Aparatul digestiv Este format din: tub digestiv si glande anexe.

Tubul digestiv este format din: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros, rect si anus. Glandele anexe sunt reprezentate de glande salivare, ficat si pancreas. 1. Cavitatea bucala reprezinta primul segment al tubului digestiv, contine in interiorul ei limba care este un organ muscular cu rol in masticatie, in deglutitie, in vorbirea articulata, in supt si in perceptia gustului (prin papilele gustative). In cavitatea bucala se gasesc dintii care sunt in numar de 20 in dentitia temporala si 32 in dentitia definitiva si au rol in masticatie si in vorbire. 2. Faringele este un organ tubulomuscular care se intinde de la baza craniului pana la C7 de unde se continua cu esofagul. 3. Esofagul este un conduct musculofibros situat in continuarea faringelui pana la orificiul cardia de unde se continua cu stomacul. 4. Stomacul are forma literei J mare si reprezinta portiunea dilatata a tubului digestiv. Este situat in etajul supramezocolic intre ficat si splina. Stomacul este prevazut cu doua sfinctere si anume: cardia (intre esofag si stomac) si pilor (intre stomac si duoden). 5. Intestinul subtire are o lungime de 4-6 m, un diametru de 4 cm la nivelul duodenului si de 2 cm in restul intestinului subtire. Intestinul subtire este format dintr-o parte fixa reprezentata de duoden si o parte mobila reprezentata de jejun si ileon.

Duodenul are forma de potcoava ce cuprinde capul pancreasului. La nivelul lui se deschid canalele pancreatice (principale numite wirshung si cele accesorii numite santorini) si canalul coledoc de la nivelul vezicii biliare. Jejuno-ileonul continua duodenul si prezinta la nivelul mucoasei sale vilozitatile intestinale la nivelul carora se realizeaza absortia. 6 Intestinul gros are o lungime de 1,5 m si este format din cec (contine apendicul), colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid care se continua cu rectul si anusul. Diferentele dintre intestinul gros si subtire sunt: - Intestinul gros e dispus sub forma de cardu. - El este traversat de niste benzi musculare numite tenii. - Prezinta niste umflaturi numite haustre. Glandele anexe sunt: glandele salivare, ficatul, vezica biliara si pancreas. 1.Glandele salivare sunt: carotidele, sublinguala si submandibulara. Ele au rol in producerea salivei. 2.Ficatul este un organ parenchimatos intraperitoneal situat in hipocondrul drept, in partea superioara a epigastrului si o parte din hipocondrul stang. El are greutatea de 800-1000 grame si este format din 2 lobi (drept si stang) care la randul lor sunt formati din segmente, iar segmentele din lobuli. Intre lobulii hepatici se delimiteaza un spatiu numit spatiu port in care se afla ramuri ale venei porte, ale arterei hepatice si un canal biliar. Lobulul este format din celule hepatice numite hepatocite dispuse radial in jurul unei vene centrolobular. Intre cordoanele de hepatocite se afla capilarele sinusoide care unesc vena porta cu vena cetrolobulara (sinusoidele fiind ramnificatiile finale ale venei porte). La periferia lobului in capilarele sinusoide se

deschid si ramuri ale arterei hepatice astfel incat la hepatocite ajunge atat sange incarcat cu oxigen cat si sange incarcat cu substante nutritive. La polul hepatocitelor care nu intra in contact cu capilarul sinusoid se formeaza canalicule biliare intralobulare prin care bila secretata de ficat este transportata in canalul biliar din spatiul port si apoi extrahepatic. Venele centrolobulare din lobuli se unesc progresiv formand in final venele hepatice ce se deschid in vena cava inferioara. Vascularizatia ficatului este de doua tipuri: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este asigurata de artera hepatica prin ramurile ei, iar vascularizatia functionala este reprezentata de vena porta. Vena porta este o vena care aduce la ficat sangele incarcat cu substante nutritive de la nivelul intestinului. Ea se formeaza la nivelul peretelui tubului digestiv printr-un sistem de capilare care se unesc in vene din ce in ce mai mari. Astfel in final vena porta rezulta prin unirea venei mezenterice superioare (intestinul subtire si doua treimi drepte ale intestinului gros) cu vena mezenterica inferioara (restul intestinului gros) si vena splenica (splina). Unirea acestor vene se face posterior de pancreas. Se duce la ficat unde se termina prin ramnificarea in capilarele sinusoide. Caile biliare sunt reprezentate de un sistem de canale prin care bila secretata de hepatocit circula spre duoden. Bila este colectata in vezica biliara din care este descarcata prin canalul coledoc in perioadele digestive. 3.Vezica biliara este rezervorul in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive si se concentreaza prin absortia apei si a secretiei de mucina. In mod normal vezica biliara

