ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU
OCLUZIE INTESTINALĂ
COORDONATOR, ABSOLVENT,
DR.HERESCU BOGDAN BRĂTILĂ ALINA ȘTEFANIA
AS. CĂMĂRUȚĂ NELA
DEFINIȚIE
Oprirea completa a tranzitului intestinului la un nivel oarecare provoaca un sindrom numit
ocluzia intestinului sau ileus al intestinului. Termenul de ileus, care inseamna rasucire, este
impropriu, deoarece sindromul nu recunoaste numai aceasta cauza. Ocluzia intestinului nu este
entitate patologica, ci un sindrom clinic provocat de cauze foarte deosebite.Uneori apare pe
neasteptate, alteori constituie o etapa in cursul evolutiei unor boli cu totul deosebite. Cand ocluzia se
produce brusc, se numeste acuta. Ea este subacuta cand simptomele se instaleaza treptat si
eliminarea gazelor se pastreaza ceva timp. Ocluzia este cronica atunci cand exista un obstacol
permanent care tulbura tranzitul intestinului.In acest caz se pot adauga, din cand in cand, crize de
ocluzie acuta.
 Anatomia intestinului subtire
Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv si organul cel mai important al procesului de digestie prin functia motorie si
de absortie.
 Se intinde de la sfincterul piloric pana la valvula ileocecala, unde se continua cu intestinul gros.
 jejunul-ileonul care este mobil.
 Duodenul este cuprins intre sfincterul si unghiul duodenojejunal, are o
lungime de 25-30 cm si are forma unei potcoave in care este cuprins capul pancreasului .
 Duodenului i se descriu 4 portiuni:
a) superioara sau subhepatica. Este sediul de electie al ulcerului duodenal.
b) descendenta

c) portiunea orizontala sau prevertebrala

d) portiunea ascendenta sau lateroaortica. Portiunea ascendenta se continua cu unghiul sau flexura duodenojejunala cu jejunul.
 Jejuno-ileonul reprezinta portiunea mobila a intestinului subtire. Are o
lungime de 6-8 metri din care cauza este cutat, formand ansele intestinale.
 El prezinta doua portiuni:
a) jejunul care continua duodenul,
b) ileonul care se continua cu intestinul gros.
  Anatomie patologicǎ
Deasupra obstacolului intestinul este dilatat, plin cu un conţinut lichid (sau semilichid) şi aeric. In
aceastǎ porţiune presiunea endoluminalǎ exercitatǎ asupra peretelui intestinal duce la .incetinirea fluxului
sanguin cu stazǎ venoasǎ şi capilarǎ, ceea duce la hipoxia peretelui intestinal. Consecutiv se modificǎ
permeabilitatea peretelui intestinal, apar peteşii hemoragice sau chiar necroze. In cavitatea peritonealǎ apare un
exudat hemoragic; in ocluziile vechi acest exudat se poate infecta intruct peretele intestinal alterat
permite translocaţia bacterianǎ dinspre lumenul intestinal spre cavitatea peritonealǎ.
 In ocluziile colonului se produce iniţial distensia colonului supraiacent. Dacǎ valvula ileo-cecalǎ e
competentǎ intreg colonul supraiacent devine o ansǎ inchisǎ la ambele capete (“bomba intestinalǎ”) in
care hiperpresiunea intraluminalǎ poate determina perforarea diastaticǎ a cecului. Dacǎ valvula ileo-
cecalǎ e incompetentǎ conţinutul colic reflueazǎ in ileon şi riscul perforatiei diastatice e redus
 Etiologia si clasificarea
 Ocluzia poate sa apara la toate varstele.Cauzele care produc ocluzia sunt multiple.
Schematic, ele se pot grupa insa in doua categorii;cauze mecanice, atunci cand
exista un obstacol real care se opune trecerii continutului intestinului si cauze
functionale, atunci cand exista tulburari ale motilitatii intestinului. Dupa etiologie,
ocluziile se impart prin urmare in ocluzii mecanice si ocluzii functionale.
Ocluzii mecanice
Sunt cele a caror cauza este un obstacol anatomic. Acest obstacol poate fi realizat
prin doua mecanisme deosebite: prin astupare si prin strangulare.
Ocluziile functionale
Sunt provocate de o dereglare a sistemului nervos, de cauze diferite.Aceasta tulburare
a dinamicii intestinului produce, fie paralizia intestinului (ocluzii paralitice) , fie un
spasm (ocluzii spastice).
 Simptomele

