Curs gastro Hernia hiatala

Hernie  - iesirea totala sau partiala a unui organ printr-un orificiu prin care in mod
normal nu ar trebui sa iasa, daca orificiul ar avea dimensiuni si structura normala.
In functie de locul pe unde se produce, hernia poate fi inghinala, ombilicala, femurala, etc.
CAUZE
Oricine poate sa faca hernie hiatala, dar acest risc este mai mare la urmatoarele categorii
de persoane:
 Cei cu predispozitie familiala (sunt familii cu hernie hiatala)
 Defecte congenitale ale hiatusului diafragmatic al esofagului
 Obezii
 Persoanele foarte slabe sau care au slabit rapid
 Persoanele in varsta la care forta musculara scade
 Femeile, datorita fortarii diafragmului in timpul sarcinii
 Cei cu constipatie, tuse permanenta, adenom de prostata, ascita sau alte hernii
Uneori hernia hiatala se poate asocia cu o stramtorare a esofagului deasupra herniei numit
inel Schatzki, aparut datorita modificarilor mucoasei cauzate de trecerea acidului din stomac in
esofag.
CLASIFICARE:
 Hernia hiatala congenitala (din nastere)
 Hernia hiatala dobandita (aparute dupa nastere, de-a lungul vietii)
 Traumatica
 Non-traumatica.
SIMPTOME
Frecvent bolnavii nu au simptome.
La cei care au simptome, accestea sunt date de trecerea secretiei acide gastrice in esofag,
mucoasa acestuia deputand suporta acidul gastric (avand alta structura decat mucoasa gastrica).
Cele mai frecvente simptome ale refluxului acid gastric in stomac (BRGE) sunt:
 Dureri in capul pieptului (” arsuri stomacale”/pirozis);
 sughit
 tuse seaca
 dificultati la deglutitie (inghitire)
 uneori varsaturi alimentare sau cu sange
 regurgitatii – mancarea poate veni din stomac in esofag sau gura, mai ales in pozitia
culcat
Durerile sunt mai mari cand pacientul este in una din situatiile urmatoare:
 a mancat mult
 a consumat bauturi gazoase sau alcoolice
 a consumat alimente care fermenteaza sau se digera mai greu
 face efort dupa masa
 se culca imediat dupa ce mannca.

1
 COMPLICATII
Complicatiile herniei hiatale sunt rare:
 esofagita (inflamatia sau ulcerarea mucoasei esofagului),
 cancer de esofag.
 stenozarea esofagului
 incarcerarea herniei
 strangularea
 esofagul Barett
 perforatia
 extrasistole
DIAGNOSTICUL HERNIEI HIATALE
 Simptomele declarate de bolnav – sunt sugestive dar diagnosticul nu este cert
 Endoscopia digestiva superioara - pune diagnosticul cert
 Examen radiologic cu bariu, cu bolnavul culcat cu capul mai jos decat corpul (pozitie
Trendelenburg)
Diagnostic diferential
Simptomele date de hernia hiatala se pot confunda cu cele date de urmatoarele boli:
 Boli de inima
 Boli pulmonare cronice
 Esofag Barett - este o afectiune in care epiteliul scuamos normal al esofagului, sub
actiunea refluxului gastro-duodenal (acid si bilio-pancreatic), este inlocuit de un epiteliu
columnar metaplazic care este alcatuit din celule caliciforme si columnare inalt diferentiate de tip
gastric (in special fundic) sau de tip intestinal.
 Stricturi esofagiene
 Cancer de esofag
 Ulcer gastric sau gastrita
Regim alimentar (fara cafea, ciocolata, fumat, condimente, bauturi gazoase, fast food, mese
abundente);
Regim de viata
 scaderea in greutate pana la greutatea normala
 evitarea efortului de ridicare, a constipatiei, tusei
 evitarea culcatului imediat dupa masa
 dormit cu capul mai sus
TRATAMENT – Simptomele se trateaza cu medicatie care scade aciditatea gastric si
impiedica acidul din stomac sa patrunda in esofag din stomac – medicatie prokinetica
(metoclopramid), antisecretorii (ranitidina, omeprazol), antiacide (gaviscon)
Tratamentul propriu-zie al hernie hiatale este
 chirurgical, operatia putand sa fie clasica sau laparoscopica  – se face un fel de valva ce
astupa iesirea acidului din stomac in esofag .

