in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:

a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min
d. 10 – 15 resp/min
91. Expectoratia constituie:

a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta:

a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:

a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon
94. Descuamatia reprezinta:

a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt:

a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt:

a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in:

a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt:
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare
99. Narcolepsia reprezinta:

a. dificultatea de a dormi si se odihni
12
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in:

a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d. curbura lombara
101. Scolioza reprezinta:

a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
SURSA BIBLIOGRAFICA
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
2.
3.
10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 312
13
11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.
4.
5.
1-c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3–b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
4–e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5–d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

1. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
3. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
14
11. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
14. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
61 .c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
15
76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
Modulul 14: Fiinta umana si nursing-ul
1. Enumerati 5 tulburari de limbaj:

Raspuns corect:
Tulburari de limbaj:
▪ alexie,
▪ acalculie,
▪ dizartrie,
▪ afonie,
▪ afazie,
▪ agrafia,
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 29).
2. Enumerati 5 tipuri de miscari ale membrelor superioare si a celor inferioare:

Raspuns corect:
Tipuri de miscari:
▪ abductie,
▪ adductie,
▪ flexie/extensie,
16
▪ pronatie,
▪ supinatie,
▪ circumductie.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 55-56).
3. Enumerati 5 tipuri de pozitie in pat:
Raspuns corect:
Tipuri de pozitie in pat:
▪ decubit dorsal,
▪ semisezand,
▪ decubit lateral sau ventral,
▪ genu-pectorala,
▪ ginecologica,
▪ Trendelenburg,
▪ sezand.
4. Enumerati 5 conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:

Raspuns corect:
Conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
▪ varsta,
▪ sexul,
▪ postura si statura,
▪ regim alimentar,
▪ efort fizic,
▪ somn/veghe,
▪ temperatura mediului inconjurator.
5. Indicati 5 manifestari ale sindromului febril:
Raspuns: „I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.89

1) Puls crescut
2) Congestia fetei
3) Deshidratare
4) Stare generala alterata
5) Febra; sete
6) Cresterea efortului de a respira
7) Dureri la extremitati
8) Inapetenta
6. Precizati 5 manifestari ale hipotermiei:

1) Contractia arterelor(vasoconstrictie)
2) Tremuratura si frison
3) Scaderea tensiunii arteriale
4) Cianoza extremitatilor
5) Durere exacerbata la extremitati
6) Tulburari de vorbire
7) Somnolenta si oboseala
8) Abolirea reflexelor
17
7. Denumiti 5 interventii in hipotermie:

1) Controlul valorii T.A., respiratie, puls
2) Incalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare
3) Cresterea temperaturii camerei, gradual
4) Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese
5) Masarea extremitatilor pacientului
6) Interzicerea consumului de alcool
7) Regim alimentar bogat in proteine, calorii
8) Incurajarea activitatilor fizice usoare
9) Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.
1. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........(1).......... si cele ..........(2).......... .

Raspuns : (1)- verbale , (2) – non-verbale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
Editura Cison, 2011, pag. 34).
2. Menstra reprezinta o scurgere fiziologica..........(1)..........si ..........(2)..........de sange de origine uterina
prin vagin .
Raspuns : (1)- temporara , (2) – periodica, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
3. Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls ..........(1).......... sau puls ..........(2).......... determinat de
gradul fortei de contractie a inimii.
Raspuns : (1)- dur , (2) – moale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura
Cison, 2011, pag. 100).
4. Respiratia reprezinta functia si capacitatea vitala de a asigura..........(1).......... necesar metabolismului
celular si ..........(2).......... dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Raspuns : (1)- oxigenul , (2) – eliminarea, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
5. Ratia alimentara pentru un adult ar trebui sa cuprinda in 24 de ore: ..........(1)..........
-6g/kg corp, lipide - 1g/kg corp si ..........(2)..........1g/kg corp.
Raspuns : (1) - glucide , (2) – proteine, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
6. Ileusul consta in lipsa completa a eliminarii ..........(1).......... si ..........(2)..........din intestin.
Raspuns : (1)- fecalelor , (2) – gazelor, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
7. Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al ………. (1) …….. pentru intelegerea:
exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor (2)………………… pacientului.
Raspuns: 1- asistentei medicale; 2 – nevoilor; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.25
8. Injectia reprezinta introducerea unei (1)……………………..………… medicamentoase in stare
lichida in organism, prin intermediul unui (2)……………….adaptat la seringa.
Raspuns: 1- substante; 2 – ac; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 305
9. Spalatura auriculara consta in ..(1)……………………..………pe mucoasa auriculara de solutie..(2)
……………………….cu scop terapeutic, explorator si evacuator al secretiilor si corpilor straini.
Raspuns: 1- instilarea 2 – antiseptica; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 222
10. Temperatura normala a ……..(1)…… este mentinuta in limite normale prin procesul de ………(2)
…… si se regaseste in intervalul 36°-37° C.
Raspuns: 1 – corpului, 2 – termoreglare; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 82
11. Diagnosticul de nursing cuprinde: problema pacientului, ........(1).......... de dificultate si .............
(2)........... de dependenta .
Raspuns : (1) - sursa, (2) - manifestarea (Marcean Crin, Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti,
2010, pag. 83).
12. Cea care a pus bazele stiintei nursingului a fost ........ (1) ..........., care a infiintat prima ...... .. (2).......
din lume, ca o necesitate a reducerii mortalitatii, mai ales infantile, din Anglia la inceputul secolului al
XIX- lea.
18
Raspuns : (1) - Florence Nightingale, (2) - Scoala de nursing (Marcean Crin , Tratat de Nursing, Editura
Medicala, Bucuresti, 2010, pag. 39).
MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING

1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
b. golirea brusca a vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
3. Sonda duodenala se numeste :
a. Faucher
b. Thieman
c. Einhorn
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala
de urgenta
c. prelevare de urina
5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
a. oprirea hemoragiei gastrice
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
6. Sonda de compresiune esofagiana este :
a. Faucher
b. Einhorn
c. Blakemore
7. Sonda vezicala este :
a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe, bronhopneumonii de
aspiratie
b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. recoltarea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie.
c. evacuarea continutului stomacal toxic.
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
11. Spalatura oculara reprezinta :
a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.
b. spalarea conductului auditiv extern.
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.
19
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.
c. pregatirea pentru cistoscopie.
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante
straine.
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
14. Scopul terapeutic al clismei este:
a. alimentarea sau hidratarea pacientului.
b. evacuarea continutului intestinului gros.
c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.
15. Tubul de gaze se introduce pentru :
a. administrarea de medicamente.
b. interventii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.
16. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.
c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.
17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare
si epicraniene.
b. artera femurala, jugulara, poplitee.
c. artera cubitala, radiala,humerala.
18. Recoltarea VSH se efectueaza :
a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
19. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
20. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
21. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
23. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
24. Exsudatul faringian reprezinta :
a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
20
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.
b. intoxicatii cu substante caustice.
c. staza gastrica.
26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :
a. colectii inchistate de lichid
b. ascita
c. lichid pleural
27. Complicatiile posibile ale punctiei abdominale sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului.
28. Paracenteza se efectueaza :
a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter.
b. in fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :
a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
30. Pozitia clinostatism reprezinta sezarea pacientului :
.a stand in pat sprijinit de doua perne si picioarele intinse
.b ridicat in pozitie verticala
.c culcat pe spate sau culcat lateral
31. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in :
a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10-15 cm fata de pozitia corpului
b. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi introducandu-se
o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
32. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b. adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
33. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea :
a. bucala
b. rectala
c. axilara
34. Temperatura corpului atinge valori intre 40-41 C in :
a. febra ridicata
b. febra moderata
c. hiperpirexie
35. Hipertermia se manifesta prin :
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b. tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
36. Caracteristicile pulsului aritmic sunt :
a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
37. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivel:
21
a. venelor
b. vaselor capilare
c. arterelor
38. Valoarea tensiunii arteriale reprezinta :
a. tensiunea arteriala diastolica
b. tensiunea arteriala diferentiala
c. tensiunea arteriala sistolica
39. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia
urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
40. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici :
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
41. Tipul de respiratie in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10-12 sec. de
apnee se numeste :
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
42. Recoltarea sputei la pacientul care nu expectoreaza se va face prin :
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
43. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. ambele
44. Recoltarea secretiilor dintr-un abces se realizeaza cu urmatoarele instrumente :
a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
45. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt :

a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
46. Secretiile uretrale se recolteaza :
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
47. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in :
a. servirea cinei in seara precedenta examenului, cel mai tarziu la ora 18 , iar in
dimineata endoscopiei nu se mananca si nu se consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatorie
48. Pregatirea fizica a pacientului pentru colonoscopie include spalatura intestinala cu :
a. solutie de Manitol
b. solutie de serfiziologic
c. solutie Ringer-lactat
49 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru
regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste :
22
a. Kelen
b. Xilina 2 %
c. Novalgin
50. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde :
a. Einhorn
b. Linton –Nachlas
c. Faucher
51. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este :
a. intoxicatioa alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
52. Pentru efectuarea spalaturii gastrice pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat in :
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
53. Alimentarea artificiala a pacientului se efectueaza pe :
a. sonda gastrica
b. cale rectala
c. cale arteriala
54. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
55. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se
procedeaza la :
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b.introducerea pe sonda a 50ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
56. Sondajul vezical la barbati se face cu sonda:

a. Tiemann
b.Foley
c. Nelaton
57. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
58. Diureza reprezinta :
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
59. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
60. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua :
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
61. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
23
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
62. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
63. Pe durata paracentezei, efectuate in scop evacuator, asistentul medical va supraveghea:
a. cantitatea si ritmul de scurgere a lichidului evacuat
b. temperatura corporala si diureza pacientului
c. diminuarea greutatii corporale si a circumferintei abdominale
64. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in :
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
65. Pentru efectuarea sondajului gastric explorator, este necesar ca pacientul sa respecte
urmatoarele conditii :
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care
influenteaza secretia gastrica
66. Sondajul gastric explorator se efectueaza :
a. dimineata inainte ca pacientul sa manance
b. in timpul zilei chiar daca pacientul a mancat
c. numai dupa efectuarea unei spalaturi gastrice
67. Pentru explorarea functiei secretorii a stomacului, dupa instalarea sondei Einhorn in cavitatea
gastrica urmeaza:
a. sa efectueze prin aspiratie cu seringa continutul gastric rezidual intr-un recipient
steril si sa trimita la laborator
b. sa recolteze din 10 in 10 min cate 10 ml din continutul rezidual in eprubete
diferite si sa le trimita la laborator
c. sa recolteze secretia gastrica produsa dupa evacuarea continutului rezidual si
dupa introducerea pe sonda a unor solutii care stimuleaza secretia gastrica
68. In timpul sondajului gastric explorator, pentru stimularea secretiei gastrice, se poate
administra:
a. Romergan
b. Atropina
c. Histamina
69. In cazul plagilor prin muscaturi de mamifere, tratamentul local se asociaza cu:
a. profilaxia infectiilor respiratorii
b. profilaxia antirabica
c. profilaxia infectiilor digestive
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false

1. Pacientilor febrili, temperatura corporala li se va masura si nota in foaia de temperatura numai
dimineata si seara.
2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de cloramina
0,5%.
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte de a
manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei
toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratorie la nou-nascut este de 15-25 resp/min.
24
8. Cand caile aeriene sunt inundate de exces de secretii ori sunt obturate de corpi straini, se vor
efectua tehnici adecvate de dezobturare pentru permeabilizarea lor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii care nu au tulburari de deglutitie si sunt in stare de
constienta.
11. Riscul major al sondajului vezical cu sonda Foley consta in provocarea unor traumatisme la
nivelul vezicii urinare si la nivelul uretrei.
12. Supravegherea varsaturilor este necesara pentru a se observa bilantul si aprecia caracteristicile
acestora: frecventa, cantitate, orar, continut, culoare.
13. Plagile sunt curatate de exudat si sange cu apa oxigenata.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea pozitiei
pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instalarea unor solutii antiseptice izotone pe mucoasa
conjunctiva.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator, si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l apa incalzita
la temperatura de 40-45 C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa Vacutainer ori
folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.
III Asociaţi termenii din cele 2 coloane

a.
A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinara b. Eiminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa ingestia alimentelor
3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
6.Leucoree fiziologica f. Secretie vaginala alba - laptoasa
b.
A B
1.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin
punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinurie d.Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografia e.Explorarea radiologic a vezicii urinare
c.
A B
1.Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe stomac
5.Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata Medicala
Romaneasca / 2004 pag. 94
25
2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata Medicala
Romaneasca 2004/ pag. 116
3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata
Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata
Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata
Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 107
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - pag. 110
9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
5. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135
9. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80
25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 126
29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
30. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
34. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
39. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
43. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
26

65. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
66. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
69. b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 773
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false

1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
III Asociaţi termenii din cele 2 coloane

A
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 260
2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 273
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 279
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 286
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 285
6 f Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 294
27
B
C
MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi,

de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metoda profilactica.
3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii
postoperatorii.
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la poupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata, este cel mai recomandat.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente optice
Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu d. materiale din polietilen
vapori de oxid de etilen)
Sterilizare prin iradiere cu raze gama c. materiale din sticla
2. B
1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica
3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
28
III. Marcati cu X raspunsul corect
1. Antisepsia este o metoda:
a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. curativa de lupta impotriva infectiilor
c. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2. Sterilizarea urmareste:
a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b. profilaxia infectiilor plagilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin :
a. caldura umeda
b. caldura uscata
c. mijloace chimice
4. La poupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128 ˚C
b. 180 ˚C
c. 100 ˚C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel :
a. se pun la fiert in apa rece
b. se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a. 1-2%
b. 7-8%
c. 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poate produce arsuri chimice
b. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b. apa oxigenata
c. tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a. 28˚ si 1,5 atm prin fierbere
b. 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c. 180˚ si 2 atm la pupinel
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav, au un termen de valabilitate :
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
29
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83
2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect
1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
MODULUL 18 : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala, animala
utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete
in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de a
decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare, este obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestora
intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase
sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brate
ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
30
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.