 Ocluzia intestinului nu este o entitate clinica cu o simptomatologie mai mult sau mai
putin precisa si completa. Ea este un sindrom ale carui cauze sunt diferite si a carui
expresie clinica variaza cu mecanismul de producere (functionala, mecanica, prin
strangulare sau prin astupare). Ea variaza si cu sediul obstacolului, pe intestinul subtire
sau pe colon, de asemenea cu terenul pe care evolueaza, cu tipul de activitate nervoasa a
fiecarui bolnav in parte. Desigur ca se poate schematiza un tablou clinic dupa care, in
multe cazuri, diagnosticul de ocluzie intestinala sa poata fi usor stabilit.
● Durerea
 Este prezenta in 100% din cazuri si de obicei este primul simptom.De multe ori este extrem de violenta de la
prima manifestare, incat bolnavul, speriat, palid, acoperit de sudori, poate avea o stare sincopala trecatoare.
Acestea nu sunt alceva decat semne de soc, care vor disparea, pentru a aparea mai tarziu si treptat.
● Varsaturile
Aproape in acelasi timp cu prima criza dureroasa se produce o varsatura alimentara, urmata la scurt timp de altele.
Varsaturile se intalnesc in ocluzii in 60% dintre cazuri.
● Oprirea materiilor fecale si a gazelor este semnul caracteristic, care de fapt defineste sindromul.
● Meteorismul abdomenului sau balonarea este prezenta in 75% dintre cazuri.
 El apare din prima zi. Este un semn mai greu de apreciat la bolnavii grasi, incat la acastia examenul trebuie
facut cu foarta multa atentie, privind abdomenul din fata, din profil, in zare sau masurand si comparand
hemiperimetrele abdomenului.
● Ondulatiile peristaltice sunt uneori spontane, alteori pot fi trezite lovind usor peretele abdomenului. Ele apar in
momentul cand incep durerile si trebuie examinate cu atentie, pentru a nota sediul lor, directia in care se propaga
si locul unde se opresc.
● Semne generale
 La inceputul ocluziei starea generala nu este modificata. In afara de infatisarea suferinda si nelinistita din cauza
durerilor, nimic nu anunta gravitatea bolii: pulsul, temperatura si diureza se mentin normale. Boala evolueaza
insa foarte repede, intre faza in care starea generala este buna si aceea in care se inrautateste brusc, timpul fiind
de obicei foarte scurt.Mai mult, disparitia durerilor si pastrarea unei stari generale inca bune sunt semne
inselatoare, putand fi prezente intr-o faza ianintata de adinamie a intestinului:starea generala se va prabusi
curand.
 Formele clinice

Se intalnesc forme de ocluzie tipica, in care toate simptomele sunt prezente.Acestea pot
avea insa un aspect acut sau subacut.
● Ocluziile acute se caracterizeaza prin inceputul brutal si agravarea rapida a tuturor
simptomelor, ducand la moarte in timp de 3 sau 4 zile. In ocluziile inalte ale intestinului
subtire, care reprezinta forma cea mai tipica a ocluziei acute, meteorismul poate sa lipseasca
sau sa apara foarte tarziu si sa fie neinsemnat.
● Ocluzii subacute se caracterizeaza, dimpotriva, printr-un inceput mai putin brutal si
prin evolutia mai inceata a simptomelor.
De multe ori simptomele precise de ocluzie nu apar decat dupa ce bolnavul a avut o
perioada de constipatie cronica si crize dureroase intermitente ca expresie a unei stari de
subocluzie. Forma acuta sau subacuta a ocluziei nu este neaparat legata de localizarea
obstacolului. Cu toate ca se considera ca ocluziile intestinului subtire sunt acute, iar cele ale
colonului subacute, se intalnesc ocluzii acute pe colon si subacute pe intestinul subtire.
 Investigatii
 Un medic de medicina interna, de medicina de familie, un pediatru, un gastroenterolog sau un
chirurg pot diagnostica ocluzia intestinala prin:
 -anamneza si examen obiectiv. Intrebarile initiale adresate de medic pot da unele indicii
despre un diagnostic posibil de ocluzie intestinala
 -radiografia intestinala poate detecta obstructiile in intestinul subtire si gros
 -examen computer tomografic al abdomenului. CT poate ajuta medicul sa diferentieze intre o
obstructie partiala si una completa si poate ajuta la diagnosticul majoritatii cancerelor. Pe CT
se pot vedea semne care sa arate prezenta strangulatiei in portiunea afectata a intestinului
 -tranzit baritat. Desi nu este folosit la fel de des ca si radiografia abdominala simpla si CT in
diagnosticul obstructiilor, acesta poate diferentia ocluziile partiale de cele complete. Cand
medicul suspicioneaza prezenta unei perforatii intestinale, va fi folosita o substanta de
contrast numita gastrografin in loc de bariu
 -echografia abdominala este tot mai des folosita in diagnosticul ocluziei intestinului subtire.
Tratament - Generalitati