2
  tratament prin endoscopie digestiva superioara- se face un fel de valva care impiedica
refluxul acidului in esofag.
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa
exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin
intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de
endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul
gatului, pana ajunge la nivelul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. 
Aceasta investigatie poarta uneori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul
tract digestiv superior este examinat prin intermediul ei.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau
sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi
indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia
poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologiei si uneori poate fi de ajutor
in a elimina necesitatea unei interventii chirurgicale exploratorii.
Scopul:
O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru:
 detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilor bolii de
reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofagiene sau esofagul
Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esofagian), afectiune ce creste
riscul dezvoltarii cancerului esofagian:
 detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor
sau a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme pot fi
depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru tractul digestiv
superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor
descoperite:
 determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de origine digestiva):
 determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a senzatiei de
balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de blocare in timpul deglutitiei), a
cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate:
 diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sau virusuri:
 verificarea vindecarii ulcerului gastric;
 examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala;
 a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul
pilorului)
Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:
 pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita
ingestiei de substante chimice, otravitoare (atunci cand starea bolnavului o permite);
 prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. In timpul
endoscopiei o biopsie poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett
 diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie, numita helicobacter pylori, care se
crede ca este cauza principala a ulcerului gastric
 indepartarea polipilor gastro-intestinali
 tratarea hemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele
esofagiene(dilatarea venelor esofagului inferior, determinata de hipertensiunea
portala)

3
  extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitite accidental sau in scop suicidatar
 investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina), ce poate fi data
si de o hemoragie digestiva superioara.
Pregatirea pentru examinare:
Inainte de efectuarea unei endoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice
doctorului daca:
 are o alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice;
 urmeaza un tratament medicamentos
 are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante;
 are afectiuni cardiace;
 exista posibilitatea unei sarcini;
 este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. 
In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotectoare
(sucralfat). Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizualizarea tubului digestiv
superior.
Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi, poate aparea o
hemoragie. De cele mai multe ori aceasta inceteaza de la sine, fara un tratament specific. Pentru
reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate
mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Daca pacientul urmeaza
un tratament cu anticoagulante, medicul va recomanda oprirea temporara a acestuia inaintea
examinarii. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea. Un
stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualizeze mult mai bine. De asemenea, se reduce si riscul de
producere a varsaturilor. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei
continutului stomacului in plamani.
Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta, va fi introdusa o sonda
nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. 
Pacientii trebuie sa fie insotiti pentru ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca
deoarece inaintea examinarii acestia sunt sedati. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un
halat de spital si vor lasa deoparte ochelarii, lentilele de contact, bijuteriile sau placa dentara.
Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea examinarii.
Modul de efectuare - O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o sala speciala
pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. De obicei nu este necesara internarea peste
noapte a pacientului. Aceasta examinare poate fi facuta de un gastroenterolog, medic de familie,
internist sau chirurg. In general sunt necesari si unul sau doi asistenti medicali. Inaintea
procedurii sunt efectuate teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale
hemoleucogramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii
sangelui. Inaintea examinarii esofagul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin
administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea
endoscopului. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului
pacientului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa
pacientul si, uneori, pot fi administrate medicamente ce reduc secretia gastrica. Pe perioada
investigatiei vor fi administrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. Pacientul se va
simti relaxat dar, in acelasi timp, va putea si coopera cu medicul. 
Pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa
bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al
endoscopului va fi introdus incet in gura, doctorul presand usor limba pentru ca aceasta sa nu

4
stea in calea endoscopului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna
manevrare a endoscopului. Trebuie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea
alimentelor si nu va ingreuna respiratia.
In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a
usura patrunderea endoscopului prin esofag. In timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita
decat atunci cand i se cere. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau
pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. Doctorul va avansa incet cu endoscopul si
va vizualiza peretii esofagului, stomacului si duodenului fie printr-un aparat atasat la celalalt
capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa
pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. De asemenea, se pot
si aspira aerul sau secretiile. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru
vizualizarea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Instrumentele
chirurgicale (trocar biopsic sau periute) pot fi, de asemenea, introduse prin endoscop pentru
prelevarea tesuturilor. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale
tractului digestiv superior, pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe
abdomenul acestuia. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor.
Dupa examinare - Intreaga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea
de endoscopie efectiva e de doar 5 pana la 10 minute. Dupa examinare pacientul va sta la
reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Daca esofagul pacientului a fost amortit inainte
de examinare, acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce acesta nu-i va mai fi amortit si
reflexele de inghitire revin la normal. Aceasta perioada dureaza una - doua ore, dupa care
pacientul isi poate relua activitatile zilnice. Pentru siguranta pacientului, acesta va trebui sa nu
conduca la plecarea din spital.
In timpul investigatiei, pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul
in care acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul esofagului are un gust amar si
va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita
prezentei endoscopului, dar este o falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient
spatiu in jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului. Pacientul
trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. In timp ce tubul este miscat, pacientul poate
simti senzatii de voma, greata, balonare sau usoare dureri abdominale. Daca disconfortul este
sever trebuie avertizat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana.
Chiar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi, el, totusi, poate comunica cu echipa
medicala. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Alte efecte secundare – cum ar fi
dificultatea vorbirii, senzatia de gura uscata sau vederea incetosata – pot dura cateva ore dupa
examinare. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul
examinarii.
Dupa examinare - pacientul poate sa prezinte eructatii si se poate simti balonat pentru o
perioada scurta de timp. De asemenea, pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar
inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot dura cateva zile. Administrarea unor
pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea acestor simptome.
Nu trebuie consumat alcool dupa examinare. 

5
 Dupa examinare trebuie anuntat doctorul imediat daca: 
apare hematemeza sau melena :

 apar dificultati in inghitire sau in vorbire;

 apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea;
 apar dureri cardiace sau abdominale;
 apar dureri de gat sau de umeri;
 apare febra.
Riscuri
O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. Mai putin
de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul
sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala
reparatorie. De asemenea, exista un risc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia
unei hemoragii daca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi necesar
un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din varsatura este aspirata in
plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare, aceasta este tratata
cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu modificari ale valvelor inimii trebuie sa
primeasca tratament antibiotic inainte si dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei.
Aceasta investigatie are riscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru
cei cu probleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despre riscurile
ce pot aparea in astfel de situatii.
Dupa examinare pot aparea: 
 dureri cardiace;
 dificultati in respiratie de la moderate pana la severe.
Dupa endoscopie trebuie anuntat medicul specialist imediat daca: 
- apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea
- apare febra
- apare bradipneea
- apar ameteli.
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa
exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin
intermediul unui instrument subtire, flexibil si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de
endoscop. Medicul va discuta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce
aceasta s-a terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot
afecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice rezultatele
endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet.
Normal - Esofagul, stomacul si duodenul au un aspect normal.

Patologic
Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a
stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia poate fi data de afectiuni ca si boala de
reflux gastro-esofagian, boli inflamatorii ale intestinului sau de ulcerul peptic;

6
 Hemoragii date de inflamatie, de ulcer, de tumori, leziuni ale esofagului sau de
prezenta varicelor esofagiene (dilatari ale venelor esofagiene);
Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi ale esofagului sau dilatatii la acest nivel.;
Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau duoden.
Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lua tesuturi si de
la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gastric. Biopsia poate fi facuta si pentru
a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de
laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei.
Factorii ce pot interfera (influenta negativ) cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot
include:
Ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la mai putin de
doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune
interiorul stomacului si a duodenului;
Hemoragie masiva a tractului digestiv superior.
De retinut!
Endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul, stomacul si
duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endoscopia permite si realizarea
biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori, care se crede ca este cauza principala
a ulcerului gastric si duodenal. Cancerul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi
exclus acest diagnostic cu ajutorul acestei metode de investigare;
Endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului
digestiv superior;
Endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor.

Esofagoscopie. Cardia – orificiul de intrare al stomacului.

7
Esofagita Cancer de esofag