1.
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin
3.Embolie grasoasa c. Atingerea nervului sciatic
4.Hematom d. Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa
5. Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular

f. introducerea unei cantitati de aer in circuitul venos.
2.
1. Calea orala a. Introducerea madicamentelor gazoase si volatile prin mucoasa
respiratorie
2. Calea rectala b. Calea digestiva de administrare cu resorbtie la nivelul mucoasei
rectale
3. Calea respiratorie c. Calea naturala de administrare a medicamentelor cu resorbtie la
nivelul mucoasei bucale si digestive.
d. Introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida in
4. Calea percutanata organism prin intermediul unui ac atasat la seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentara cu
absorbtie la nivelul pielii.
3.
1.Injectia intramusculara a. Efectuarea injectiei sub piele
2.Injectia subcutanata b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3.Injectia intradermica c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4. Injectia intravenoasa d. Efectuarea injectiei in grosimea pielii

5. Injectia intraarteriala
f. Efectuarea injectiei in vasele sanguine arteriale
1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:

a. intravenoasa
b. intramusculara
c. intradermica
d. intraarterial
2. ”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:

a. intradermica
b. subcutanata
c. intravenoasa
d. intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:

a. orala
31
b. intravenoasa
c. intramusculara
d. intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:

a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
d. subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:

a. ser fiziologic
b. solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d. solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:

a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
d. embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:

a. general
b. local
c. local si general
d. anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:

a. flebalgia si tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d. embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:

a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
d. intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:

a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune:

a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
d. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda:

a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
32
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:

a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:

a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
d. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:

a. hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide
16. Dupa interventia chirurgicala, bolnavii vor fi asezati in saloane:

a. intens luminate
b. incalzite la 32ºC
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC
d. la o temperatura de aproximativ 15°C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:

a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii:

a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:

a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d.toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:

a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri
SURSA BIBLIOGRAFICA
33
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295

2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
12. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324

1.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru – pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 301
4-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 305
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 302
2.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
3.
1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 340
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302
34
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 d– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
16 c – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470
17 b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
19. d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
20 d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor-
1. Numiti 5 reguli de administrare a medicamentelor:
Raspuns: „I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010, p.296
1) Respectarea medicamentului prescris

2) Respectati concentratia si cantitatea
3) Respectati doza, calea, de administrare si orarul
4) Verificati integritatea medicamentului
5) Respectati somnul fiziologic al pacientului
6) Evitati incompatibilitatea dintre medicamente
7) Administrati imediat fiolele, cu medicament deschise
8) Servirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala
9) Anuntarea imediata a medicului in cazul aparitiei unor efecte secundare sau a unei eventuale greseli de
administrare
2. Precizati cinci reguli de administrare ale medicamentelor:
Raspuns : pag.137,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-respectarea medicamentului prescris;

-identificarea medicamentului prescris dupa eticheta,forma de prezentare,culoare,miros,consistenta.
-verificarea calitatii medicamentelor,
-respectarea caillor de administrare
-respectarea dozei de medicament-doza unica si doza/24 ore
-respectarea orarului si ritmului de administrare,
-respectarea fiziologica a pacientului,
-evitarea incompatibilitatilor dintre medicamente,
-respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor,
-informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise,
-anuntarea imediata a greselilor produse in administrarea medicamentelor.
-respectarea masurilor de asepsie si antisepsie.
3. Precizati 5 contraindicatii in administrarea medicamentelor pe cale orala :

-medicamentul este inactivat de secretiile digestive,

-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice,
-pacientul refuza medicamentele ,
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva ,
-pentru evitarea circulatiei portale ,
-cand se impune o actiune prompta a medicamentului .
35
4. Enumerati cinci accidente si incidente in injectia I.M.
-durere vie prin atingerea nervului sciatic,

-paralizia prin lezarea nervului sciatic,
-hematom prin lezarea unui vas,
-ruperea acului,
-embolie,
-infiltratie dureroasa a muschilor,
-supuratia septica .
5. Precizati cinci locuri de electie ale injectiei I. V.

Raspuns : pag.44 ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-vena bazilica
- vena cefalica
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
- venele jugulare
-venele epicraniene
6. Precizati 5 reguli care trebuie respectate de AM la administrarea cortizonului:
Raspuns : pag.160-161,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca

-respecta doza si ritmul de administrare,
-respecta orarul de administrare,
-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza de cortizon,
-respecta masurile de igiena a tegumentelor ,mucoaselor si lenjeriei pacientului pentru a preveni infectiile
locale .
-asigura regimul alimentar al pacientului ,desodat, hipoglucidic, hiperproteic cu suplimentare de calciu,
potasiu si fosfor .
-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura :TA, greutatea si raportul ingestie/excretie,
-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la indicatia medicului,
-sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient si informeaza medicul.
7. Enumerati 5 tipuri de injectii:

Raspuns corect:
Tipuri de injectii:
▪ injectia intramusculara;
▪ injectia subcutanata;
▪ injectia intradermica;
▪ injectia intravenoasa;
▪ injectia intraarteriala;
▪ injectia intracardiaca;
▪ injectia intramedulara;
▪ injectia subarahnoidiana;
8. Enumerati 5 forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:

Raspuns corect:
36
Forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:
▪ alifii;
▪ uleiuri sau emulsii uleioase;
▪ pudre;
▪ comprese medicinale;
▪ unguente;
▪ mixture agitante;
▪ sapunuri terapeutice.
9. Precizati 5 complicatii care pot sa apara in urma efectuarii injectiei intramusculare efectuate
incorect:
Raspuns corect:
Complicatii posibile:
▪ durere vie,
▪ hematom,
▪ embolie,
▪ abces,
▪ necroza tesuturilor,
▪ flegmon,
▪ ruperea acului,
▪ transmitere de boli infecto-contagioase.
10. Enumerati 5 cai de administrare ale medicamentelor:

Raspuns corect:
Mod de administrare al medicamentului:
▪ calea digestiva,
▪ calea respiratorie,
▪ calea percutanata,
▪ calea urinara,
▪ calea parenterala,
11. Enumerati 5 indicatii pentru administrarea medicamentelor pe cale rectala:

Raspuns corect:
Calea rectala este recomandata pentru:
▪ pacient cu intoleranta digestiva;
▪ pacient cu tulburari de deglutitie;
▪ pacient cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior;
▪ pacient care refuza calea orala;
▪ cu scopul de a obtine efect local sau general.
12. Denumiti 5 forme farmaceutice de medicamente ce se aplica pe suprafata tegumentelor:

Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 604
1) Pudre
2) Comprese
3) Unguente
4) Paste
5) Mixturi
6) Sprayuri
7) Sapunuri terapeutice
8) Stilete caustice
9) Emplasturelor medicamentoase
10) Bai medicinal
37
13. Enumerati 5 tehnici de aplicare a medicamentelor pe suprafata mucoaselor:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 609 – 612
1) Instilatie pe mucoasa conjunctivala
2) Aplicare de pomezi pe mucoasa conjunctivala
3) Aplicare de pulberi pe mucoasa conjunctivala
4) Instilatie nazala
5) Instilatie in conductul auditiv extern
6) Badijonarea mucoasei bucale/buco-faringiene
7) Badijonarea mucoasei foselor nazale
8) Gargara
9) Introducere de globulele vaginale (ovule)
14. Numiti 5 incidente/accidente ale injectiei intramusculare:

1) Atingerea nervului sciatic
2) Patrunderea cu acul intr-un vas de sange
3) Embolia gazoasa
4) Embolia uleioase
5) Necroza de tesuturi prin injectarea unei substante caustice
6) Ruperea acului
7) Abcesul local
8) Flegmonul fesier
15. Indicati 5 incidente/accidente ale injectiei intravenoase:

1) Tumefierea tesutului perivenos
2) Necroza tesutului perivenos
3) Hematomul
4) Flebalgia
5) Ametelile
6) Lipotimia
7) Colapsul
8) Socul anafilactic
16. Precizati 5 cauze ce pot genera accidente/ complicatii in administrarea medicamentelor:

1) Greseli de administrare
2) Actiunea toxica a medicamentului
3) Hipersensibilitatea organismului
4) Socul anafilactic
5) Boala serului
6) Dezechilibru biologic
7) Modificarea florei microbiene
8) Lipsa indicatiei medicului
Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.

1. Calea orala este calea .........(1) ..... de administrare a medicamentelor, acestea putandu-se resorbi
la nivelul mucoasei ...........(2).......si intestinale.
1 = naturala
2 = bucale.
2. Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa a)..................... sub forma

b).......................vaginale
a)=vaginala
38
b)=tampoanelor
3. Antibioticele sunt substante ..........(1).......... provenite din.............(2)..............celulelor vii sau

obtinute pe cale sintetica.
Raspuns : pag.159 ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
1= organice
2=metabolismul
4. Interferonul este o substanta dotata cu proprietati a)................................, anticanceroase si
modulatoare ale functiei b).................................. a organismului.
a=antivirale; b=imunitare
5. Anticoagulantele ...........(1)........... se folosesc in tratamentul ............(2).............. sub controlul

saptamanal al probelorde coagulare.
1=cumarinice
2=ambulatoriu
6. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta introducerea medicamentelor ..........

(1)..........si ..........(2)..........prin mucoasa respiratorie cu absorbtia acestora la nivelul alveolelor pulmonare.
Raspuns : (1)- gazoase , (2) – volatile,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
de Editura Cison, 2011, pag.301).
7. Medicamentele sunt substante extrase sau …….(1) …… din produse de origine ..........(1)..........,
vegetala sau minerala.
Raspuns : (1) - sintetizate, (2) – animala (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
de Editura Cison, 2011, pag. 295).
8. Medicamentele sunt prescrise de catre ..........(1)..........si sunt notate in foaia de observatie a

pacientului internat sau pe ..........(2).......... in cazul pacientului ambulator.
Raspuns : (1)- medic , (2) – reteta,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
9. In organism, se obtine efect .....(1) ... sau ..... (2) ..... prin administrarea per os.
Raspuns : (1)- local , (2) – general,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
10.Prin comprese medicinale pot fi utilizate solutii ..........(1)........., decongestivante, ..........(2)..........,

astringente(rivanol).
Raspuns : (1)- dezinfectante, (2) – antiinflamatoare,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 303).
11. Scopul..(1)...................................... medicamentelor este de a actiona local sau general asupra ..