are o lungime de 8-10 cm, o latime de 4 cm si un volum de 40-60 cm/2. 4.Pancreasul este situat la nivelul sau anterior de vertebrelor t12-l1-l2. Are greutate de 80-100 g, o lungime de 15-20 cm si o latime de 2 cm. Pancreasului i se descriu un cap, un corp si o coada. Capul este situat in potcoava duodenala, iar coada in dreptul splinei. Din punct de vedere structural - pancreasul este: - O glanda exocrina fiind formata din acini grupati in lobuli si care secreta sucurile pancreatice ce vor fi drenate la nivelul duodenului prin canalul pancreatic principal wirshung si canalul accesor santorini. - Pancreasul este o glanda endocrina prin secretia de insulina si glucagon din insulele Langerhans raspandite printre acinii pancreatici. Fiziologia digestiei Tractul gastrointestinal asigura transportul apei, a electrolitilor si a substantelor nutritive necesare organismului. Pt aceasta sunt necesare: - Deplasarea alimentelor prin tubul digestiv. - Secretiile sucurilor digestive pentru digestia alimentelor. - Absorbtia produsilor de digestie. - Circulatia sangelui in vederea transportului substantelor absorbite. - Controlul tuturor acestora prin sistemul nervos si endocrin. Alimentele sufera transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestor procese defineste digestia. Prin digestie alimentele sunt descompuse in molecule simple ce pot fi

absorbite la nivelul intestinului subtire sub actiunea enzimelor specifice pentru fiecare tip de substanta organica. Astfel proteine avem protaze. Pentru lipide avem lipaze. Pentru glucide avem enzime glicolitice. Digestia incepe la nivelul cavitatii bucale unde se desfasoara o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie este reprezentata de masticatie care reprezinta fragmentarea alimentelor sub actiunea dintilor si a limbii. Fragmentarea alimentelor faciliteaza deglutitia precum si cresterea suprafetei de contact dintre enzime si alimente. Activitatea secretorie este reprezentata de secretia salivei de la nivelul glandelor salivare care initiaza procesul de digestie sub actiunea amilazei si a pipazei salivare precum si lubrefierea si inmuierea bolului alimentar. Rolurile salivei: - In primul rand are rol in digestie prin enzimele pe care le contine. - In protectia mucoasei bucale prin racirea alimentelor fierbinti. - Diluarea acidului clorhidric, a bilei ce pot regurcita in cavitatea bucala. Prin continutul de lizozomi saliva intervine in actiunea antibacteriana de la nivel bucal. Digestia gastrica este asigurata de stomac si prezinta o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie este reprezentata de motilitatea gastrica si consta in: - Stoparea alimentelor. - Amestecul alimentelor cu secretiile gastrice. - Evacuarea continutului in duoden. Activitatea secretorie consta in:

- Secretia de pepsinogen care este o enzima proteolitica ce are capacitatea de a digera colagen. - Labfermentul este prezent doar la copilul alimentat cu lapte. - Mucina are rol de protectie a stomacului atat din punct de vedere mecanic cat si chimic. - Acidul clorhidric care este necesar in digestia proteinelor si in impiedicarea dezvoltarii bacteriilor patogene. - Lipaze care desfac lipidele. - Gelatinaze care desfac glicogen. Digestia la nivelul intestinului subtire prezinta o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie este reprezentata de contractii de amestec si contractii de propulsie. Activitatea secretorie este reprezentata de secretiile pancreatice, de secretia biliara, de mucus si enzime necesare procesului de absortie. Digestia la nivelul intestinului gros este reprezentata de miscari de amestec numite haustratii si de propulsie fiind urmate de defecatie. La nivelul intestinului gros au loc procese de absortie a apei si a electrolitiilor.