 Tratamentul pentru obstructia partiala de la nivelul intestinului subtire sau gros are loc de
obicei in spital. Tratamentul implica monitorizarea atenta in asteptarea posibilitatii rezolvarii
obstructiei de la sine.
 Pacientul nu are voie sa consume alimente si apa, acesta primind fluide intravenos pentru a
mentine tensiunea arteriala normala si a preveni deshidratarea. Printr-un tub subtire numit
sonda nazogastrica introdus prin nas si care ajunge in stomac se scot lichidele si gazul
prezent la acest nivel, astfel ameliorandu-se durerea si presiunea.
 La ocluziile partiale, mai intai este incercat tratamentul nechirurgical. Acesta consta in
folosirea lichidelor sau aerului (clisme),a tuburilor mici (stenturi, introduse in lumenul
intestinal pentru a-l mentine deschis) sau de medicamente care sa suprime obstructia.
 Tratamentul chirurgical este aproape intotdeauna necesar in cazul obstructiei complete a
intestinului subtire sau gros sau in cazul in care alimentarea cu sange e oprita (stragulatie).
 Obstructia poate reapare daca nu este tratata cauza subiacenta.
Tratament medical
 In cazul unei obstructii intestinale partiale sau totale, pacientul va fi internat in spital pentru a fi tratat. Tratamentul incepe cu masuri
suportive, de exemplu fluide intravenos si medicamente care sa amelioreze simptomatologia, in asteptarea posibilitatii rezolvarii de la
sine a ocluziei.
 Daca pacientul a mai prezentat o ocluzie intestinala in trecut, poate sa astepte sa vada daca simptomele se amelioreaza. Totusi, acest lucru
se face numai in cazuri certe sub supravegherea atenta a medicului. Pacientul va primi dieta cu lichide pana la ameliorarea simptomelor.
- fluide administrate intravenos. Administrarea fluidelor ajuta la mentinerea tensiunii arteriale la un nivel normal. Fluidele pot sa contina
electroliti care sa echilibreze balanta mineralelor in organism. Antibioticele pot fi de asemenea administrate intravenos pentru preventia
infectiei
- sonda nazogastrica. Fluidele si gazul se acumuleaza pentru ca nu pot trece dincolo de obstructie. O sonda nazogastrica este trecuta prin
nas pana in stomac pentru a elimina fluidele si gazul si pentru a ameliora durerea si presiunea.
 Alte forme de tratament nechirurgical
Alte forme de tratament nechirurgical pot fi incercate pentru ameliorarea simptomelor, indepartarea obstructiei, sau pentru a permite
imbunatatirea starii generale a pacientului inainte de tratamentul chirurgical. ceste tratamente pot fi:
-clisme – folosind aer, bariu sau gastrografin, clismele pot indeparta o obstructie care apare cand o portiune a intestinului aluneca in
interiorul altei portiuni ca un telescop (telescopare)
-stenturi – in unele cazuri de obstructie determinate de cancere inoperabile, medicii pot introduce tuburi de metal expansibile numite
stenturi in intestinul subtire sau gros pentru a permite tranzitul intestinal. Daca tratamentul chirurgical este posibil, stentul poate fi introdus
in ideea ameliorarii starii generale a pacientului inainte de tratamentul chirurgical
-medicamentele folosite pentru ameliorarea durerii, gretei si varsaturilor. Pot fi folosite anumite medicamente care sa reduca secretia
gastrica.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este necesar cand cel medicamentos esueaza in rezolvarea obstructiei.
Tratamentul chirurgical este primul indicat in cazul ocluziei complete sau strangulatie.
 In timpul operatiei, chirurgul indeparteaza obstructia sau portiunea de intestin blocata. Tratamentul
chirurgical pentru ocluzia intestinala, inclusiv cea legata de diverticulita, boala Crohn, torsiunea
intestinala si unele cancere se face deseori laparoscopic. Dupa tratamentul chirurgical, poate fi
necesara o colostoma (deschiderea alternativa a intestinului gros la nivelul peretelui abdominal
creata pentru evacuarea materiilor fecale) temporara sau definitiva.
 O obstructie determinata de torsiunea intestinala poate fi tratata prin cateva metode, cum ar fi
indreptarea segmentului rasucit. Acest tratament poate fi realizat pentru a intarzia tratamentul
chirurgical.
 Tratarea unei obstructii determinate de un cancer inoperabil se face de obicei cu stenturi alaturi de
medicatie care sa scada cantitatea de lichide digestive.
PREZENTARE CAZ CLINIC
Pacienta G.I vârstă de 39 ani cu domiciliul în București se prezintă la secția de primiri urgente cu urmatoarele simtome:
-dureri abdominale intense;
-vărsături;
-lipsa tranzitului intestinal de 2 zile;
-agitație;
-colici intense;
În urma investigațiilor se stabilește ca pacienta să fie internată în secția de chirugie generelă cu diagnosticul de ocluzie intestinală.
PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENȚĂ
1. Alimentație inadecvată prin deficit.
2. Diaforeza.
3. Imobilitatea.
4. Insomnie.
5. Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca.
6. Carența de igienă.
7. Vulnerabilitatea față de pericole
DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA CU O OCLUZIA INTESTINALĂ
Problema Obiectiv Intevenții
1. Alimentație - pacienta să beneficieze - asistenta așează pacienta în poziția
inadecvată prin deficit de o stare de bine fără analgică – poziția Fauler, este învățată să-
dureri abdominale ți susșinută plaga când se mișcă și
strănută
- asistenta administrează la indicația
medicului:
- Nospa: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi

- pacienta să fie - alimentăm pacienta panteral cu Glucoză

echilibrată 10% f/zi și Ser fiziologic 1 f/zi
hidroelectrolitic și - informăm pacienta asupra importanței
nutrițional regimului alimentar
- face bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate
2. Diaforeza - pacienta să aibe o stare - ajut pacienta să aibă tegumentele curate
de bine, de confort fizic și uscate
- lenjeria de pat și de corp este schimbată
ori de câte ori este necesar
- pacienta ese încurajată să-și exprime
sentimentele în legătură cu problema de
dependență
3. Dificultatea de a se - pacienta să se poată - identifică capacitatea și limitele fizice
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu ale persoanei îngrijite
ușurință - ajutăm pacienta să se îmbrace și
dezbrace cu grijă la plagă
4. Insomnia -pacienta să beneficieze - învățăm pacienta să practice tehnici de
de somn corespunzător relaxare, exerciții respiratorii înainte de
calitativ și cantitaiv culcare
- se administrează: Fenobarbital 1 tf/seară
5. Vulnerabilitate la - pacienta să - pacienta este stabilită într-un salon bine
pericole beneficieze de de un aerisit și cu receptivitate minimă la
mediu de siguranță fără infecții
accidente și infecții - se aleg procedurile de investigație și
tratament cu risc minim de infecție
- la indicația medicului se administrează:
- Ampicilină 1 g/6 ore
- Gentamicină 1 f/12 ore
- pacienta să nu devină sursă de infecție
6. Plaga operatorie - pacienta să prezinte o - asistenta medicală urmărește funcțiile
evoluție la nivelul vitale ale pacientei TA=130/60 mm Hg
plăgii fără complicații - puls regulat 65 b/min
- se urmărește pansamentul dela nivelul
plăgii care trebuie să fie curat și uscat, să
nu fie sângerat
- se urmărește permeabilitatea tubului de
dren și se notează în foaia de observații,
cantitatea eliminărilor la nivelul tubului
- tegumentele din jurul plăgii se
dezinfectează cu Betadină, se
dezinfectează cu H2O2, plaga>3% și
Rivanol 1‰, pansamentul care se prinde
cu leucoplast