(2)......................................., in prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolii.
Raspuns: 1- administrarii; 2 – organismului; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C.,
ed.Medicala, 2007, p. 584
12.Supozitoarele sunt forme ..(1).............................................. in care substanta activa este cuprinsa

intr-o masa..(2)......................................, care se topeste la temperatura corpului.
Raspuns: 1- medicamentoase; 2 – solida; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala,
2007, p. 589
13.Chimioterapicele si antibioticele sunt ..(1).......................................care, introduse in organism,

distrug..(2).......................................... sau impiedica dezvoltarea lor.
Raspuns: 1- medicamente; 2 – microbii; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala,
2007, p. 630
39
14.Vaccinarea este provocarea unei..(1).................................. active fata de anumite infectii, prin
declansarea aparitiei unor..(2)...................................., ce impiedica persoana sa faca boala.
Raspuns: 1- imunitati; 2 – anticorpi; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007,
p. 641
15.Rectal se introduc in organism medicamente cu scopul de a obtine efect…..(1)….. ( de exemplu:

golirea rectului) si……..(2)………( cu actiune la nivelul intregului organism).
Raspuns : (1)- local , (2) – general, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos,
16.Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezinta introducerea medicamentelor prin

suprafata ….(1)………………….. cu absortie la nivelul.... (2)..............................
Raspuns : (1)- tegumentelor , (2) – pielii, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos, Editura Cison, 2011, pag. 302).
17.Injectia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in stare....(1)........................... cu

ajutorul unui ac adaptat la ......(2)................. (acul traverseaza tesuturile organismului).
Raspuns : (1)- lichida , (2) – seringa, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos,
MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC -
1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana,
tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara – urmat de hepatizatie
rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
40
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f. ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara a. caverna
2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40º C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie

1. Dispneea este definita ca fiind:
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie – pauza – expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
41
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. „Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:

a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
42
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb–sidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a. vomica, febra 37,5º – 38º C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39º-40º C, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:
a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide
43
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:
a. rosie–ruginie, vascoasa, aderenta
b. sidefie-perlata
c. spumoasa, aerata
d. alb-perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara
33. Primoinfectia TBC se face pe cale:
a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo-bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:
a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:
a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:
a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:
a. intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b. vaccinare antituberculoasa
c. vaccinare antigripala
d. izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a. sancrul de inoculare
b. caverna
c. adenopatia satelita
d. granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. primoinfectia oculta
b. tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c. tuberculoza fibroasa
d. tuberculoza infiltrativa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a. corticoterapie
b. antiinflamatoare
c. antibiotice
d. tuberculostatice
44
42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:
a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala
43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
d. eupnee
44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a. scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii
b. contaminarii cu pneumococ
c. comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a. senzatie de voma
b. caldura retrosternala si jena respiratorie
c. varsatura
d. epistaxis
46. Durerea toracica poate avea drept cauze:
a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni pleuropulmonare
c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d. afectiuni gastrice
47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
48. O complicatie a pneumoniei este:
a. bronsita cronica
b. emfizemul pulmonar
c. insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa
49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a. febra 40 – 41°C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic: 30 – 40 minute
d. hiperpirexie
50. Spirografia exploreaza:
a. volumele pulmonare dupa efort
b. arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c. volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului
51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. lipotimie
b. pneumotorax
c. hematemeza
d. colaps
52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

a. spirografia
b. IDR Cassoni
c. IDR Dick
d. IDR la tuberculina
45
53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a. sonda Metras
b. bronhoscop
c. aparat Roentgen
d. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie:
a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) administrare de alupent
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) sedarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
d) 20 – 50 ml
SURSA BIBLIOGRAFICA
Modulul 23: Pneumologie si nursing specific
1A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123

2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 275
6F. C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 145
7A. C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 81
46
11 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 286
12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-288
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 286
14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1 C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 287
2 D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 295
3 A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 464
4 B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 318
5 E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 384
II.
1 E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 284
2 C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 293
3 A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 278
4 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 309
III.
1 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 309
2 C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 293
3 E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 320
4 A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 284
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c L. Titirca – Ghid de Nursing pag. 81

2. b Chiru F. IOBS pag. 118
3. c Chiru F. IOBS - pag. 122
4. d Chiru F. IOBS pag. 123
5. a Chiru F. IOBS pag. 147
8. c Chiru F. IOBS pag. 136
9. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
47
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
1. Precizaţi 5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice:

RĂSPUNS: L. TITIRCA,Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali edit. Viata
romaneasca, p. 43
ü Debut brusc
ü Frison unic
ü Febra “in platou”
ü Junghi toracic
ü Tuse
ü Expectoratie ruginie
ü Polipnee
ü Tahicardie
ü Frecvent herpes labial
2. Enumeraţi 5 probleme ale pacientului cu astm bronsic:

1) ...
2)
RĂSPUNS: L. TITIRCA,Manual de ingrijiri, p. 41
48
ü Alterarea respiratiei
ü Anxietate
ü Deficit de autoingrijire
ü Alterarea somnului
ü Disconfort
ü Alterarea comunicarii
3. Precizaţi 5 manifestari caracteristice starii de rau astmatic:

1)
ü
Polipnee
ü
Tiraj
ü
Cianoza
ü
Hipertensiune arteriala
ü
Tahicardie
ü
Imposibilitatea de a vorbi
4. Precizaţi 5 simptome caracteristica afectiunilor respiratorii:

ü Identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice si indepartarea lor
ü Ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
ü Suportul psihic al pacientului
ü Administrarea tratamentului medicamentos prescris
ü Masurarea functiilor vitale
ü Hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor
5. Precizaţi 5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice:

RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă, p. 275
ü Tabagismul
ü Alcoolismul
ü Poluarea
ü Vaporii iritanti din industria chimica
ü Conditii atmosferice nefavorabile
6. Precizaţi 5 simptome caracteristice pneumoniei pneumococice:

ü Frison unic
ü Junghi toracic
ü Febra “in platou”
ü Tuse
ü Expectoratie ruginie
ü Facies vultuos
ü
7. Enumeraţi 5 factori favorizanti ai aparitiei pneumoniei pneumococice:
1) ...
ü Frigul
ü Umiditatea
ü Alcoolismul
ü Unele boli cronice
ü Oboseala fizica si psihica
8. Enumeraţi 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei:

ü Terenul
49
ü Varsta
ü Caracterul contaminarii
ü Scaderea rezistentei organismului
ü Unele tratamente
9. Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei primare:

ü Tuse
ü Astenie
ü Inapetenta
ü Scaderea ponderala
ü Stare subfebrila
10. Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei secundare:

ü Transpiratii nocturne
ü Febra vesperala
ü Tuse
ü Expectoratie redusa sau abundenta
ü Dispnee
11. Denumiti 5 metode de tatament ale afectiunilor pulmonare cronice:

Raspuns: „Medicina interna pentru cadre medii”, Borundel C., ed.all, 2009, p.279
a) Corticoterapia
b) Dezobstruarea bronsica
c) Ventilatia mecanica
d) Drenajul postural
e) Kineziterapia
f) Terapia ocupationala
g) Cura balneara
h) Climatoterapia
12. Precizati 5 alergeni obisnuiti ce provoaca astmul bronsic:

a) Polenul
b) Praful de camera
c) Parul si epiteliile de animale
d) Fungii atmosferici
e) Lapte, oua, carne
f) Penicilina
g) Acidul acetil salicilic
h) Aminofenazona
13. Indicati 5 simptome prezente in pneumonia pneumococica:

a) Infectie rinofaringiana
b) Astenie
c) Cefalee
d) Sensibilitate la frig
e) Junghi toracic
f) Fata congestionata intens pe partea bolnava
g) Buze cianotice
h) Tuse
i) Herpes in jurul buzelor
14. Numiti 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei pulmonare:
50
a) Terenul
b) Varsta
c) Caracterul contaminarii
d) Subalimentatie
e) Epuizare fizica sau psihica
f) Diabet, alcoolism
g) Corticoterapia
h) Aparare naturala slaba
15. Enumerati 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu astm bronsic:

Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala
Romaneasca, 2008, p. 41 – 42
1) Aplicarea masurilor de urgenta in criza
2) Internarea pacientului cu „rau asmatic”
3) Mentinerea pacientului in pozitie sezand
4) Identificarea factorilor ce contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice
5) Ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
6) Suport psihic al pacientului
7) Administrarea tratamentului medicamentos prescris
8) Masurarea functiilor vitale
9) Educarea pacientului
18. Enumerati 5 dintre cele mai obişnuite alergene care pot declansa criza de astm bronsic:
Raspuns : Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag 285.
1. polenul,
2. praful de cameră,
3. părul şi scuamele de animale,
4. fungii atmosferici,
5. unele alergene alimentare (lapte, ouă, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina,
Aminofenazona, unele produse microbiene);
19. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in insuficienta respiratorie acuta:

Raspuns corect:
- cianoza,
- dispnee,
- modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii,
- tahicardie,
- durere toracica,
- transpiratii abundente,
- anxietate,
- confuzie,
- delir.
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 39-40 ).
20. Enumerati 5 manifestari de dependenta prezente in criza de astm bronsic:

Raspuns corect:
-uneori stare prodromala: rinoree, stranut, tuse uscata;
-dispnee cu caracter expirator;
- anxietate;
-tuse cu expectoratie;
-transpiratii;
-bradicardie;
-ortopnee.
51
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 41 ).
21. Indicaţi 5 simptome specifice ale astmului bronsic:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 285
ü Debut brusc de abces brutal
ü Dispnee
ü Neliniste
ü Prurit
ü Hipersecretie
ü Prodroame
ü Stranut, lacrimare, cefalee
ü Criza cu simptome caracteristice
22. Numiţi 5 manifestari de dependenta in insuficienta respiratorie acuta:
RĂSPUNS: L. Titirca, Urgente medico-chirurgicale, ed. Medicala, 2008, pag. 39

ü Dispnee
ü Cianoza
ü Modificarea aplitudinii miscarilor respiratorii
ü Tahicardie, durere toracica
ü Transpiratii abundente, anxietate, confuzie, delir
23. Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29
a) Senzatie de gadilare a laringelui

b) Caldura retrosternala
c) Gust de sange in gura
d) Tuse iritativa
e) Sange expectorat rosu aprins, aerat, spumos
f) Sange amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
g) Paloare, anxietate, transpiratii,
h) Tahipnee, tahicardie
i)Scaderea T.A.
24. Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie:

Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 - 31
a) Repaus absolut in pozitie semisezand
b) Repaus vocal absolut
c) Administrare de lichide reci in cantitati mici
d) Punga cu gheata pe regiunea retrosternala
e) Combaterea acceselor de tuse
f) Schimbarea lengeriei de corp a pacientului
g) Tratament hemostatic
h) Tratament chirurgical de urgenta
1. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………………...(virusuri, bacterii, etc.),

sau de inhalarea unor substante ..(2)…………………….. (clor, amoniac, fum de tutun, etc).
Raspuns : (1)- infectiosi, (2) – iritante, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag. 274).
2. Tuberculoza pulmonara este o boala..(1).......................................................,
provocata de ..(2)....................................................,afectand organismul in intregime, in doua etape.
Raspuns : (1)- infecto-contagioasa, (2) – bacilul Koch, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag. 306).
52
3. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………….(virusuri, bacterii), factori
alergici, inhalarea unor..(2)…………………………iritante(clor, amoniac, fum).
Raspuns: 1 – infectiosi; 2 – substante; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.274
4. Bronsita cronica este un sindrom caracterizat prin..(1)……………………, insotita de cresterea
secretiilor bronsice, permanenta sau..(2)…………………………, necauzata de o boala sau leziune bronho-
pulmonara specifica.
5. Raspuns: 1 – tuse; 2 – intermitenta; „Medicina interna pentru cadre medii”,
6. Astmul bronsic este caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si..(1)…………
…………………, a calibrului bronhiilor, cu crize de dispnee..(2)………………….... si raluri sibilante.
Raspuns: 1 – reversibila; 2 – expiratorie; „Medicina interna pentru cadre medii”,
7. Pneumonia pneumococica este provocata de ..(1)………………………, care poate fi gasit frecvent
la indivizi ..(2)…………………………, ca saprofit, in cavitatea bucala si in faringe.
Raspuns: 1 – pneumococ; 2 – sanatosi; „Medicina interna pentru cadre medii”,
8. Tuberculoza pulmonara este o boala provocata de..(1)……………………………...., afectand
intregul organism, interesand cu precadere..(2)………………………….. si avand o evolutie cronica.
Raspuns: 1 – bacilul Koch; 2 – plamanul; „Medicina interna pentru cadre medii”,
9. Punctia cavitatii pleurale se numeste a).................si se foloseste in scop diagnostic sau
b)...................al colectiilor purulente (piotorax) sau a celor serofibrinoase.„Chirurgie” Raspuns: S.
Daschievici, Ed. Medicala, 2010, pag. 209 a) toracocenteza b) explorator
10.Fiind act chirurgical, punctia se executa folosindu-se materiale ……(1)…….. in conditii de ………
(9)…. riguroasa.
Raspuns: „Chirurgie” S. Daschievici, Ed. Medicala, 2010, pag. 209
1) sterile 2) asepsie
11. Laringitele sunt inflamaţii ......(1)........... sau cronice, de natura virotică sau .........(2)........, a
mucoasei laringelui.
Raspuns : (1)- acute, (2) – bacteriana (Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag.273)
12.Bronşita acută este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice, interesând de obicei bronhiile .....
(1)...........şi ..... (2)........... şi frecvent traheea (traheobronşită).
Raspuns : (1)- mari, (2) – mijlocii, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag. 274).
13.Astmul bronşic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă şi reversibilă,
a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee ..... (1)........... , raluri ...... (2)............ si wheezing.
Raspuns : (1)- expiratorie, (2) – sibilante, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag 284).
14. In astmul bronsic, dispneea paroxistică este consecinţa a trei factori, care induc
bronhostenoza: ......... (1)....... mucoasei bronşice, ..... (2)...........şi spasmul.
Raspuns : (1)- edemul, (2) – spasmul, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag 284).
15.In criza de astm bronsic dispneea este paroxistă, ..... (1)..........., cu expiraţie..... (1)...........şi
suieratoare .
Raspuns : (1)- bradipneica, (2) prelungită, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
16.La sfârşitul crizei de astm bronsic, apare tusea ..... (1)........... şi chinuitoare cu spută
vâscoasă, ................(2)........ bogată în eozinofile , cristale Charcot-Leyden şi spirale Curschman.
Raspuns : (1)- uscată, (2) – albicioasă (perlată), ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag 285).
MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOLOGIE
53
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar
precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la
nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari paraclinice
invazive.
7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.
8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si cresterea
enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice opiacee, cu
mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul de
evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea
bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f. Miofilin
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA
1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:

a. anticoagulante
54
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi evitate prin:
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore
4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:
a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:

a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3- 5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:
a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
c. condimentele
d. conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:

a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
55
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra
20. In angina pectorala durerea este:
a. brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal”, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
d. localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :

a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
56
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:

a. arterei radiale
b. carotidei
57
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:
a. 10 – 12 zile
b. 7 – 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 – 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a
miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:

a. indicele de protrombina
b. creatina
58
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:

a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 – 48 de ore de la debut
b. 12 – 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:

a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica
SURSA BIBLIOGRAFICA
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
59
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94

3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408

3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
60
29 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie-
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
3.Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi .....
(2)........... este o formă specială de dispnee.
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor .....
(1)........... pe care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau..... (2)........... ale
arterelor coronare.
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize .........
(1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi
dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici.
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se poate
evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în care este
dovedită cauza.
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.
7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul si
antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca
2).................... pectorala.
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie-
61
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
a
Raspuns corect:
a) durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena );
b) nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
c) dureaza peste 30 minute.
d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare)
sau atipica (regiunea gastrica).
e) dispnee,
f) anxietate marcata,
g) transpiratii reci,
h) sughit,
i) greturi, varsaturi,
- stare de slabiciune,
- ameteli,
- H.T.A.,
- se poate ajunge la colaps,
- hipertermie ( dupa 24-48 h ).
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 54-55).
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
Raspuns corect:
- disconfort,
- anxietate,
- scaderea debitului cardiac,
- alterarea perfuziei tisulare,
- deficit de autoingrijire, intoleranta la efort,
- potential de complicatii.
(Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2008, pag. 55).
2. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382
ü Ateroscleroza coronariana
ü Valvulopatiile aortice
ü Anemia
ü Tahicardiile paroxistice
ü Hipertiroidismul
1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi .....
(2)........... este o formă specială de dispnee.
Raspuns : (1)- apnee, (2) – polipnee, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 339).
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor .....

(1)........... pe care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
Raspuns : (1)- bioelectrice, (2) – inima, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau..... (2)........... ale
arterelor coronare.
62
Raspuns : (1)- funcţionale, (2) – organice, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag. 381)
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize .........
(1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi
dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici.
Raspuns : (1)- dureroase, (2) – retrosternal, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se poate
evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în care este dovedită
cauza.
Raspuns : (1)- esenţială, (2) – secundară ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.
„Manual de ingrijiri” L. Titirca, pag. 531. a) necroza; b) obstructie
7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul si
antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca
2).................... pectorala.
„Urgente medicale”, F. Chiru, S. Simion, C. Marcean, E. Iancu, vol. I, ed. RCR Print, Bucuresti, pag
93 a) precordiala, 2) angina
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE -
63
Notati cu A (adevarat) au F (fals):
1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani.

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani.
3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.
5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal.
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios “ca pacura”.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.

1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:
a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
6. Colecistita acuta este:
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a. intoxicatii alimentare
b. intoxicatii cu substante caustice
c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:

a. ingestia de substante caustice
64
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva superioara exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:
a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b. evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d. exploratorie a cavitatii pleurale
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d. scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:
a. duodenita
b. gastrita
c. peritonita
d. colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:
a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei
15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:
a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza
1. Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta:

2. Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:
3.Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute:
4. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:
5. Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute:
6. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu
iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei
sau ale cailor b)...................... .
3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara
provoaca b)....................... mucoasei.
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48
ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale b)......................
cu substante de contrast.
65
6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast,
administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu
substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.
SURSA BIBLIOGRAFICA
66
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
2. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456

6. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
11. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458
12.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
13.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
15.– F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456

2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5. d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
1. Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta:

RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550-551
ü Febra
ü Stare generala alterata
ü Frisoane
ü Durere
ü Tulburari digestive
ü Paliditate
ü Transpiratii
ü Stare subicterica sau icter
ü Contractura musculara
2. Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:

RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
ü HL
ü VSH
67
ü Bilirubina
ü Urobilinogen
ü Examen radiologic direct
ü Ecografie
3.Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute:

1. …............................
2. ….............................
3. ….................................
4. …................................
5. …................................
ü Perforatia
ü Gangrene
ü Fistula
ü Empiem
ü Peritonita
ü Angiocolita acuta
ü Abcese hepatice
ü Pancreatita acuta
6. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:

ü
Apa
ü
Ceai dulce
ü
Sucuri de fructe
ü
Zeama de compot
ü
Supe de zarzavat
ü
Orez
ü
Gris
ü
Biscuiti
ü
Piscoturi
ü
Iaurt
7. Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute:
ü Colibacilul
ü Streptococus fecalis (Enterococul)
ü Stafilococul
ü Pneumococul
ü Salmonella
ü Streptococul
6. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 87 – 88
a) Repaus la pat
b) Recoltarea de sange si urina pentru examene de laborator
c) Calmarea durerii si a starii de agitatie
d) Calmarea varsaturilor
e) Alimentatie lichida
f) Combaterea infectiei
g) Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
h) Punga cu gheata pe hipocondrul drept
i) Tratament chirurgical
68
1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu
iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 85
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei
sau ale cailor b)...................... .
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 86
3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara
provoaca b)....................... mucoasei.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 171
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48
ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 173
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale b)......................
cu substante de contrast.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 212
6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast,
administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu
substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.
RASPUNSURI - cu itemi semiobiectivi de completare
1. a) acuta ; b) hipocondrul
2. a) spastice; b) biliare
3. a) pancreatic; b) inflamatia
4. a) chirurgicala; b) urgenta
5. a) colonului; b) rectala
6. a) radiografierea; b) orala
7. a) biliare; b) colecistul
MODULUL 26 : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
69
1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
5. Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.
10. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11. In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.
12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.
1. Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod

2. Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte
3. Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”

4. Pielografia d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5. Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor excretoare
2.
1. Polakiurie a. cresterea cantitatii de urina peste 2 l/24 ore
2. Incontinenta de urina b. prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c. cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d. prezenta puroiului in urina
5. Piuria e. emisia involuntara de urina
f. prezenta glucozei in urina
3.
1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore
Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare
Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune
Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea normala
Marcati cu X raspunsul corect:
1. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:

a. prin urinare intr-un recipient nesteril
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
70
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
d. dupa administrarea antibioticelor
2. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie
d. izostenurie
3. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:

a. prin sonda duodenala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
d. sonda intestinala
4. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:

a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
d. administrare de lichide in cantitati scazute
5. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a. supraincarcare sodica si hidrica
b. hipokaliemie si hipercalcemie
c. HTA, insuficienta cardiaca
d. hipotensiune arteriala cu colaps
6. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:

a. formare a edemelor
b. formare si mentinere a edemelor
c. mentinere a edemelor
d. absenta edemelor
7. Retentia de urina reprezinta:

a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
d. emisia voluntara de urina
8. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
d. leziuni glomerulare
9. Dieta in faza compensata a IRA trebuie sa fie:

a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
d. normolipidica si hipoglucidica
10. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:

a. evitarea infectiilor
b. depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale
c. evitarea consumului de sare
71
d. tratarea corecta a infectiilor
11. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:

a. creste progresiv
b. ramane neschimbat
c. scade progresiv
d. creste si apoi scade semnificativ
12. Cauzele prerenale ale IRA sunt:

a. neoplasmul de prostata
b. obstructia uretrala
c. hipovolemia
d. hipotensiunea arteriala
13. Oliguria in IRA dureaza:

a. 10-14 zile
b. 1-2 luni
c. 2-3 saptamani
d. 2-4 zile
14. Edemul renal este:

a. rosu, nedureros, moale
b. alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
d. rosu, dureros, tare
15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

a. colaps vascular
b. constipatie
c. insuficienta cardiaca
d. glomerulonefrita
16. Hipovolemia este determinata de:

a. hemoragii importante
b. insuficienta cardiovasculara
c. hipotensiune arterial
d. gingivoragii
17. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:

a. colica biliara
b. colica abdominala
c. colica renala
d. enterocolita
18. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:

a. diaree
b. constipatie
c. anemie
d. polakiurie, tenesme vezicale
19. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:

a. administrarea de diuretice
b. administrare de laxative
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
d. repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
20. Calculii urici sunt:
72
a. duri, galben-bruni
b. albiciosi, moi si sfaramiciosi
c. neregulati si cenusii
d, rosii caramizii
21. Densitatea urinei in poliurie este:

a. 1001 - 1002
b. 1015 - 1020
c. 1030 - 1040
d. 1050 - 1060
22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. este alb, nedureros, moale
b. este violaceu, dur, dureros
c. debuteaza la pleoape, fata, maleole
d. se pastreaza amprenta degetului la apasare
23. Prezenta puroiului in urina se numeste:

a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
d. albuminurie
24. Calculii renali pot fi formati din:

a. colesterol
b. acid uric
c. clorura de potasiu
d. clorura de sodiu
25. In litiaza urica se administreaza:

a. medicatie alcalinizanta
b. acid mandelic
c. acidifiante
d. colecistochinetice
26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
a. sarac in acizi nucleici
b. sarac in oxalati
c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d. bogat in legume si fructe
27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:

a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag – gretos
d. fetid
28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede:

a. repaus absolut la pat
b. reducerea ratiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
d. reducerea proteinelor
29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa:

a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b. 10 min si se mentine 2-3 ore
c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d. 10-15 min si se mentine 24 ore
73
30. Polakiuria reprezinta:
a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b. cresterea frecventei mictiunilor
c. emisia involuntara de urina
d. scaderea frecventei mictiunilor
31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:

a. migrarea unui calcul
b. abuzuri alimentare
c. zdruncinaturi
d. restrictii alimentare
32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:

a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineata
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d. 5 ml urina de la inceputul jetului
33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza
34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. cand apare infectia urinara
b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c. cand functia rinichiului nu este afectata
d. cand tratamentul renal nu da rezultate
35. Calculii renali au un diametru de:
a. 0.5 – 1 mm
b. 1 - 1.5 mm
c. peste 2 mm
d. sub 0,5 mm
36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:

a. 2-3 saptamani
b. 4-6 luni
c. 1-2 luni
d. 1-7 zile
37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu:

a. manitol si diuretice de ansa
b. antihistaminice
c. solutii perfuzabile
d. antibiotice
38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b. obstructia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d. stenoze ureterale
39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:

a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi
74
c. 500-1000 ml/zi
d. 300-500 ml/zi
40. Cauzele postrenale ale IRA sunt:

a. hipovolemia
b. glomerulonefrite
c. obstructia cailor urinare
d. soc traumatic
41. Manifestarile digestive ale IRA sunt:

a. sughit, sete, anorexie
b. oboseala, somnolenta, astenie
c. facies teros, edeme declive
d. tahicardie
42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. controleaza balanta lichidiana
b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator
c. creste sansa de supravietuire a pacientului
d. controleaza tulburarile electrolitice
43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:

a. dureri lombare, musculare
b. febra si scadere ponderala
c. somnolenta, stare confuzionala
d. dureri abdominale
44. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a. polakiurie
b. agitatie psiho-motorie, transpiratie
c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d. disurie
45. Poliuria este o tulburare:

a. a emisiei urinare
b. a diurezei
c. calitativa a urinii
d. retentie de urina
46. In litiaza urica se recomanda:

a. alimente bogate in oxalati
b. lapte, legume
c. alimente sarace in acizi nucleici
d. fructe
47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

a. tuberculoza renala
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. hidronefroza
48. Proteinuria inseamna prezenta:

a. glucozei in urina
b. albuminei in urina
c. sangelui in urina
d. prezenta proteinelor in sange
49. Hematuria de natura renala apare in:
75
a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
d. litiaza biliara
50. Sechelele IRA pot evolua spre:

a. cancer renal
b. litiaza renala
c. insuficienta renala cronica
d. colica renala
51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu exceptia:
a. aplicatii calde pe regiunea lombara
b. Buscopan 20-40 mg i.v.
c. tratament antibiotic
d. repaus la pat
52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:

a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
d. Pobilan
53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara
54. Urografia reprezinta examenul radiologic al:

a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism
uretral
c. vezicii urinare
d. veziculei biliare
55. Radiografia renala simpla poate evidentia:

a. conturul si pozitia rinichilor
b. calculii biliari
c. chistul ovarian
d. starea functionala a rinichilor.
SURSA BIBLIOGRAFICA
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205
76
12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a
1 – c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334

2 – b – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891
4 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
5 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
6 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876
7 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
8 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
12 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204
18 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
19 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214
20 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
27 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206
31 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
37 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
40 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
41 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
42 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
77
52 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
53 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
54 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
55 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS SCURT DIN BOLILE APARATULUI RENAL
1. Denumiţi 5 cauze ce duc la insuficienţă renală acută:

RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 605
ü Hipovolemia
ü Cauze vasodilatatoare
ü Cauze cardiovasculare
ü Hipoperfuzie renala
ü Hipotensiune arterială
ü Insuficientă prerenala postoperatorie
ü Glomerulonefrite
ü Neoplasm vezical
ü Neoplasm de prostată
ü Obstrucţie uretrală
2. Numiţi 5 semne clinice ale insuficientei renale acute:

ü Oboseala
ü Anorexie
ü Vărsături
ü Halena amoniacală
ü Respiraţie Kussmaul/Cheyne – Stokes
ü Diateza hemoragică
ü Somnolenţă
ü Convulsii
ü Agitaţie
ü Comă
3.Precizaţi 5 elemente ale tratamentului conservator in insuficienta renala acuta:
ü Măsurarea aportului lichidian
ü Cântărirea zilnică
ü Limitarea lichidelor la 400 ml. +pierderile din ziua precedentă
ü Modificarea dozelor de medicamente
ü Tratamentul hiperkaliemiei
ü Tratamentul acidozei
ü Adăugarea agenţilor ce leagă fosfatul
4. Enumeraţi 5 complicaţii ale insuficientei renale acute:

ü
Supraîncărcare sodică şi hidrica
ü
Hipertensiune intracraniană
ü
Hiperkaliemie
78
ü
Hiperfosfatemie
ü
Hipocalcemie
ü
Hiperuricemie
ü
Anemie
ü
Infecţii
ü
Hemoragii
ü
Ileus
ü
Pericardita
ü
Tulburări neurologice
5. Indicaţi 5 medicamente utilizate în colica renală:
ü Atropina
ü Procaina/Xilina
ü Aminofenazona
ü Algocalmin
ü Mialgin
ü Morfină
ü Clordelazin
6. Indicati 5 manifestari de dependenta in insuficienta renala acuta:

Romaneasca, 2008, p. 102
1) Tahicardie, H.T.A., aritmii
2) Edeme
3) Polipnee
4) Greturi, varsaturi, anorexie
5) Astenie, somnolenta, confuzie, coma
6) Mici hemoragii la nivelul pielii sia mucoaselor
7) Oligo-anurie
8) Uree sanguina, acid uric si creatinina crescute
9) Hiperkaliemie, hiponatremie
10) Acidoza metabolica
7. Precizati 5 manifestari de dependenta in litiaza renala:
1) Durere lombara permanenta sau provocata de efort
2) Durere colicativa
3) Pozitie antalgica
4) Anxietate, neliniste, agitatie,
5) Tenesme vezicale
6) Disurie, polakiurie
7) Graturi, varsaturi
8) Paloare
9) Transpiratii, extremitati reci
10) Examinari paraclinice si de laborator
8.Precizati 5 simptome ce apar in colica renala:

Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 114 – 115
a) Durere de tip colicativ
b) Neliniste, agitatie, anxietate
c) Tenesme vezicale
d) Disurie, polakiurie, hematurie
79
e) Greturi, varsaturi
f) Oprirea tranzitului intestinal
g) Tahicardie, transpiratii
h) Hipotensiune arteriala
i) Febra moderata
9. Denumiti 5 interventii de urgenta folosite, in colica renala, in spital:

Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 116
a) Examenul complet de urina
b) Radiografie renala pe gol
c) Recoltarea de sange pentru examen de laborator
d) Calmarea durerii
e) Administrarea de antibiotice
f) Combaterea starii de soc
g) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
h) Tratament chirurgical la nevoie
11. Enumerati 5 manifestari clinice in litiaza renala .

RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p 610
ü Durerea
ü Mictiuni frecvente si dureroase
ü Neliniste si agitatie
ü Hematurie macroscopica sau microscopica
ü Poliurie cu urini clare
ü Constipatie
12. Enumerati 5 alimente bogate in oxalati care vor fi evitate in litiaza oxalica .
ü Cafea
ü Ciocolata
ü Rosii
ü Fasole
ü Varza
ü Cartofi
13. Precizaţi 5 simptome in stadiul de insuficienta renala cronica decompensata

ü Stare generala alterata
ü Greata
ü Varsaturi
ü Diaree
ü Paloare caracteristica a tegumentelor si mucoaselor
ü Cefalee ,ameteli
ü Dispnee
14. Enumeraţi5 manifestari clinice ale pielonefritei acute.

ü
Febra cu instalre brusca sau progresiva .
ü
Frisoane
ü
Transpiratii
ü
Cefalee
ü
Dureri lombare frecvent unilaterale
ü
Polakiurie
ü
Mictiuni dureroase
15. Enumerati semnele retentiei azotate .
80
ü Cefalee ,insomnie,astenie fizica ,somnolenta
ü Anorexie, diaree , varsaturi .
ü Miros amoniacal al aerului expirat amoniacal
ü Hipertensiune arteriala
ü Paloare ,slabire .
MODULUL 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA

1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului este facultativa pentru bolnavii internati in serviciile de
chirurgie.
2. Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la
esofag pana la rect.
3. Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C), examenul
macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei.
4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti: reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5. In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa
grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a medicului.
7. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai usoara decat
tratarea ulceratiei constituite.
8. Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui
efort sau supuratia plagilor.
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.
11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune existenta unei
complicatii.
12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange nu presupune nici o interventie din partea asistentei
medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui fragment tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea brusca a
presiunii in caile biliare.

1.
1) Colica biliara A) Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice
2) Litiaza biliara B) Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de

diferite grade (congestie, supuratie, gangrena)
3) Colecistita acuta C) Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau in caile biliare.
4) Angiocolita D) Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in
umarul drept
5) Stenoza pilorica E) Afectiune trombolitica
F) Complicatia ulcerului gastro-duodenal
2.
1) Ecografia A) Decelarea calculilor in caile biliare
2) Colangiografia B) Evidentierea prezentei calculilor
3) Gastroscopia C) Evidentierea permeabilitatii fluxului pe venele hepatice
4) Angiografia D) Vizualizarea mucoasei stomacului

5) RMN E) Investigarea functiei renale
F) Detectarea tumorilor si a chisturilor
81
1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:
a. respectarea disciplinei spitalicesti
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
d. respectarea pozitiilor impuse de medic
2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:

a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
d. clisme repetate
3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu anemie include si administrarea de:

a. plasma
b. sange total conservat
c. administrarea de fier
d. masa eritrocitara
4. Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:

a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) hipertiroidism
d) boala tromboembolica
5. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:

a. dimineata si la pranz, regim obisnuit, iar seara regim hidric
b. nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c. regim hidric
d. regim obisnuit
6. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza:

a. in seara dinaintea interventiei
b. cu 1 ora inaintea interventiei
c. cu 36 ore inaintea interventiei
d. cu 15 min inainte de interventie
7. Complicatia rahianesteziei este:

a. cefalee persistenta
b. tuse cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata
8. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:

a. dupa 48 ore
b. dupa 2 saptamani
c. dupa 1 saptamana
d. cat mai precoce
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:

a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie
10. Dupa rahianestezie, pacientul este transportat de la sala de operatie la salon in pozitie:
a. decubit ventral
82
b. decubit lateral
c. decubit dorsal cu capul intors lateral
d. decubit ventral cu capul intors lateral
11. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:

a. in prima zi
b. dupa 7 zile
c. dupa 48-72 ore
d. dupa 24 ore
12. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza in umarul drept si subscapular drept este prezenta
in:
a. colica biliara
b. ulcer gastric
c. pancreatita acuta
d. colica renala
13. Colica biliara apare mai frecvent:

a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b. dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
d. dupa o masa saraca in grasimi
14. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
a. sondaj gastric
b. colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c. efectuarea ionogramei sanguine
d. cistografie
15. In colica biliara, bolnavului i se administreaza:

a. antialgice, antispastice, antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice
16. Colica renala se caracterizeaza prin:

a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lombara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in hipogastru si
organele genitale externe
17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de:

a. Antispastice, antialgice, bai calde
b. Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d. Antitusive, antitermice, antialgice
18.Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere:

a. Medicatie secretolotica si drenaj postural
a. Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
SURSA BIBLIOGRAFICA:
83
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659

1.
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2 - C Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 545
3 - B Medicina interna – corneliu Borundel – pg 550
4 - A Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 552
5 – F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 547
2.
1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2 - a Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 547
3 - d Medicina interna – corneliu Borundel – pg 544
4 - c Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 544
5 – f Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 544
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 535

2. c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 551
3 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 550
4 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 555
5 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 556
6 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 558
7 a– Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
8 d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 616
9 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 617
14 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
15 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 661
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554
1. Enumeraţi 5 examene de laborator / investigatii necesare pentru pacientul cu colica biliara:
84
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
ü HL
ü VSH
ü Bilirubina
ü Transaminaza
ü Lipaza
ü Timp quick
ü Sumar urina
ü Examen radiologic
ü Radiografie pe gol
ü Ecografie abdominala
2. Indicaţi 5 interventii generale ale asistentului medical in conduita de urgenta pentru pacientul cu
colica biliara:
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
ü Repaus obligatoriu la pat
ü Regim alimentar
ü Supravegherea parametrilor circulatorii si a evolutiei pacientului
ü Supravegherea eliminarilor urinare
ü Sustinerea pacientului in timpul varsaturii
ü Aplicatii abdominal calde sau reci
14. Enumeraţi 5 alimente interzise in litiaza biliara:

RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 549; F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I,
2012, pag. 261
ü
Grasimi
ü
Oua
ü
frisca
ü
ciocolata
ü
varza
ü
maioneza
ü
slanina
ü
salam
ü
carnati
ü
prajeli
ü
condimente
15. Denumiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu boala ulceroasa:

1) Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului
2) Asigurarea dietei de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii
3) Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari functionale
4) Administrarea medicatiei prescrisa
5) Supravegherea functiilor vitale si vegetative
6) Supravegherea semnele de deshidratare si greutatea corporala
7) Bilantul ingest / excreta
8) Pregatirea preoperatorie a pacientului
9) Educarea pacientului in respectarea regimului igieno-dietetica
16. Numiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor biliare:
1) Asigurarea repausului fizic, psihic si alimentar inperioada acuta a bolii
2) Supravegherea varsaturilor si notarea lor in foaia de temperatura
3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
85
4) Asigurarea alimentatiei specifice, in perioadele duredoase
5) Pregatirea pacientului pentru examen radiologic
6) Recoltarea sangelui pentru examene de laboraor
7) Administrarea tratamentului antispastic, antiemetic si antiinfectios
8) Supravegherea durerii
9) Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperatura
10)Pregatirea psihica a pacientului pentru interventia chirurgicala
17. Indicaţi 5 semne/simptome caracteristice in ulcerul gastro-duodenal:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 457-458

ü Durerea
ü Arsura retrosternala (pirozis)
ü Eructatii acide
ü Gust acru sau amar
ü Varsaturi
ü Scadere in greutate in perioadele dureroase
18. Precizaţi 5 masuri terapeutice indicate de medic in caz de HDS:
RĂSPUNS: L.Titirca, Urgente medico-chirurgicale, pag. 98, 99

ü Spalatura gastric cu apa de la gheata
ü Aspiratie gastrica
ü Calmarea bolnavului
ü Perfuzie cu substituenti de volum
ü Administrarea de hemostatice
ü Punga cu gheata pe regiunea epigastrica
ü Transfuzie cu sange sau masa eritrocitara
19. Enumeraţi 5 factori care pot declansa hemoragia gastro-duodenala:

RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
ü
Mese copioase
ü
Abuz de alcool
ü
Boli intercurente
ü
Traumatisme abdominale
ü
Sondaj gastric
ü
Unele medicamente (aspirina, cortizonice, fenilbutazona)
ü
Examene radiologice
20. Numiţi 5 manifestari ale hemoragiei gastro-intestinale acute:

RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
ü Hematemeza
ü Melena
ü Slabiciune
ü Ameteli
ü Paloare
ü Transpiratii
ü Extremitati reci
ü Scaderea TA
ü Lipotimii
ü Tahicardie
3. Dupa operatiile pe tubul digestiv, reluarea alimentatiei pe cale …..(1)….. este intarziata cu 2-5 zile, in
acest timp pacientul fiind alimentat b).................... pentru a se aigura un repaus de tranzit intestinal.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 617 a) naturala; b) perfuzabil /
parental
86
4. Starea de subfebrilitate manifestata in primele a)..................... zile postoperator este indusa de
b)...................... de la nivelul plagii operatorii.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618 a) 2 zile; b) resorbtia
5. Pacientul operat trebuie sa isi reia mictiunea spontana la un interval maxim de a).................... ore dupa
operatie, in caz contrar se va forma b)............................ si eliminarea urinei se va face prin sondaj vezical
evacuator..
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618. a) 4-6 ore; b) globul vezical
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor,
cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.
10. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se hidrata.
11. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
12. Afectiunile articulare limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de pozitie a pacientului.
1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi
2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea prelungita la pat predispune pacientul la:

a. greturi
b. varsaturi
c. escare
87
d. litiaza biliara
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:

a. antidecubit
b. relaxa
c. iarba de mare
d. de buret
3. Toaleta bolnavului imobilizat se face:

a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun
4. Pielea bolnavului imobilizat este:

a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
d) rosie umeda
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:

a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. Scaunul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:

a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. biblioteca
7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face:

a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator
8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:

a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide
10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:

a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical
11. Pneumonia hipostatica se previne prin:
88
a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice
12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:

a. zilnic cu alcool diluat
b. saptamanal cu alcool diluat
c. lunar cu alcool diluat
d. zilnic cu rivanol
13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:

a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului 65
sanatos “ – Chiru F.- pag.
6 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului 75
1.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1-a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
89
2-e “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
3-d “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
4-b “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106

1-b “Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 75
Chiru F
2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 74
Chiru F
3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 76
Chiru F
4-f “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
2 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
3 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
6 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
9 D “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific –

Enumerati 5 complicatii determinate de imobilizare prelungita a pacientului:
1. …............................
2. ….............................
3. ….................................
4. …................................
5. …................................
RĂSPUNS: S. Daschievici, M. Mihailescu, Chirurgie, ed. Medicala, 2010, p. 747-748
ü Complicatii pulmonare / bronhopneumonia hipostatica
ü Escare de decubit
ü Infectie urinara
ü Complicatii meningeale
ü Retentia acuta de urina / glob vezical
MODULUL 34: DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
1. Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.

2. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infectarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
6. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
90
7. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.
8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
10. Hidratarea parenterala cu perfuzii glucozate 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.
11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
12. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
13. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

1.
A B
1 Tratamentul micozelor a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonella e Aciclovir
F Clexan
2.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f. Miofilin
1. SIDA este cauzata de:

a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 – 12 luni
b) 2 – 4 ani
c) 5 – 10 ani
d) 1 an
3. Rezistenta HIV in mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistenta
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma
5. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
d) antibiotice
6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
91
d) testul ADN
7. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca in hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali
8. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive
9. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor
10. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an
11. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura
12. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa:
a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor
13. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos

1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 425
catre asistentii medicali” Titirca L.
2 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 425
92
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”
1.
1-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
2–e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
3–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
4–c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
5–d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
2.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. Pagina
1–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
2-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
3-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
4-c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
5-d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.

intrebare pagina
1 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor” Lucretia Titirca 425
2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 455
3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 220
5 D “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
6 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. 222
93
8 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
9 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
10 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222
11 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
12 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
13 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
1. Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:

RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag.
455
ü Febra persistenta
ü Oboseala nejustificata
ü Transpiratii abundente nocturne
ü Diaree
ü Hepatosplenomegalie
ü Limfadenopatie generalizata
21. Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:

RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata
Medicala, 2008, pag. 425
ü Consumatorii de droguri
ü Homosexualii si bisexualii
ü Persoane care au primit transfuzii de sange
ü Prostituati
ü Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
ü Alte boli in antecedente
22. Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA:

RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Medicala, 2008, pag. 427
ü Combate hipertermia
ü Administreaza medicatia prescrisa de medic
ü Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului
ü Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi
ü Hraneste pacientul
ü Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
23. Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
Răspuns: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 91
ü
Cloramina
ü
Hipocloritul
ü
Fenolii
ü
Alcoolul de 70o
ü
Apa oxigenata
ü
Sarurile de amoniu
24. Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:

RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata
Medicala, 2008, pag. 428, 429
ü Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are
anumite obligatii
ü Sa nu doneze sange
94
ü Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
ü Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
ü Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
ü Sa respecte regulile de educatie sanitara
MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-
1. Diabetul zaharat poate exista fara ca bolnavul sa acuze vreo tulburare.

2. Printre cauzele DZ tip I nu se numara ereditatea si infectiile virale.
3. DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la persoanele obeze.
4. De obicei, hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina.
5. Alimentele care vor fi consumate cu restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele, ouale, branzeturile
fermentate.
6. Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu varsaturi prelungite.
7. Administrarea de insulina i.v. se face numai in cazul comei hipoglicemice.
8. Una din manifestarile de dependenta in accesul gutos este durerea aparuta noaptea brusc, violent,
insuportabil, este monoarticulara.
9. Tratamentul cu antidiabetice orale se face in DZ tip I.
10. Antidiabeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diabetica.
1.
A B
1. DZ tip II a. Antiinflamatoare
2. DZ tip I b. Solutie glucoza hipertona
3. Coma hiperglicemica c. Antidiabetice orale
4. Coma hipoglicemica d. Insulina administrata i.v.
5. Guta e. Insulina administrata s.c.
f. Antibiotice
2.
A B
1. coma diabetica a. actioneaza prompt in hipoglicemii
2. cortizolul b. complicatie vasculara
3. glucagonul c. o complicatie grava a diabetului zaharat
4. retinopatia diabetica d. este secretat de celulele A
5. hipoglicemie e. poate fi generat de arteriopatia diabetica

f. complicatie secundara
3.
95
A B
1. obezitatea a. pierderea in greutate cu 10-15%
2. denutritia b. semnul Babinski
3. diabetul zaharat c. depasirea greutatii ideale cu 15-20%
4. coma hipoglicemica d. hiperglicemie si glicozurie
5. retinopatia diabetica e. complicatie secundara
f. complicatie vasculara
1. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt:

a) Tremuraturi, piele uscata
b) Piele uscata, tremuraturi, greturi, varsaturi
c) Greturi, varsaturi, piele uscata, instalare lenta
d) Pruit
2. Pacientul cu diabet zaharat este o persoana care necesita:

a) Intreruperea activitatii profesionale
b) Desfasurarea actiunilor respectand indicatiile de regim si tratament
c) Nu are restrictii privind efortul fizic
d) Intreruperea activitatii intelectuale
3. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urmatoarele manifestari de dependenta:

a) Halena acetonica
b) Tremuraturi, transpiratii
c) Transpiratii, ameteli, astenie, foame exagerata
d) Halena amonicala
4. Din alimenatia pacientului cu obezitate se vor reduce urmatoarele alimente:

a) Produsele rafinate (ciocolata, frisca, maioneaza)
b) Legumele si frutele proaspete
c) Carnea slaba si laptele degresat
d) Vanat si peste
5. Din alimentatia pacientului cu guta, sunt excluse urmatoarele grupe de alimente:
a) Viscere, alimente excitante
b) Legume
c) Lactate
d) Fructe
6. Insulina este indispensabila in:

a) Diabetul de tip I
b) Hipoglicemii
c) Diabetul de tip II
d) Hipercolesterolemii
7. Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:

a) diabetului zaharat tip I
b) hipoglicemiei
c) diabetului zaharat de tip II
d) obezitatii
8. O unitate internationala de insulina obisnuita echilibreaza:

a) circa 4 gr glucoza
96
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
d) circa 2 gr glucoza
9. Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:

a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
d) nou-nascuti
10. La varstnicii care prezinta complicatii renale, tratamentul antidiabetic este condus dupa:
a) exclusiv valorile glicemiei
b) valorile glicemiei si glicozuriei
c) valorile glicozuriei
d) valorile ionogramei
11. Pacientul cu obezitate prezinta urmatoarele probleme de dependenta, cu exceptia:

a) tranzitului intestinal normal
b) alterarii mobilitatii
c) tulburarilor circulatorii si respiratorii
d) intolerantei la activitatea fizica
12. Insulina se va injecta de 3 ori pe zi:

a) la 15 minute dupa masa
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele principale
d) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
13. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica:

a) Polifagie,obezitate,hiperlipidemie
b) Polipnee,poliurie,tahicardie
c) Polifagie,polidipsie,poliurie
d) Polifagie,polakiurie, polidipsie
14. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) anemie
b) hiperglicemie si glicozurie
c) cresterea lipidelor in sange
d) hipoglicemie si abuminurie
15.Diabetul zaharat evolueaza in:

a) 2 stadii
b) 5 stadii
c) 3 stadii
d) 4 stadii
16. Guta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Manifestari articulare specifice
b) Leziuni viscerale (mai ales renale)
c) Manifestari respiratorii grave
d) Alterarea metabolisului proteic
17. Elementul clinic decisiv pentru diagnosticul gutei este:

a) costipatia
b) flebita
c) artrita
d) arteriopatia
97
18. Alimentatia bolnavului de guta poate fi:
a) Hipercalorica
b) Hipocalorica
c) Hiperproteica
d) Hiperlipid
19. Pacientul cu acidoza prezinta urmatoarele simptome:

a) Astenie, somnolenta-coma
b) Convulsii tonico-clonice
c) Pierderea monoculara sau binoculara a vederii
d) Transpiratii profuse si foame exagerata
20. Coma diabetica poate fi declansata de:

a) Efortul fizic prelunigit
b) Cresterea activitatii fizice
c) Consumul de alcool
d) Intreruperea insulinoterapiei
21. Semnele majore din coma diabetica sunt:

a) Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, somnolenta
b) Agitatie psihomotorie
c) Cefalee, diplopie, anxietate
d) Tulburari neurologice si contracturi
22. Principiile nutritive ce se vor cantarii inainte de ingerare pentru pacientii cu diabet, sunt:
a) Hidratii de carbon
b) Lipide vegetale
c) Proteinele
d) Vitaminele
23. Gangrena uscata apare frecvent pe fondul unei:

a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare
b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale
d) Ischemii cronice progresive
SURSA BIBLIOGRAFICA
Modulul 37 : Boli metabolice, de nutritie si nursing specific
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals)

1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683
2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683
3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693
6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413
7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415
8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410
II.Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414
2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415
3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
98
4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410
2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696
3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721
1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712
5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
II. Marcati cu X raspunsulcorect:
1- c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag695

2-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 709
3-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
4-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 720
8-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
11-a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”pag 407
MODUL 37: BOLI METABOLICE , DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC- CORECTAT
25. Enumerati 5 tipuri de complicatii cronice ale diabetului zaharat:

RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 697-698
ü Complicatii vasculare / microangiopatie / macroangiopatie
ü Complicatii infectioase / furuncule / abcese / TBC pulmonar / infectii genital / vulvo-vaginite
ü Complicatii oculare / retinopatie
ü Complicatii renale / glomeruloscleroza / pielonefrita / nefropatie
ü Complicatii nervoase / pareze / neuropatie periferica
ü Hiperlipoproteinemie
ü Litiaza biliara
ü Parodontoza
26. Numiţi 5 semne clinice prezente la un pacient cu diabet zaharat aflat in stadiul de coma diabetica:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 695-696
ü Paloare
ü Respiratie Kussmaul
99
ü
Somnolenta
ü
Hipotermie
ü
Deshidratare
ü
Hipotensiune arteriala
ü
Poliurie
ü
Ochi infundati in orbite
ü
Facies emaciat
ü
Comă DACA E IN COMA, E COMA !
MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

1. Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri
hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta doua modalitati distincte de transmitere: una digestiva si alta
parenterala.
2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.
3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza hepatomegalia care depaseste rebordul costal
cu cativa cm.
5. Caile biliare, stomacul, duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu
virus hepatic B si C.
7. Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol patogenic si
simptomatic.
8. Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard.
9. Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor, supus unor
complexe procedee de purificare si concentrare.
10. Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire,
ci si tuturor sugarilor.
11. Vaccinarea antihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul hepatic B
13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14. Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (tantari, plosnite etc) constituie o eventualitate
posibila.
15. Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in
cursul sarcinii.
1.
A B
1. Izvorul de infectie a. Contactul nemijlocit intre persoana
receptiva si eliminatorul de germeni
2. Calea de transmitere directa b. Organismele vii in care patrund
agentii patogeni si se multiplica
3. Calea de transmitere indirecta c. Totalitatea persoanelor dintr-o
colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de o anumita boala
infectioasa
4. Masa receptiva d. Transmitere unor elemente din
mediul extern
5. Agentii infectiosi e. Microorganisme patogene care
produc boala infectioasa
f. Factorii economico-sociali
100
2.
A B
1. epidemiologia a. aparitia unui numar redus de imbolnaviri in
randul populatiei
2. sporadicitatea b. studiaza bolile cu raspandire mare in randul
populatiei
3. epidemia c. boala se afla in mod permanent in anumite
teritorii
4. endemia d. izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare
de persoane dintr-o regiune
5. pandemia e. microorganisme patogene care produc boala
infectioasa
f. boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu
foarte mare
III. Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Incubatia in hepatita B este de:

a) 2 - 6 saptamani
b) 1 ½ - 6 luni
c) 2 - 23 saptamani
d) 1 - 2 ani
2. Virusul hepatitei B este prezent:

a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
d. lichid seminal
3. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:

a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
d. antidiareic
4. Scaderea amoniemiei, se realizeaza prin administrarea intravenos in perfuzie lenta, solutii care contin:
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
d. baze
5. Inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut, dupa diminuarea icterului, se asigura prin
administrarea de:
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
d. cardiotonice
101
6. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:
a. consumul de glucide
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
d. repausul
7. Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:

a. hemoleucogramei
b. ionogramei
c. proteina C rectiva
d. imunoglobulinelor
8. Hepatita cronica survine in proportie de:

a. 30% dupa hepatita de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
d. 10-20% dupa hepatita de tip C
9. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:

a. coma de gr I
b. coma de gr III
c. coma de gr IV
d. coma de gr II
Modulul 35: Boli infecto-contagioase si nursing specific

1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169

1. Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”pag 286-289
1-b
2-a
3-d
4-c
5-f
2. Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”pag 286-288

1- b
102
2- a
3- c
4- d
5- e
III. Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169

2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS SCURT DIN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE
27. Precizaţi 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute:

ü Tulburari dispetice
ü Inapetenta
ü Greturi
ü Varsaturi
ü Balonari
28. Enumeraţi 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta:
ü Stare subfebrila
ü Astenie
ü Insomnie
ü Cefalee
ü Hepatomegalie
29. Indicaţi 5 medicamente administrate in tulburarile dispeptice:

RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 519
ü Reglan
ü Emetiral
ü Torecan
ü Perfuzii cu solutii glucozate sau saline
ü Vitamine
30. Denumiţi principalele 5 examene de laborator recomandate in faza preicterica in hepatita acuta virala:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516, 517
ü
Urobilinogenurie
ü
Cresterea transaminazelor
ü
Reactii positive la sulfat de zinc
ü
Reactii positive la cefalina - colesterol
ü
Examen de urina
PRIMELE SUNT MODIFICARI ALE EXAMENELOR
31. Numiţi 5 din cele mai importante masuri preventive pentru reducerea cazurilor de imbolnaviri in hepatita
virala acuta:
103
RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Medicala, 2000, pag. 265, 266
ü Masuri fata de persoane prin izolarea si tratarea bolnavilor
ü Controlul medical al contactilor si suspectilor
ü Controlul medical al personalului din sectorul alimentar si din colectivitati
ü Metode de dezinfectie
ü Metode de sterilizare
MODULUL 45 : GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE-

1. Educaţia pentru sănătate a femeii începe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape
fiziologice din viata femeii.
2. Perioada de activitate genitală încetează o dată cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezintă principala metodă de depistare a cancerului de sân.
4. Autoexaminarea sânilor este obligatorie după vârsta de şase ani.
5. Fibroamele uterine sunt mai frecventa la rasa neagra decat la femeile albe.
6. Histerometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia.
7. Boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peritoneului pelvin.
8. Torsiunea fibromului pediculat genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
9. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
10. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
11. Depistarea fibromului uterin se face in general inainte de 30 de ani.
12. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
13 Polimenoreea este o tulburare de ritm a ciclului menstrual.
14. Dispareunia poate fi intalnita in vaginita, inflamatii pelvine.
15. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

1.
A B
1. Menoragie prelungita a. tumora de ovar

2. Dismenoree b. cancer de col uterin
3. Sangerari reduse cantitativ c. vulvovaginita
4. Dispareunie d. fibrom uterin

5. Dureri in hipogastru e. chist hepatic
f. boala inflamatorie pelvina
2.
A B
1.Histerometrie a. examen histopatologic

2. Testul Lahm-Schiller b. masurarea cavitatii uterine
3. Colposcopie c. examenul radiologic al corpului, istmului uterin si al trompelor
4.Biopsie de endometru d. explorarea orarului endocrin
5. Histerosalpingografia e. detectarea starilor precanceroase ale colului uterin
f. examenul endoscopic al colului uterin
III. Marcati cu « X » raspunsul corect :

104
1. Examenul abdomenului pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice se foloseste:
a) Inspectia, palparea
b) Inspectia, percutia, palparea
c) Palparea
d) Auscultatia
2. Durerea in afectiunile ginecologice este localizata:
a) in hipogastru, fara iradiere
b) in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin
c) generalizata in tot abdomenul
d) in epigastru
3. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:
a) Menoragie prelungita
b) Menstruatie obisnuita
c) Amenoree
d) Hipomenoreea
4. Examenul genital cu valve este contraindicat in urmatoarele cazuri cu exceptia:
a) In vaginism
b) In operatii cu suture recente de perineu
c) La virgine
d) In cazul prelevarii secretiei vaginale sau din canalul cervical
5. Tulburari de ciclu menstrual de flux sunt:
a) Dismenoree, amenoree
b) Hipermenoree, hipomenoree
c) Polimenoree, oligomenoree
d) Amenoree, oligomenoree
6. Pacienta cu boala inflamatorie pelvina poate prezenta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia:
a) leucoree,
b) febra,
c) tulburari urinare
d) alterarea vietii sexuale
7. In afectiuni tumorale ale aparatului genital, durerea prezinta urmatoarele caracteristici:
a) este vie, chiar din faza incipienta
b) se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior
c) nu este insotita de greturi, varsaturi, febra
d) se manifesta ca o senzatie de greutate si tractiune dureroasa
8. Reluarea alimentatiei ginecopatei post-operator se face:
a) imediat dupa operatie
b) dupa 7-10 zile de la operatie
c) cu prudenta, fara o dieta severa
d) a 3-a zi dupa operatie
9. Paloarea exagerata a pacientei, postoperator, este semnul unei:
a) anemii prin lipsa vitaminei B
b) anemii prin lipsa de fier
c) hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei
d) asfixii
10. Alterarea eliminarilor urinare in bolile ginecologice consta in:
a) polakiurie, incontinenta
b) poliurie
c) anurie
d) izostenurie
11. Leucoreea reprezinta:
a) secretia nazala
b) pierderea de sange pe cale vaginala
c) leziuni de grataj
d) scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, in cantitate redusa
105
12. Pregatirea locala, pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala, consta in:
a) indepartarea pilozitatii pubiene
b) clisma seara si dimineata
c) alimentatia usor digerabila
d) tratament cu cobalt
13. Supravegherea pansamentului incepe:

a) la 12 ore postoperator
b) la 6 ore postoperator, pentru depistarea deplasarii lui
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
d) a 2-a zi dupa operatie
14. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:

a) extirparea anexelor
b) extirparea uterului
c) extirparea trompelor
d) rezectia partiala a ovarelor
15. La externare, asistenta medicala recomanda pacientei cu interventie chirurgicala pe aparatul genital sa
evite:
a) igiena locala si controlul medical
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
c) ridicarea de greutati si efortul fizic
d) continuarea tratamentului
16. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:

a) cat mai tarziu
b) dupa 2-3 saptamani de la operatie
c) cat mai precoce
d) cat mai tarziu
17.Aspectul leucoreei in tricomoniaza este:
a) grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului
b) cremoasa, verzuie, insotita de prurit
c) spumoasa, aerata cu miros de varza murata, insotita de prurit
d) rozata, fetida, cu aspect de ˝spalatura de carne˝
18. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:

a) regimului igieno-dietetic
b) tratamenului administrat
c) obiectivelor propuse si rezultatelor obtinute
d) mobilizarii pacientei
19. Prima mictiune postoperator, apare de regula:

a) dupa 24 ore de la interventie
b) dupa 6 ore de la interventie
c) dupa 12 ore de la interventie
d) dupa 20 ore de la interventie
20. Principala cauza a prolapsului genital este:

a) ruptura de perineu in urma nasterilor
b) lipsa de igiena
c) tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore
d) agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual
21. Colposcopia este:

a) o endoscopie a cavitatii pleurale
b) metoda de masurare a cavitatii uterine
106
c) o endoscopie a cavitatii pelviene
d) o endoscopie a colului uterin
22. Durerea in tumorile uterine este:

a) vie
b) nu este prezenta
c) puternica
d) ca o jena
Modulul 45:Ginecologie si nursing in ginecologie
I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii:
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163

2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163
3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168
4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165
5. A Ginecologie – Nanu si Crisan pag149
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
8. A Ginecologie – Nanu si Crisanpag 156
9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170
10. A Ginecologie-Nanu si Crisan – pag 153
11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178
12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155
13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172
14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172
15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158
II.Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
1. d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179
2. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174
5. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
2.
1. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167
2. e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
3. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167
4. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
5. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168
III. Marcati cu « X » raspunsul corect :
1. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 170
2.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 171
3.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
4.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 170
6.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 175
8.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 187
9.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 185
10.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 172
107
11.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 171
12.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 184
13. c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 187
14.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 182
15.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 180
16.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 188
17. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 171
18.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 188
19. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag186
20.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag177
21. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag167
22.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag179
Denumiti 5 investigatii paraclinice indicate in diagnosticarea fibromului uterin:

RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 136
ü Frontiuri citovaginale / examenul secretiei vaginale
ü Colposcopie
ü Histerometrie
ü Curetaj uterin fractionat
ü Ecografie
ü Celioscopie
ü Urografie
ü Histerografie
ü Radiografie abdominala pe gol
ü Urocultura
2. Precizati 5 semne clinice prezente la pacienta cu fibrom uterin:

5. …................................
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 135
ü Hemoragii / menoragii / metroragii
ü Leucoree
ü Durere pelviana
ü Dismenoree
ü Polakiurie
ü Retentie acuta de urina
ü Constipatie cronica
ü Marirea de volum a abdomenului
ü Infectii urinare supraadaugate
32. Enumerati 5 complicatii ale tumorilor ovariene benigne:

RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 236-237
ü Torsiunea completa
ü Torsiunea incompleta
ü Ruptura
ü Hemoragie / menoragie / metroragie
ü Stare de soc
ü Malignizarea
MODULUL 47: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC
108
1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani.
2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae.
3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
4. Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor respiratorii
superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala.
5. Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productiva, cianoza,
hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen.
6. In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine.
7. Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei.
8. Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familiala, rahitismul
florid, accidentele cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau Fenobarbital i.m.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie, polidipsie si poliurie
progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori piodermite.
15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza
diabetica.

1.
A B
1. Nou nascut a. 18 respiratii/min

2. Intre 1 si 2 ani b. 25 respiratii/min
3. 4 ani c. 44 respiratii/min
4. 10 ani d. 20 respiratii/min
5. Adolescent e. 30 respiratii/min
f. 11 respiratii pe minut
2.
A B
1. acidoza a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetoici care produc o stare de acidoza metabolica
2. cetoza b. perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu predominanata componentelor acide
3. echilibru c. mirosul dezagreabil al respiratiei

acido-bazic
4. halena d. starea de normalitate a mediului intern al organismului
5. polidipsie e. sete exagerarta
f. foame exagerata
1. Astmul bronsic alergic se manifesta prin urmatoarele simptome:

a. Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la inceput
seaca care devine productiva eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa
b. Tuse intensa, chinuitoare seara, in cursul zilei si al noptii, dispnee inspiratorie.
109
c. Tuse productiva cu sputa seroasa-spumoasa, copilul acuza jena retrosternala, stare de oboseala
d. Dispnee inspiratorie cu tuse productiva
2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu:

a. Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
b. Siropuri expectorante, desensibilizare specifica, antipiretice, polivitamine
c. Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
d. Antibiotic si oxigenoterapie
3. Bronhopneumonia este o boala caracteristica grupei de varsta:

a. 4-6 ani
b. 0-3 ani
c. 7-8 ani
d. 10-14 ani
4. Bronhopneumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:

a. Debut brusc, febra si frison, dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal, tuse
obositoare
b. Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c. Debut insidios, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
d. Debut lent, dispnee si stare de agitatie
5. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de:

a. 6-8 l/min
b. 8-10 l/min
c. 4-6 l/min
d. 3-4 l/min
6. Regimul alimentar la copiii cu bronhopneumonie va fi:

a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b. Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide.
c. Alimente preferate de copil
d. Regim bogat in protein
7. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:

a. Cord prea lenes, HTA, cardiopatii congenitale
b. Cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite, pericardite
c. Anemii severe, hipertiroidism, aritmii grave
d. Aritmii grave si hipertensiune arterial
8. Cauzele pulmonare ale insuficientei cardiace sunt:

a. Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta
b. Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat
c. Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
d. Hipertensiune arterial si fistule arterio-venoase
9. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiace pot fi:

a. Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b. Hemoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c. Nu are legatura cu masa sanguine
d. Hemoglobina si hematocritul sunt crescute
10. Insuficitenta cardiaca stanga se manifesta prin:

a. Astenie, greturi, varsaturi, cianoza
b. Dispnee, cianoza, durere care determina disconfort si anxietate
c. Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza
110
d. Dispnee matinala si cresterea tensiunii arteriale
11. Edemul pulmonar acut este:

a. O afectiune strict pulmonara
b. O marire de volum a plamanilor
c. O forma supraacuta si grava a insuficientei cardiace stangi
d. O afectiune cardiaca care se agraveaza noaptea
12. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:

a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri fine cu caracter ascendent
b. Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante
c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
d. Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie
13. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome:

a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi
b. Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii arteriale
c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie
d. Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij
14. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt:

a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G
b. Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G
c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
d. Cistografie si colonoscopie
15. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este:

a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal
b. Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate
d. Repaus la pat in decubit ventral
16. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente:

a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b. Diuretice + polivitamine + antitusive
c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
d. Simpticomimetice si antiemetice
17. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza:

a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b. Direct de la sursa pe cateter nazal
c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave
d. Direct de la sursa pe sonda gastrica
18. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu insuficienta cardiaca va fi:

a. Conform varstei si dorintelor copilului
b. Conform varstei in cantitati mici si repetate
c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate
d. Complet, conform varstei
19. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a. Streptococ, stafilococ
b. Escherichia colii, shigella, salmonella
c. Anotimpul cald si igiena defectuasa
d. Pneumococ
20. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza:
111
a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b. Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si uscat
d. Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul
21. Semnele de deshidratare acuta sunt:
a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in greutate
b. Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm, oligurie
c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
d. Piele uscata, colici, frison
22. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in:
a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si tratament etiologic (antibiotic si
chimioterapice)
b. Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului
d. Antiemetice si alimentatie completa
23. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care actioneaza asupra
rinichiului in cazul infectiei cu:
a. Stafilococ
b. Streptococ B-hemolitic
c. Colibacil
d. Pneumococ
24. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate
b. Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pultacee
d. Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite
25. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie, hipertensiune
arteriala
b. Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare
c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee
d. Edem generalizat si poliurie
26. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza
arata:
a. Urocultura sterila,
b. Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-Hamburger si Stansfeld-Webb
modificate
d. sumar de urina in limite normale
27. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b. VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c. VSH, calcemie, magneziemie
d. Glicemie, test de tolerant la glucoza
28. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut acasa
b. Limitarea activitatii fizice la domiciliu
c. Diminuarea activitatii psihice
d. Diminuarea activitatilor
29. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul:
a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat
b. Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei
d. Normocaloric
30. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de
medicamente:
a. Antibiotice, vitamine si diuretice
112
b. Antibiotice antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
d. Ceaiuri diuretie, antiemetice
31. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin:
a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta
b. Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta
c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
d. Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi
32. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a. 1-5 ani
b. 6 luni
c. 3 luni – 5 ani
d. 0-1 an
33. Convulsiile febrile se manifesta prin:
a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute
b. Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute
c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile
d. Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute
34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie
b. Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie
c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie
d. Hiponatremie, hipoxie
35. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza
b. Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata per os
d. Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp
36. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi:
a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. decubit lateral
d. Trendelenburg
37. Diabetul zaharat este boala:
a. Pancreasului endocrin
b. Intregii glande pancreatice
c. Ficatului
d. Tubului digestive
38. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt:
a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi
b. Meningite si angine repetate
c. Infectii microbiene netratate la timp
d. Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I
39. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt:
a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b. Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata
c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere in greutate
d. Apetit scazut, scadere in greutate
40. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a. Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia
b. Glicemia, colesterolemia, V.S.H
c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G
d. VSH, ASLO, retentia azotica
41. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt:
a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale ochiului
b. Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita
c. Arterita, retinopatie, polinevrita
113
d. Anorexie
42. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt:
a. Paine, gris, orez, morcovi
b. Stafide, caise, must, bere, urda
c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda
d. Ciocolata, rahat, bomboane
43. Calea de administrare a insulinei este:
a. Intramusculara
b. Intradermica
c. Subcutanat
d. Intravenoasa
44. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b. Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c. Respectarea alimentatiei
d. Respectarea tratamentului
45. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:
a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala
scazuta
b. Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale
d. Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare
46. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:
a) Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetanici in urina
b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportamentul
c) Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H.
d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie
47. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va face:
a) Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului
d) La 6 ore de l initierea tratamentului
48. Simptomele in coma hipoglicemica sunt:
a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta
c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat
d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea starii de constienta, crize
convulsivante
49. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza:
a) O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c) 10-15 g glucoza sau zahar
d) Ceai neindulcit
50. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este:
a) 30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari
c) cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15%
d) cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara
SURSA BIBLIOGRAFICA - Modulul 47 : Puericultura, pediatrie si nursing specific

1. F pag 237
2. A pag 238
3. A pag 239
4. A pag 233
5. A pag 266
114
6. F pag 280
7. F pag 281
8. F pag 314
9. A pag 316
10. F pag 319
11. A pag 341
12. A pag 342
13. F pag 409
14. A pag 409
15. F pag 412

Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 249
I. II.
1. c 1. b
2. e 2. a
3. b 3. d
4. d 4. c
5. a 5. e
Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- 407-408
1) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 233

2) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 234-235
3) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 237
5) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 240
19) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 289-290
20) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 279 - 280
21) a) pag 208 – Proceduri partea I
22) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 280 –
35) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 340-341
115
38) d) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 408
41) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 409 - 410
48) d) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 412
MODULUL 47 : PUERICULTURA,PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

1)Enumeraţi 5 semne ale diabetului zaharat infantil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 409
ü Polifagie
ü Poliurie
ü Polidipsie
ü Stare de oboseala
ü Pierdere in greutate
2)Indicaţi 5 simptome specifice astmului bronsic la copil:
ü Debut brusc deseori noaptea
ü Dispnee de tip expirator
ü Expiratie zgomotoasa - wheezing
ü Expectoratie vascoasa, albicioasa
ü Tusea initial seaca, devine productiva, umeda
3) Numiţi 5 medicamente recomandate in criza de astm bronsic infantil:
ü Miofilin – administrat i.v. lent
ü Berotec – spray – la copii mai mari
ü Prednison
ü Solu-Metrol – la copiii mici – i.v.
ü Ventolin – la copiii peste 7 ani
4) Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:

ü
Febra ridicata, pana la 40oC
ü
Dispnee cu polipnee, tiraj intercostal si miscari in piston ale capului
ü
Geamat expirator, batai ale aripilor nasului
ü
Tuse frecventa obositoare
ü
Cianoza perioronazala
5) Enumeraţi 5 complicatii posibile ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, pag. 239
ü Insuficienta cardiaca
ü Convulsii febrile
ü Meningita bacteriana
ü Diaree
ü Varsaturi
6) Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238
ü
Febra ridicata 40oC
116
ü
Dispnee (marcata)
ü
Polipnee
ü
Tiraj intercostal
ü
Tuse
ü
Cianoza perinazala
ü
Batai ale aripilor nasului
ü
Stare generala alterata
ü
Anorexie, coma hipoxica, tahicardie
ü
Edeme periferice
7) Enumeraţi 5 complicatii ale bronhopneumoniei la copil:

RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 239
ü Insuficienta cardiaca
ü Convulsii febrile
ü Meningita bacteriana
ü Diaree
ü Varsaturi
ü Deces
1. Convulsiile la copil sunt contracturi musculare involuntare,..(1)..................... si ..(2)................................,

care apar in crize, insotite de pierderea starii de constienta.
Raspuns : (1)- tonice, (2) – clonice, (Marcean Crin , Puericultura si pediatrie, indreptar pentru
asistenti medicali, Editura Print, 2004, pag. 339).
2. Diabetul zaharat..(1)………………, cu debut de la varsta de anteprescolar pana la 16 ani este un diabet

zaharat ..(2)………………………………….. de tip I.
Raspuns : (1)- infantil, (2) – insulinodependent, (Marcean Crin , Puericultura si pediatrie, indreptar
pentru asistenti medicali, Editura Print, 2004, pag. 409).
3. Crizele convulsive ale copilului se caracterizeaza prin contracturi musculare involuntare de tip
a)................. asociate uneori cu pierderea b)................... si au debut brusc.
„Puericultura si pediatrie” C. Marcean, V. Mihailescu, Ed. R.C.R. Print, 2004, pag. 339. a) tonico-clonice;
b) cunostintei
4. In criza de convulsii se indica administrarea de a) ..........................sau b)......................, aceste
medicamente avand efect anticonvulsivant.
„Puericultura si pediatrie” C. Marcean, V. Mihailescu, Ed. R.C.R. Print, 2004, pag. 342. a) diazepam; b)
fenobarbital
5. Afectiunea respiratorie de natura …..(1)…….. manifestata prin crize de dispnee expiratorie, ce apare in
forma tipica dupa varsta de 2 ani se numeste 2)............. bronsic infantil.
„Puericultura si pediatrie, indrreptar pentru asistenti emdicali,”, Colectia Fundeni, vol. I, C. Marcean, V.
Mihailescu, pag 233
1) alergica 2) astm
117

Baza de Date AMG Complet Mic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza de Date AMG Complet Mic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CULEGERE DE TESTE

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:

7. Tulburare de emisie urinara este:

9. Incontinenta urinara reprezinta:

10.Polakiuria este definita ca:

13.Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:

14. Mictiunea dureroasa se numeste:

15.Prezenta sangelui in urina reprezinta:

17. Tahipneea este cauzata de:

18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:

19. Dispneea in patru timpi se numeste:

20. Dispneea matinala este cauzata de:

21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:

22. Dificultatea la inghitire se numeste:

23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:

24. Hipoxia reprezinta:

27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

28. Alexia reprezinta:

29. Combaterea insomniei se poate face prin:

30. Hipertermia reprezinta:

31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:

34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:

35. Diareea se manifesta prin:

36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:

38. Numarul scaunelor in holera este de:

39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:

40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:

41. Pacientul cu constipatie are scaun:

42. Pacientul poate prezenta in constipatie:

43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:

44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:

46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:

47. Hiperestezia reprezinta:

48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:

49. Paralizia celor patru membre se numeste:

54. Cianoza reprezinta coloratia:

55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:

56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:

57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:

58. Anasarca este:

59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:

61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:

62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:

63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:

64. Acneea juvenila survine in perioada:

65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:

66. Epistaxisul este o hemoragie:

67. Hematemeza este o eliminare de sange:

68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:

69. Furunculoza este produsa de:

70. Intertrigo este localizat la:

72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:

73. Escara apare in urma deficitului:

74. Anartria reprezinta:

76. Miscarea de abductie se defineste ca:

77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:

78. Producerea de caldura se numeste:

81. Pulsul se defineste ca:

82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta: