ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„CAROL DAVILA” ONEȘTI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ

PEDAGOGICA
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC

COORDONATOR:
AS. MED. LIC. : ZUGRAVU MIRELA

ABSOLVENTĂ:
COJOCARU(
Cuprins
Argument..............................................................................................................................1

Capitolul I.............................................................................................................................2

Anatomia și fiziologia aparatului digestiv..............................................................................2

I.1. Anatomia aparatului digestiv....................................................................................2

I.2. Fiziologia aparatului digestiv....................................................................................9

Capitolul II..........................................................................................................................12

Ulcerul gastric......................................................................................................................12

II.1. Definiție.....................................................................................................................12

II.2. Etiologie....................................................................................................................12

II.3. Simptomatologie.......................................................................................................13

II.4............................................................................................Examene clinice paraclinice

....................................................................................................................................13

II.5. Diagnostic pozitiv.....................................................................................................14

II.6. Diagnostic diferențial................................................................................................14

II.7. Complicații................................................................................................................14

II.8. Tratament..................................................................................................................15

II.9. Educație sanitară.......................................................................................................19

Capitolul III........................................................................................................................20

Studiu de caz........................................................................................................................20

III.1. Plan de îngrijire caz nr. 1.........................................................................................20

Culegerea datelor..........................................................................................................20

Epicriza.........................................................................................................................33

CAPITOLUL IV.................................................................................................................39

Concluzii...............................................................................................................................39

Repere bibliografice...........................................................................................................36

Galerie foto..........................................................................................................................37
 Argument
Motto
“Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască desi aproape toți se nasc cu ea!”
(Hipocrate)
“Gândirea depinde întru totul de stomac!”
(Voltaire)
Lucrarea de față am intocmit-o pe baza cunoștințelor acumulate în timpul stagiilor și din
literatura de specialitate.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventă,datorită condițiilor sociale,
factorilor de stress, si factorilor favorizanți precum obiceiurile alimentare, punând probleme
destul de grave asupra sănătății individului.
Pe perioada celor trei ani de studii am reușit să-mi acumulez cunoștințele necesare despre
această afecțiune astfel încât pusă în situația de a acorda îngrijirile necesare unui pacient cu
simptomatologia și manifestările bolii ulceroase gastrice să nu întâlnesc piedici în scopul
redării acestora în cel mai scurt timp, familiei și societății.
Starea de sănătate este rezultatul proceselor care-i permit organismului să se poată adapta la
condițiile mediului natural și social. Cu ajutorul acestor procese, activitatea coordonată a
organelor , aparatelor și sistemelor asigură funcționarea organismului ca un tot unitar și
adaptarea la diversele solicitări normale sau patologice.
Noțiunea de boală e întâlnită în vocabularul de fiecare zi al vieții de spital în activitatea
medicului și asistentului, prevenirea și tratarea bolilor reprezentând preocuparea medicinii.
Astfel, sper ca această lucrare să îmi fie de mare ajutor în viitoarea mea meserie de asistentă
medicală pentru a fi aptă în orice situație de a preveni o recidivă a bolii și daca este posibil,
chiar să îi dezvolt capacitățile fiziologice și psihologice, pentru ca riscul de recidivă să fie cât
mai scăzut.

1
 Capitolul I
Anatomia și fiziologia aparatului digestiv
I.1. Anatomia aparatului digestiv
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor care asigură digestia alimentelor, absorbţia
nutrimentelor şi eliminarea resturilor nedigerate1

Prin digestie alimentele sunt transformate pentru a fi asimilate intrând în compoziţia

mediului intern:

- Lipidele sunt hidrolizate sub acţiunea enzimelor lipolitice (lipaze) până la acizi graşi şi
glicerol;

- Proteinele sunt hidrolizate sub acţiunea enzimelor proteolitice (proteaze) până la aminoacizi;

- Glucidele sunt hidrolizate sub acţiunea enzimelor glicolitice (glicolize) până la

monozaharide (glucoză, fructoza, galactoza).

Sistemul digestiv este alcătuit din:

- Tub digestiv (în care se varsă secreţiile glandelor care produc enzime digestive în care are
loc digestia)

- Glandele anexe

Tubul digestiv

Are o structură unitară, peretele lui fiind alcătuit din patru tunici:

- Mucoasa care tapetează lumenul este formată din ţesut epitelial;

- Submucoasa este formată din ţesut conjunctiv lax (conţine vase de sânge, glande de tip
mucos şi un plex nervos-Meissner);

- Musculară constituită din ţesut muscular striat (în cavitatea bucală, faringe, treimea
superioară a esofagului şi la nivelul sfincterului anal extern) şi din ţesut muscular neted,
majoritatea cu dispoziţie circulară şi longitudinală (la nivelul stomacului apare şi al treilea
strat,

2
cu dispoziţie oblică). Stratul intern, circular, prin îngroşare în anumite zone, formează
sfinctere, care închid şi deschid anumite orificii.

În tunica mucoasă se afla un alt plex nervos Auerbach.

- Externă, formată din ţesut conjunctiv lax şi numită adventice (cu excepţia organelor
abdominale, la care stratul extern este reprezentat de seroasa peritoneala cu rol de fixare).

Tubul digestiv este alcătuit din mai multe segmente succesive: cavitate bucală, faringe,
esofag, stomac, intestin subţire şi intestin gros.

Cavitatea bucală este primul segment al tubului digestiv, care comunica prin orificiul bucal
al exteriorului, iar posterior cu faringele. În cavitatea bucală se găsesc limba şi dinţii.

- Limba, inserata pe planşeul bucal, este un organ musculos, a cărui rădăcina se fixează pe
mandibula şi pe osul hioid. Este acoperită de mucoasa şi îndeplineşte mai multe funcţii: organ
de simţ (gustativ, tactil, termic, dureros); intervine în vorbire,masticaţie, formarea bolului
alimentar, deglutiţie.

- Dinţii sunt organe dure, inervate şi vascularizate, înfipte în alveolele dentare. Sunt în
număr de 32 la adult şi 20 la copil.

Faringele este un organ musculo fibros în formă de pâlnie, de circa 15 cm, este un organ
comun atât sistemului digestiv cât şi celui respirator. Comunică superior prin coane cu fosele
nazale şi interior cu esofagul şi laringele. Pentru a evita ca alimentele să intre pe calea
respiratorie, glota (orificiul de comunicare cu laringele), se închide prin coborârea unei lame
cartilaginoase, numită epiglota. Astfel bolul alimentar trece în esofag producând o undă
peristaltică de contracţie.

Esofagul este un organ tubular de circa 26 cm lungime, care străbate cavitatea toracică,
traversează diafragma şi intră în cavitatea abdominală, unde comunica cu stomacul prin
orificiul cardia.

Stomacul reprezintă cel mai dilatat segment constituitiv al tractului digestiv, fiind în același
timp și cel mai proximal organ abdominal. De asemenea, stomacul îndeplinește funcții de

3
 importanță majoră în derularea procesului fiziologic al digestiei și conform ansamblului
diversificat de afecțiuni pe care le poate dezvolta deține și o mare importanță clinică 2

Acesta este situat între esofag și duoden, așezat in etajul cavității abdominale, între diafragm,
ficat, colon transvers și peretele abdominal, ocupând loja gastrica. Are forma literei J și
comunică în sus cu esofagul prin cardia iar în jos cu duodenul prin orificiul piloric
Configurația externă – are formă de cimpoi, măsurând când este plin moderat 25 cm lungime,
10 cm lățime și 8 cm grosime ; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Stomacul are 2 fețe, 2 margini și 2 extremități:
 fețele stomacului sunt una anterioară și una posterioară, orientate în plan frontal.
 marginile stomacului – dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta și superior,
curbura, cu convexitatea spre stânga și inferior.
 extremitățile sromacului – superioară, orificiul cardia și inferioară, orificiul pyloric
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici întâlnite la tubul digestiv:
 seroasă – reprezentată de peritoneul visceral
 musculară – formată din fibre musculare netede dispuse în 3 straturi: longitudinal, circular si
oblic
 submucoasa – care conține rețeaua vasculonervoasă a stomacului și plexului nervos vegetativ
Meissner
 muscoasa – care căptușește fața internă a stomacului având o grosime de aproximativ 2 mm.
Tunica mucoasă reprezintă principala componentă morfologică și funcțională a peretelui
stomacal.Atribuțiile mucoasei gastrice sunt numeroase și complexe:
o secreție externă. Glandele corpului și ale fundului secretă sucul gastric, care conține
pepsină și acid clorhidric glandele pilorice și cardiale elaborează o secreție mucoasă.
o secreție internă.În mucoasa gastrică sunt presărate celule cu capacități endocrine, care
produc; gastrina serotonina entero glucagon factorul intrinesc Gastle.
o resorbție. Se resoarbe apă, alcool, cafeina si unele substanțe otrăvitoare(nicotină)
o protecție și apărare.Prin secreție de mucus se împiedică autodigestia mucoasei;
aciditatea acționează bactericid, unele celule ale colonului au propietate fagocitară.
Epiteliul de suprafață acoperă toate accidentele mucoasei și coboară până la foveolele
gastrice.

Vascularizația stomacului – stomacul este cel mai bogat vascularizat segment al tubului
digestiv.

În principal, circulația arterială este asigurată de trunchiul celiac prin artera hepatica,
splenică și gastrică stângă. Din artera hepatica se desprind artera gastrică dreaptă, care după ce
trece înaintea pilorului se continua ascendant pe curbura mica și artra gastroduodenală, care

4
trece înapoia pilorului și emite artera gastroepiploică deaptă ce ascensionează pe curbura
mare. Din artera splenică se formează artera gastroepiploică dreaptă, formând arcul arterial al
curburii mari și arterele gastrice scurte, ce se distribuie fornixului stomacului, înainte de a
patrunde prin ligamentul gastrolienal. Artera gastrică stângă străbate ligamentul
gastropancreatic, ascensionând către regiunea cardiac după care descrie un traiect descendent
în lungul curburii mici, unde se anastomozeaza în plin cu artera gastrică dreaptă și formeaza
astfel arcul arterial al curburii mici. Din arcurile arteriale corespunzatoare curburilor se
desprind ramuri arteriale prin care sângele irigă diferitele tunici ale stomacului.

Circulația venoasă gastrică corespunde, în general, circulației arteriale de la acest nivel,

venele însoțind îndeaproape arterele omonime, așsadar venele gastrice ce acompaniază arcul
atrial al curburii mici sunt tributare venei porte iar venele gastroepiploice, dreaptă și stângă, se
drenează în vena splenică și respective vena mezenterică superioară.

În sistematizarea circulației limfatice se disting patru teritorii limfatice al căror drenaj

final conduce către nodurile celiace. Cea mai întinsă regiune limfatica este tributara
ganglionilor limfatici gastrici stângi, preluând limfa de la nivelul micii fornixului, precum și
din cea mai mare parte a corpului gastric și mica curbură. Limfa din partea inferioară a
corpului gastric și regiunea antro-pilorică este drenată în ganglionii limfatici gastroepiploici
drepți și ganglionii limfatici pilorici inferiori. Zona a treia cuprinde regiunea gastrică
corespunzătoare segmentului stâng al marii curburi, din care vasele limfatice se varsă în
ganglionii limfatici gastroepiploici stângi și splenopancreatici. Porținea stomacului
corespunzătoare segmentului dreptal curburii mici alături de o parte din regiunea polirocă
contituie cea de a patra arie limfatică, la acest nivel, limfa fiind drenată de ganglionii limfatici
gastrici drepti și ganglionii limfatici pilorici superiori.

Inervația stomacului – este realizată pec ale intrinsecă și extrinsecă.

Inervația intrinsecă este asigurată de ramurile nervoase din vag si plexul celiac care
pătrund în peretele gastric la nivelui stratului muscular alcătuind plexul nervos mienteric
Auerbach și la nivelul stratului submucosa formând plexul nervos submucosa Meisnner.
Inervația extrinsecă este realizată de fibre parasimpatice din nervul vag si fibre simpatico din
plexul celiac.
La nivelul joncțiunii esogastrice, nervii vagi, stâng și drept, ajung sub forma
trunchiurilor vagale anterior, corespunzător vagului stâng posterior, crespunzător vagului
drept. Din trunchiul vagal anterior, care se continua în lungul curburii mici prin nivelul lui
Latarjet, se desprind ramuri gastrice anterioare ce descend pe fața anterioară a stomacului
dispersate până la nivelul regiunii pilorice. Imediat inferior de orificiul cardiac, trimite un ram
ce strîbate partea superioară a omentului mic pentru a pătrunde în pediculul hepatic. Trunchiul
vagal posterior urmarește, de asemenea, curbura mica pe fața ei posterioară, distribuend
ramuri către fața posterioară a stomacului.
Din lanțul ganglionar T5-T10 ajung la ganglionul celiac fibrele preganglionare din
nervii splanhnici iar fibrele postganglionare ajung să distribuie stomacului de la nivelul
5
 curburii mici, pe traiectul ramurilor trunchiului celiac, în special prin intermediul plexurilor
periatriale ce acompaniază arterele gastrice.

Fiziologia stomacului
După procesele de insalivație și masticație derulate în cavitatea bucală, alimentele sub forma
bolului alimentar sunt transportate prin faringe si esofag catre stomac. Stomacul constituie un
rezervor în care au loc fenomene biologice importante. El primște alimentele, le lichefiază și le
transmite duodenului, fracționat și succesiv, sarcina sa fiind sa protejeze duodenul împotriva
introducerii nedorite a unui bol iritant, mechanic, fizic, chimic.
Din punct de vedere fiziologic stomacul are 3 funcții majore:
 Secretorie - sucul gastric este un amestec format din produsul de secreție al glandelor gastrice
și a celulelor epiteliale din mucoasa gastrica. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau
usor opalescent, cu un pH acid cuprins intre 0,8-1,5, ce contine apa, electroliți, HCl, femenți.
Mucus, factor intrinsic. Cantitatea secretanta in 24 h este între 1,5 și 3 litri
 Motorie - amestecă alimentele solide cu sucul gastric și eliminarea intermitentă în duoden a
chimului gastric format
 Endocrină – glandele din mucoasa antro pilorică și cele din mucoasa duodenală sintetizează
peptidele reglatorii cu rol de hormoni locali.
Intestinul subţire se închide de la pilor până la orificiul ileo-cecal. Are lungime de 4-6 m, un
diametru de 2 până la 3 cm şi este format din duoden (porţiune fixă), jejun şi ileon (porţiuni
mobile), unde se termină digestia şi are loc absorbţia.

Mucoasa intestinală prezintă plici circulare care evit vilozităţi intestinale (ridicături de forma
unor degete de mănuşa), în interiorul cărora se găsesc, central: un vas limfatic sau vas chilifer,
vase de sânge şi nervi.

Vilozităţile sunt adaptate funcţiei de absorbţie, având un epiteliu unistratificat ale cărui
celule prezintă la polul apical expansiuni citoplasmatice numite microfili, care formează polul
striat şi cresc suprafaţa de absorbţie a acestui segment. În spaţiile dintre vilozităţi se deschid
glande tubulare, care în fiecare zi secretă 3 litri de suc intestinal (glandele Lieberkün) şi mucus
(glandele Brünner).

Intestinul gros se întinde de la orificiul ileo-cecal (prevăzut cu o valvulă ce împiedică

întoarcerea alimentelor în ileon) până la orificiul anal, având o lungime de circa 1,5 m şi
diametrul dublu faţă de al intestinului subţire. Cuprinde mai multe regiuni:

6
 • cecumul, primul segment al acestuia, are aspectul unei ampule şi în partea sa inferioară
prezintă apendicele vermiform.

• colonul, are patru segmente: ascendent, transvers, descendent, sigmoid.

• rectul se deschide la exterior prin orificiul anal.

Mucoasa intestinului gros conţine celule şi glande secretoare de mucus şi este lipsită de
vilozităţi.

Glandele anexe

Sunt reprezentate de glandele salivare, ficat şi pancreas.

- Glandele salivare sunt de două tipuri: mici, răspândite în mucoasa bucală, şi mari, situate în
pereţii cavităţii bucale (sunt de tip tubulo-ancinos, perechi şi sunt reprezentate de parotide, sub
maxilare şi sublinguale).

- Ficatul este cea mai mare glanda exocrină din organism, având o greutate de 1500 gr. Este
situat sub bolta diafragmatică, în loja hepatică, şi este acoperit de peritoneu. Prezintă o fată
inferioară şi una superioară.

• Fata superioară prezintă doi lobi (stâng şi drept), delimitaţi de un ligament al peritoneului.

• Fata inferioară prezintă patru lobi (stâng, drept, anterior, posterior), delimitaţi de trei
șanturi dispuse sub foma literei H: şanţul longitudinal drept, care anterior prezintă vezicula
biliară (colecist), şanţul longitudinal stâng şi şanţul transversal, care prezintă hilul hepatic
(prezintă locul de intrare a arterei hepatice, venei porte, a nervilor şi locul de ieşire a două
canale hepatice)

Vascularizaţia ficatului este dublă:

- Nutritivă este asigurată de artera hepatică, ce se desprinde din trunchiul celiac se asigura
aportul de nutrimente şi oxigen;

- Funcţională este asigurată de vena porta, ce ia naştere din unirea care colectează sângele de
la stomac, pancreas, intestin, splina şi care transporta sângele cu nutrimente, absorbite la
nivelul tubului digestiv. Sistemul port este un sistem care începe şi se termină cu câte o reţea
7
de capilare,

8
între care există o venă. În acest caz vorbim despre: capilarele de la nivelul tubului digestiv →
vena porta → capilarele sinusoide.

- Pancreasul

Este o glandă mixtă, situată retroperitonial (fata posterioara a sa adera la peretele cavităţii
abdominale, iar fata anterioară, vine în contact cu peritoneul).

Prezintă trei regiuni:

- Cap (cuprins în curbura duodenală ce pătrunde în cavitatea duodenului);

- Corp şi coadă (ce vine în contact cu splina);

- Acinii pancreatici (porţiunea exocrină ce secretă suc pancreatic).

Prin unirea canalelor acinilor iau naştere canalul principal Wirsung, ce străbate pancreasul
de la coadă la cap şi canalul accesor Santorini, ce drenează acinii din regiunea capului
pancreatic şi se deschide fie în duoden, fie în canalul Wirsung.

Secreţiile glandelor anexe:

- Glandele salivare → secretă salivă care este un lichid incolor sau uşor opalescent, cu pH
uşor acid (5,6-7) ce conţine apă, săruri minerale, mucina, lizozim (substanţa bactericidă) şi
amilaza salivara sau ptialina (enzima glicolitica).

- Glandele gastrice → secretă suc gastric care este un lichid incolor sau uşor opalescent, cu
pH puternic acid (1,5-2,5) ce conţine apă HCl, cloruri, fosfaţi, mucus (cu rol protector) şi
enzime: lipolitice (lipaza gastrică) şi proteolitice (pepsina, gelatinaza, labfermentul - la sugari)

- Ficatul → secretă bilă care este un lichid galben (provine din ficat) sau verde (provine din
colecist) cu pH alcalin (7-8), ce conţine apă, electroliţi, pigmenţi provenind din degradarea
hematiilor (bilirubina şi biliverdina), colesterol, lecitina, saruri biliare. Nu conţine enzime, dar
are rol în digestia lipidelor activând lipazele şi reducând tensiunea superficială a lipidelor.

- Pancreas → secretă suc pancreatic are pH alcalin (7-8), pentru neutralizarea acidităţii
chimului gastric şi conţine apă, bicarbonaţi, enzime: lipolitice (lipaza pancreatică), glicolitice
(amilaza pancreatică), proteolitice (tripsina, chimotripsină, caboxipeptidaza, elastaza).
9
 - Glandele intestinale → secretă sucul intestinal care este un lichid incolor, inodor, cu pH
alcalin (8,3) ce conţine apă, bicarbonaţi, enzime (asociate enterocitelor): lipolitice (lipaza
intestinală), glicolitice (dizaharidaze - maltaza, lactaza, zaharaza), proteolitice (peptidaze).

I.2. Fiziologia aparatului digestiv

Digestia cuprinde totalitatea proceselor fizice şi chimice suportate de alimente consecinţă a

funcţiilor secretorie şi motorie, pe care le au organele digestive.

Cavitatea bucală (digestia bucală) cuprinde:

- Masticaţia (fărâmiţarea, zdrobirea, măcinarea alimentelor cu ajutorul dinţilor şi limbii);

- Dizolvarea în saliva a unor alimente;

- Deglutiţia (impregnarea cu salivă şi formarea bolului alimentar ce va fi înghiţit).

Sub acţiunea ptialinei are loc hidroliza amidonului, formându-se dextrine şi maltoza.

Stomac (digestia gastrică) cuprinde:

Depozitarea temporară a alimentelor, amestecarea alimentelor cu sucul gastric şi formarea

chimului gastric (rezultatul digestie gastrice), evacuarea fracţionata a chimului în duoden.

Aceste procese sunt consecinţa funcţiei motorii a stomacului, ce se realizează prin două
tipuri de contracţii: peristaltice (contracţii şi relaxări ale muşchilor circulari, propagându-se
spre duoden) şi tonice (de adaptare la conţinutul gastric, deci mişcări nepropagate).

La acest nivel are loc hidroliza proteinelor şi lipidelor.

- Proteinele sunt scindate până la peptide, sub acţiunea pepsinei (secretata ca pepsinogen şi
activată de HCl);

- Cazeinogenul din lapte, în prezenţa labfermentului şi a ionilor de calciu, se transformă în

paracazeinat de calciu (coagulează laptele).

- Lipidele emulsionate se transformă în acizi graşi şi glicerol sub acţiunea lipazei.

Intestinul subţire (digestia intestinală) cuprinde:

10
 Amestecarea chimului cu sucurile din intestin şi formarea chilului intestinal (lichid lăptos
care constituie conţinutul vaselor limfatice intestinale) şi înaintarea alimentelor spre intestinul
gros.

Procesele fizice sunt consecinţa activităţii motorii a intestinului. Acesta prezintă unde lente
electrice, care se propagă de la duoden spre ileon şi crează condiţii pentru aparentă a trei tipuri
de contracţii:

- De segmentare, care apar la intervale neregulate;

- Peristaltice, unde de contracţie circulare, ce se propagă spre intestinul gros;

- De pendulare, contracţii ritmice ale anselor (bucle intestinale).

În intestinul subţire are loc absorbţia nutrimentelor: aminoacizi, acizi graşi şi glicerol,
monozaharide. Procesul chimic este acţiunea combinată a bilei, sucului intestinal şi pancreatic:

- Peptidele, sub acţiunea proteazelor pancreatice şi intestinale, sunt transformate în

aminoacizi;

- Lipidele neutre sub acţiunea lipazelor pancreatice şi intestinale, sunt transformate în acizi
graşi şi glicerol;

Amidonul crud şi cel neatacat de ptialina, sub acţiunea amilazei pancreatice, este transformat
în dizaharide, iar acestea, sub acţiunea dizaharidelor intestinale, în monozaharide.

Intestinul gros prezintă mai multe tipuri de contracţii:

- Staţionare, în colonul proximal, care favorizează absorbţia apei;

- Peristaltice şi segmentare, în colonul distal;

- În masă, în colonul descendent şi sigmoid, care propulsează conţinutul colic spre rect.

Defecaţia este un lanţ de reflexe în urma căruia bolul fecal (rezultatul activităţii fiziologice a
intestinului gros) este eliminat din rect. Se realizează prin contracţia muşchilor abdominali, a
diafragmului şi prin relaxarea sfincterelor anale.

11
 Procesele chimice care au loc la nivelul intestinului gros sunt:

- Fermentaţia bacteriană, la nivelul colonului proximal (cel mai apropiat), prin care glucidele
nedigerate sunt transformate în acizi organici şi gaze, de către bacteriile aerobe;

- Putrefacţia, la nivelul colonului distal, prin care aminoacizii neabsorbiti sunt transformaţi
în amâne, amoniac (prin dezaminare şi decarboxilare) şi în gaze, de bacterii anaerobe;

- Produşii de putrefacţie sunt toxici şi vor fi detoxificaţi în ficat, după care sunt eliminaţi prin
urina.

12
 Capitolul II
Ulcerul gastric
II.1. Definiție
Este o boală caracterizată prin apariția la nivelul stomacului sau a duodenului a unei leziuni
ulceroase, adică a unei pierderi de substanță digestivă ce evoluează în pusee acute, periodice,
produse prin acțiunea clorhidropeptică a secreției gastrice.
Ulcerul gastric este des întâlnit, datorită cunoașterii insuficiente a metodelor de profilaxie și a
unui stil de viață sănătos. Din cauza discomfortului pe care îl crează și regimul ce-l necesită
boala are un impact semnificativ asupra pacienților. Aceștia au nevoie de sprijinul și
întelegerea echipei de îngrijire care-l va ajuta să depășească problemele cu care se confruntă.3
II.2. Etiologie
Greutățile pe care le întâmpină oamenii de știință în descoperirea tuturor cauzelor de
îmbolnăvire, elaborarea de noi substanțe care sa distrugă aceste cause au dus la dezvoltarea
unor mijloace de prevenire, ne putem feri de boala ulceroasă numai dacă sunt cunoscute
cauzele care o pot determina. Acestea se impart în determinante, favorizante și predispozante.
Cauzele determinante constau în:
o traumatism psihic grav si de lunga durată
o emoții puternice, viață agitate
o suprasolicitări fizice și psihice
Cauzele favorizante sunt reprezentate de :
o alimentație neigienică, nesatisfăcătoare calitativ si cantitativ
o medicație iritantă
o focare de infecții în organism
o ingestia de substanțe caustic
o boli ale SN și ale arterelor
Ulcerul apare, deci, prin insuficiența capacității de refacere a mucoasei gastrice. Studiile cele
mai frecvente au evidențiat facptul ca cele mia frecvente cause de ulcer sunt infecția cu
Helicobacter pylori, consumul de AINS și stresul.
Infecția cu Helicobacter pylori este cea mai răspândită infecție de pe glob, insă doar 10-20%
dintre cei infectați fac ulcer.
Consumul de AINS(antiiflamatorii nesteroidiene) este cea de-a doua cauză frecventă a
apariției bolii ulceroase. Acetse medicamente pot afecta mucoasa direct, pe cale sistemica sau
prin circuit enterohepatic.
O viață ordonată, lipsită de încordare nervoasă. De suprasolicitare fizică și psihică reprezintă o
mare importanță pentru înlăturarea cauzelor menționate.

13
II.3. Simptomatologie
Tabloul clinic este descris de obicei de durere. Durerea e relativ intensă ,ca senzație de
foame dureroasă,gol dureros epigastric și are un caracter visceral adică bolnavul o resimte pe o
arie mai extinsă a peretelui abdominal anterior.
Ulcerul gastrice e însoțit de un sindrom dureros cu sediu gastric iradiat frecvent în
stânga liniei mediane,difuz de intensitate medie și cu o ritmicitate mai puțin exprimată.
Durerea survine mai precoce după masă (1/2-1oră ) se calmează parțial sau este
neinfluențată de tratamentul cu antiacide fiind deseori asociată unor manifestari digestive
necaracteristice ca senzația de disconfort abdominal sau deseori greață și uneori de varsături.
Ritmicitatea durerii este mai puțin marcată sau chiar absentă în ulcerul gastric,cu
excesurile unde localizarea juxta reproduce caracterul clinic al ulcerului duodenal.Ritmicitatea
durerii a fost descrisă în ulcerul gastric ,după formula ,,ingesto-liniște-durere-liniște,,.
Apariția nocturnă a durerii este descrisă destul de rar , atunci când este prezentă
semnalează posibilitatea unor complicații sau eventual asocierea cu un ulcer duodenal ,în
multe cazuri alimentația în loc să liniștească fenomenele dureroase gastrice le agravează
,adesea calmarea lor fiind obținută numai după evacuarea conținutului gastric prin vărsătură.
Durerea epigastrică din ulcerul gastric este însoțită frecvent de anorexie și pierdere în
greutate ,uneori de inapetența selectivă pentru proteina animală și unele
hidrocarbonate(pâine).
Manifestările zilnice atipice și cazurile asimptomatice sunt frecvent întâlnite în cursul
ulcerului gastric.Simptomatologia atipică face ca aceste cazuri să fie depistate ocazional, cu
prilejul unui examen radiologic gastric pentru o distensie dureroasă epigastrică persistentă
,greață și văsături post prandiale,anorexie și pierderea în greutate.Caracterul asimptomatic al
ulcerului gastric împiedică depistarea bolii până la apariția complicațiilor revelatoare ,de debut
,deosebit de grave(perforația,hemoragia).
II.4. Examene clinice paraclinice
Pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastric sunt necesare următoarele intervenții:
 evaluarea funcției secretorii gastrice a stomacului;
 examene de laborator( hemoleucograma,hemocultura, VSH(viteza de sedimentare a
hematiilor), fibrinogenul, proteina C reactivă)
 evaluarea hemoragiilor oculte în scaun, ca test adițional pentru stabilirea perioadei
de activitate sau de acalmie a caracterului ulceros.
 examenul radiologic se efectuează dimineața, pe nemâncate în ortostatism și
clinostatism, cu aplicarea sistematică a modalităților de conexiune, după
administrarea per orală a unei suspensii radioopace de sulfat de bariu.
 explorarea endoscopică gastrică are o valoare în diagnosticul ulcerului gastric.În
funcție de sediul leziuni se poate folosi un endoscop cu vedere axială sau laterală, iar
prin posibilitatea de a spăla dirijat cu ser fiziologic fundul ulcerației se poate vizualiza
14
 mai bine leziunea. Examenul endoscopic al stomacului se face fie în decubit lateral fie
în poziție șezândă.
II.5. Diagnostic pozitiv
Pentru diagnosticul pozitiv al ulcerului gastric anamneza are o valoare mai scazută,
manifestările clinice fiind mai puțin caracteristice.Formularea diagnosticului rezultă din
colaborarea datelor oferite cu examenul radiologic și studiul secreției gastrice.
II.6. Diagnostic diferențial
Diagnosticul diferențial al ulcerului gastric se face cu următoarele afecțiuni:
 colecistopatii cronice litiazice sau nelitiazice acestea prezintă simptome dureroase
caracteristice în zona hipocondrului drept, iradiate în spate sau urmarul drept, provocate de
alimente colecistokinetice, asociate cu alte simptome: vărsături, dispepsie biliară, febră;
 hernia gastrică transhiatală, durerile sunt localizate în hipocondrul stâng sau epigastrul
superior;
 gastritele cronice , pot schimba tabloul ulceros dacă coexistă cu ulcerul gastric, în sensul
ștergerii ritmicitații alimentare și periodicității simptomelor. Durerea din gastritele cronice e
difuz iradiată epigastric;
 pancreatitele cronice se traduc prin dureri în etajul abdominal superior iradiate în spate;
 angina pectorală se manifestă cu dureri epigastrice care survin după eforturi sau stresuri;
 tumorile benigne gastrice pot determina manifestari clinice asemănătoare ulcerului.Examenul
radiologic și endoscopic sunt edificatoare pentru diagnostic.

II.7. Complicații
Hemoragia este complicația cea mai frecventă a ulcerului gastric fiind un semn ocult obișnuit
al bolii ulceroase. Hemoragia acută constituie cele mai grave complicații ale acestei boli.
Hemoragia se manifestă prin hematemeză și melena. În hematemeză sângele provenit din
stomac are o culoare roșie închisă uneori roșie neagră. În cazurile de hemoragii mari,
fulgerătoare, sângele poate avea și o culoare de sânge proaspăt. Când sângerarea este mai mare
( peste 60g), apare melena, scaunul are o consistență lichidă sau pastoasă cu un aspect
asemănător cu păcura. În hemoragiile mici bolnavul prezintă o stare general de lipotimie,
transpirații reci abundente, extremități reci, paloare accentuate, puls foarte rapid și slab,
scăderea tensiunii arteriale. Când se pierde o cantitate de sânge mai mare de 300 ml se
instalează anemia care va fi cercetată cu ajutorul hemogramei, prin urmărirea hemtocritului și
a cantității de hemoglobin. De semnalat că după hematemeză și melena, dacă bolnavul este în
perioada dureroasă, durerile se atenuează sau dispar în următoarele zile.
Perforația – este o complicație de temut a bolii ulceroase. Apare de 4-8 ori mai frecvent la
bărbați decât la femei. Perforția constâ în perforarea peretelui gastric de câtre craterul ulceros,
pătrunderea acestuia în cavitatea peritoneală și eliminarea conținutului gastric la acest nivel.

15
Perforația se manifestă clinic extrem de brutal. Bolnavul acuza durere violentă în umăr iarmai
târziu se extend în tot abdomenul. Pacientul stă nemișcat în pat, cu respirații superficiale.
Abdomenul este intens dureros, predominant în epigastru.
Stenoza – ulcerele cornice se vindecă tardive prin procese cicatriciale care pot provoca
stenozări la nivelul stomacului, pilorului sau al abdomenului. Se manifestă prin senzație de
plenitudine, vărsături, balonări, eructații.
Malignizarea – mulți autori nu sunt de accord cu malignizarea ulcerului gastric, ei susținând că
a fost de la început un cancer ulcerat sau că este vorba de un cancer independent de ulcer. Alți
autori admit că ulcerul benign al stomacului se poate maligniza mai ales în localizările
porțiunii orizontale a micii curburi și pe marea curbură. Ne vom gândi la posibilitatea
cancerizării ulcerului gastric când se modifică simptomele: dispar caracterele de periodicitate
și ritmicitate ale durerii, apare inapetența, bolnavul slăbește, devine anemic, crește VSH-ul.
Examenul sucului gastric arată o trecere spre anaciditate. După un tratament judicious de 3-6
săptămâni, examenul radiologic ne arată ameliorarea iar pentru precizarea diagnosticului se va
recurge la fibroendoscopie gastrică, citologie exfoliativă, biopsie dirijată, intervenții
chirurgicale4

II.8. Tratament
Ulcerul gastric beneficiază de două tipuri de tratament: medical si chirurgical.
Tratamentu medical este cel mai larg folosit lăsând loc în cazuri de excepție tratamentului
chirurgical.tratamentul medical este trivalent igieno-dietetic medicamentos și balneoclimateric
și se referă la două situații distincte ale ulecrului gastric: perioadele de criză durroasă și
perioadele din afara acestora. În fazele dureroase tratementul trebuie sa fie extrem de
individualizat în funcție de o serie de factor ice pot preveni în mecanismul apariției leziunii
ulceroase.
Factorii precipitanți ai crizei ulceroase sunt: stresuri diverse, lipsa de echilibru între
activitățile profesionale și cele recreative, alimentație neregulată, consumul abuziv al unor
alimente excitante ale secreției gastrice, fumatul, consumul băuturilor alcoolice concentrate,
consumul unor droguri ulcerigene, etc.
Stresul și lipsa de odihnă dețin un rol prioritar în precipitarea crizelor ulceroase.
Elementele fundamentale care caracterizează boala în perioada crizei ulceroase sunt
prezența ulcerației la nivelul stomacului și durerea care poate însoți această leziune. Criteriile
de eficiența a oricăror tratamente folosite pentru vindecarea afecțiunii se referă în primul rând
la dispariția și abia în al doilea rând la calmarea durerii și alte simptome supărătoare.
Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos cuprinde următoarele etape :

 Terapia antisecretorie
16
  Eradicarea infecţiei cu H. pylori
 Tratamentul ulcerului indus de AINS
 Tratamentul asociat sindromului Zollinger – Ellison(tumoră pancreatică)
1. Terapia antisecretorie
Inhibiţia secreţiei acide joacă un rol decisiv în terapia ulcerului, indiferent de
etiologia acestuia.
Scopul terapiei: accelerarea procesului de cicatrizare a leziunii ulceroase.
Terapia de atac

Tab. n1. Recomandari terapeutice actuale:

Clase Doza Administrare Perioada
medicamentoase
Inhibitorii Optim: doză UG: 8
pompei de unică, săptămâni
protoni 40mg dimineața
Omeprazol 40mg înainte de
Pantoprazol 40mg masă
Esomeprazol 30mg
Lansoprazol
Blocanți ai Optim: doză UG: 8
receptorilor H2 unică, seara săptămâni
Ranitidină 300mg
Nizatidină 400mg
Famotidină 40mg

17
 Terapia de întreținere

Tab.n2. Recomandările terapeutice actuale:

Clase Doza Administrare
medicamentoase
Inhibitorii pompei Doză unică,
de protoni dimineața înainte de
Omeprazol 20mg masă
Pantoprazol 20mg
Esomeprazol 20mg
Lansoprazol 30mg
Blocanți ai Doză unică, seara
receptorilor H2
Ranitidină 150mg
Nizatidină 200mg
Famotidină 50mg

2. Terapia de eradicare a infecţiei HP

Toţi pacienţii cu UG la care s-a pus în evidenţă infecţia cu H. pylori trebuie supuşi terapiei
de eradicare.

Consensul European (Consensul Maastricht 2) privind terapia de eradicare a infecţiei cu

HP prevede următorul regim terapeutic :

 Tripla terapie ;

· IPP (Omeprazol 2x20 mg, Pantoprazol 2x40 mg, Lansoprazol 2x30 mg,
Esomeprazol 40mg)

asociat cu :

· Amoxicilină 2x1 g/zi + Claritromicină 2x500 mg/zi

· Metronidazol 2x500 mg /zi + Claritromicină 2x500 mg/zi

Durata: 7-10 zile

18
 Cvadrupla terapie :

Citrat coloidal de bismut 4x120 mg /zi + Metronidazol 3x500 mg/zi + Tetraciclina 4x500
mg/zi + IPP

Este indicată în cazul eşecului triplei terapii

3. Terapia ulcerului Indus de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)

· Terapie antisecretorie – preparate şi doze ca în terapia de atac a UG

· Întreruperea tratamentului cu AINS

· Asocierea Misoprostol 3x200 mg/zi

· Profilaxia; utilizarea agenţilor antiinflamatori selectivi anti-COX2

(nesteroidieni,inhibitori)

4. Terapia ulcerului asociat sindromului Zollinger- Ellison

· PPI în doze duble până la obţinerea inhibiţiei acide complete când se poate reduce
doza cu 50%

· Pacienţii trebuie evaluaţi la 6 luni cu ajustarea corespunzătoare a dozelor

Tratament chirurgical
Hemoragia ulceroasă va fi tratată medical, mai ales la bolnavii până la 40 de ani. Va fi tratată
chirurgical când hemoragia este mare, când nu se oprește și există pericol de colaps, la
bolnavii trecuți de 45-50 de ani și în cazul în care s-a mai repetat. Tratamentul chirurgical al
hemoragiei se face astfel:
o Repaus la pat, liniște, calmarea bolnavului
o I se prescrie o dietă severă care constă în apă rece
o Se combat vărsăturile și grețurile
o Perfuzii cu masa eritrocitară sau transfuzii cu sânge, repetate în raport cu cantitatea de
sânge pierdută și cu starea bolnavului
o Se administrează hemostatice ( vit K, vit C, adrenostazin, venostat)
o Se aplică o pungă cu ghiață pe regiunea epigastrică

19
 o Se urmărește pulsul și tensiunea arterial
o Se vor cerceta hemoglobin, hematoctritul și hemolleucograma
o Ulterior se vat rata anemia
Perforația ulcerului se tratează chirurgical, cu cât se operează mai repede, cu atât mai multe
șanse de a salva bolnavul, până la începerea intervenției se aplică o pungă cu gheață pe
abdomen și se trece la antibiotice. Nu se vor administra calmante de tipul Morfină. Perforașia
acuperită pune grele probleme de diagnostic.
II.9. Educație sanitară
Tratamentul igienico-dietetic al ulcerului gastric se referă la punerea bolnavului ulceros în
condiții de repaus nervos relative și în administrarea unor elemente care să excite cât mai puțin
secreția gastrica acidă. Pentru bolnavii cu ulcer gastric, internarea în spital este obligatorie,
ținând seama de faptul că ulcerul gastric are mari interferențe patologice și diagnostic cu
caracter gastric. 5
Regimul alimentar constă din administrarea unor mese mai dese, cu volum mai redus și
care să conțină elemente cât mai puțin excitante ale secreției clorhidropeptidice. Regimul
alimentar al ulcerului constă în urmatoarele: în primele 2-4 zile de la începutul crizelor se vor
administra mese la 2-3 ore în timpul zilei constând în alimente lichide, semilichide sau
păstoase, în acea categorie intră laptele dulcem brânza proaspătă de vaci, paste făinoase, orez,
supe de zarzavat strecurate, 1-2 felii de pâine mai uscată, la fiecare masa. Dupa 2-4 zile de
asemenea tratament dietetic se trece la o alimentație lărgită, adăugându-se următoarele
alimente: ouă moi,frișcă, supe de zarzavat îmbogățită cu făinoase, cartofi fierți sau copți,
compoturi și se va mări rația de paste făinoase.
Prânzurile se vor reduce la 4-5 în 24 h având grijă ca acestea să nu fie voluminoase.
Această perioadă durează 3-6 zile, după care daca evoluția este favorabilă regimul va fi lărgit
și numărul de mese va fi de 3-4 în 24 h. se va adăuga carne de pasăre sau de vită fiartă, pește
proaspăt fiert, prăjitui dde casă. Cantitatea de protein rezultată din carne va trebui sa acopere
necesarul de protein în proporție de minim 60g în 24 h.Dacă crizele ulceroase s-au redus ca
intensitate sau au dispărut, regimul alimentar se va liberaliza, incluzându-se cruditățile:
legumele, fructele, salatele, etc.
Bolnavul va trebui să țină acest regim lărgit cu minimum de 3 ani pentru ca el să poată
fi pus la adăpost de eventualele recidive.

20
 Capitolul III
Studiu de caz
III.1. Plan de îngrijire caz nr. 1
Culegerea datelor
1. Nume și prenume : A.I.
2. Sexul : M
3. Vârsta : 56
4. Domiciliul : Moinești/ Bacău
5. Starea civilă : Căsătorit
6. Naționalitatea : Română
7. Religia : Ortodox
8. Ocupația : Pensionar
9. Grup sanguine – Rh : 0 pozitiv
10. Alergii : Nu
11. Diagnosticul clinic : Ulcer gastric
12. Data internării : 15.01.2022
13. Data luării în evidență :15.01.2022
14. Modalitatea de culegere a datelor : Interviu direct
15. Stabilirea legăturii cu pacientul : - Revenire la control
16. Modul de comunicare : Comunicare deschisă și completă
17. Condiții de viață : Corespunzătoare
18. Antecedente :
 Fiziologice : -
 Patologice: - ulcer gastric, la 12 ani intervenție chirurgicala (apendicectomie)
 heredo-colaterale: - tata : adenom periuretral,T.A. , mama: T.A. , diabet zaharat
19. Istoricul bolii : Pacientul în vârstă de 57 de ani cu antecedente de ulcer gastric de 5 ani,
datorită nerespectării tratamentului din ambulatoriu și a regimului igienico-dietetic, de
aproximativ o săptămână acuză dureri în etajul abdominal superior pe un fond de astenie fizio-
psihică progresivă și associate cu cefalee, transpirații reci, greață și vărsături alimentare,
insomnia, anxietate moderată, motiv pentru care se internează pe secția de gastroenterologie
pentru investigații și tratament de specialitate.
20. Starea la internare :
 Greutate : 85 kg
 T.A. :120/95 mmHg
 Temperatură : 36,7 0C
 Respirație :21r/min
 Puls : 75/min
21. Semene :
 Subiective: anxietate, durere în zona epigastrică, cefalee
 Obiective : vărsături, transpirații

21
 DATA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
(PES)
15.01.2022 Nevoia de a Discomfort, Pacientul să Asigur condiții de La indicația După
evita pericolele durere prezinte o microclimat cu medicului administrarea
abdominală diminuare a salon curat, pregătesc analgezicului
din cauza durerilor în aerisit,temperatură materialele se observă o
alterării decurs de 2-3 optima 18-200C. necesare și ușoară
integrității zile Asigur pacientului pacientul ameliorare a
mucoasei repaus fizic și pentru a durerilor
gastrice psihic în perioada recolta sânge
manifestată dureroasă în vederea
prin dureri Sfătuiesc examenelor de
colicative în pacientul să se laborator
epigastru, relaxeze Pregătesc
neperiodice ce pacientul
apar la 1-2 ore pentru
postprandial și examenele
noaptea ce paraclinice
diminuă la Administrez
ingestia medicația
alimentelor prescrisă de
medic
Nevoia de a Dificultate în Pacientul să Asigur liniștea Administrez la Pacientul
dormi și a se satisfacerea prezinte un nocturnă și indicația beneficiază
odihni nevoii datorită somn condițiile de medicului de un somn
neacomodării corespunzător comfort termic Diazepamm corespunzător
la noul mediu cantitativ și Învăț pacientul 1fx2ml seara cantitativ și
manifestată calitativ tehnici de relaxare calitativ
prin insomnie și ajut la aplicarea
corectă a acestora
Suprim sursele
care ar putea să îi
creeze neplăcere
pacientului
Verific orarul și
calitatea somnului
16.01 Nevoia de a Dificultate în Pacientul să Monitorizez în Administrez la După
elimina satisfacerea nu mai permanență indicația aplicarea
nevoii datorită prezinte funcțiile medicului intervențiilor
afecțiunii vărsături vegetative ale Metoclopramid autonome și
manifestată pacientului 1flx2ml/zi delegate
prin vărsături Rog pacientul să pacientul nu
stea cu capul cît mai prezintă
mai la marginea vărsături.
patului Obiectiv atins

22
 Protejez cu
mușama și aleză
patul
Ofer pacientului
un pahar cu apă
pentru clătirea
gurii
Nevoia de a Risc de Pacientul să Rog pacientul să Administrez la Pacientul este
bea și a mânca deshidratare fie echilibrat ingere o cantitate indicașia echilibrat
datorită hidro- mai mare de medicului hidro-
vătsăturilor electrolitic lichide pentru a Soluție Ringer electrolitic în
manifestat prin corecta pierderile 500ml/zi urmatoarele
aport prin vărsături 12 ore
insuficient de Fac bilanțul
lichide hydric calculînd
cantitatea de
lichide ingerate cu
cele eliminate
Supraveghez dacă
pacientul respect
indicațiile și
consumă o
cantitate
suficientă de
lichide
Nevoia de a fi Alterarea Pacientul să Explic pacientului Administrez la Pacientul nu
curat,îngrijit,de tegumentelor prezinte importanța indicația a înțeles pe
a proteja datorită tegumente menținerii igienei medicului deplin
tegumentele și carențelor de curate și pentru pevenirea Antiseptice (pe importanța
mucoasele igienă integre imbolnăvirilor tegumente) menținerii
manifestată Pregătesc material igienei.
prin tegumente necesare și Obiectiv
murdare salonul la partial atins
tegumente temperature
murdare adecvată și
respect intimitatea
pacientului
Explic pacientului
importanța
efectuării tehnicii
și îi obțin
consimțământul

Fac toaleta
pacientului pe
regiuni

23
17.01 Nevoia de a fi Dificulate în Pacientul să Liniștesc Pacientul are
preocupat în satisfacerea își recapete pacientul din o percepție
vederea nevoii din încrederea în punct de vedere pozitivă
realizării cauza forțele proprii psihic arătându-I despre sine.
afecțiunii înțelegere și Obiectiv atins
manifestată compasiune
prin tristețe Orientez pacientul
spre alte activități
decât cele --------
anterioare în
raport cu
capacitățile sale
Ajut pacientul în
recuperarea sa
fizică pentru
obținerea
independenței
Observ gradul de
satisfacție al
pacientului
N. de a Comunicare Pacientul să Antrenez Pacientul
comunica ineficientă se poată pacientul în comunică
datorită afirma diferite discuții cu adecvat stării
afecțiunii colegii de salon --------- sale cu echipa
manifestată Cercetez medicală
prin apatie posibilitățile de
comunicare ale
pacientului
Furnizez mijloace
de comunicare
Învăț pacientul să
folosească
mijloace de
comunicare
adecvate stării
sale
Asigur un mediu
de Securitate,
liniștit

24
18.01 N. de a se Dificultate în Pacientul să Identific Pacientul se
imbrăca și satisfacerea se poată capacitățile și mobilizează
dezbrăca nevoii datorită mobiliza limitele fizice ale și ajută la
intervenției pacientului efectuarea
manifestat prin Rog aparținătorii tehnicii.
reducerea să îi procure haine Obiectiv atins
mobilității largi, ușor de
îmbrăcat cu mod
de închidere ---------
simplu
Învăț pacientul
manevrele pe care
trebuie să le
execute pentru a
se putea îmbrăca
Ajut pacientul în
satisfacerea nevoii
și îl îmbrac în
șezut
N. de a respira Dificultate în Pacientul să Îndepărtez Administrez la Pacientul
și a avea o satisfacerea prezinte secrețiile de la indicația prezintă căi
bună circulație nevoii datorită respirație nivelul căilor medicului respiratorii
anesteziei liberă pe nas respiatorii Dexametazonă permeabile și
manifestată Monitorizez în 1fx2ml/zi o buna
prin obstrucția permanență respirație
căilor funcțiile vitale și
respiratorii cu vegetative ale
secreții pacientului
Asigur condiții de
mediu adecvate,
temperature de
22-240C și
umiditatea
Învăț pacientul să
facă gimnastică
respiratorie

25
19.01 N. de a învăța Cunoștințe Pacientul sa Clarific cu Pacientul a
cum să-ți insuficiente dobândească pacientul acumulat noi
păstrezi despre noi concepțiile cunpștințe
sănătatea intervenția cunoștințe eronate despre boala
suferită despre boala Ofer pacientului s și a înțeles
manifestate sa informații utile importanța
prin cerere de despre afecțiunea acestora
informații sa și îl ajut la
înțelegerea
acestora
Explic pacientului ---------
diferite procedee
operatorii și
intervenția pe care
a suferit-o
Verific dacă
pacientul a înțeles
correct mesajul
transmis și dacă
și-a însușit
cunoștințele

26
Tab. n.3. Supravegherea funcțiilor vitale
DATA T.A. PULS RESPIRAȚIE T DIUREZĂ SCAUN
15.01 136/85 93 22r/min 36.8 1000ml 1 scaun
dimineață,consistență
omogenă
16.01 120/78 83 16r/min 36.5 1200ml 2 scaune, dimineața
și seara, consistență
omogena
17.01 130/70 66 18r/min 37.0 1500ml 2 scaune, la amiază
și seara,consistență
păstoasă
18.01 110/80 75 14r/min 36.4 1300ml 1 scaun la
amiază,consistență
omogenă
19.01 120/83 68 15r/min 36.6 1700ml 1 scaun dimineață,
consistență omogena

Tab. n.4. Examene de laborator

DATA ANALIZA MOD DE REZULTATE VALORI
CERUTĂ RECOLTAR NORMALE
E
15.01.202 Hemoleucogram Se recoltează
2 ă dimineața pe 5ml/mm3 4,5-5,5ml/mm3
Hematii nemâncate 15,2g% 14-16g%
Hemoglobină prin puncție 45% 45%
Hematocrit venoasă în 271000/mm3 150000-
Trombocite vacutainer cu 400000/mm3
Leucocite capac mov 6500/mm3 4000-8000/mm3
Bazinofile 2% 2-3%
Bazafile 0% 0-1%
Limfocite 38% 20-40%
Monocite 7% 4-8%

VSH Se recoltează 5mm/h 5-10mm/h

dimineața pe 10-20mm/2h
nemâncate
prin puncție
venoasă în
vacutainer cu
capac negru
Uree serică Se recoltează 36mg% 20-40mg%
prin puncție
27
 venoasă
dimineața pe
nemâncate în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Glicemie Se recoltează 89mg% 80-120mg%
dimineața pe
nemâncate
prin puncție
venoasă în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Fosfatază Se recoltează 5µ Bodanski 2-6µ Bodanski
alcalină dimineața pe
nemâncate
prin puncție
venoasă în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
TGP Se recoltează 10µi 4-13µi
TGO dimineața pe 17µi 5-17µi
nemâncate
prin puncție
venoasă în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Creatinină Se recoltează 0.64mg% 0.6-1.3mg%
dimineața pe
nemâncate
prin puncție
venoasă în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e

28
Bilirubinemie Se recoltează BT-0.57mg% BT-0.4-1mg%
dimineața pe BD-0.17mg% BD-0-0.2mg%
nemâncate BI-0.40mg% BI-0.2-0.8mg%
prin puncție
venoasă în
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Proteinograma Se recoltează
Proteine totale dimineața pe 7.99g% 7-8g%
Albumine nemâncate 54.4g% 50-60g%
Globuline prin puncție 45.6g% 40g%
Raport A/G venoasă în 1.19 1
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Electroforeza Se recoltează
Globuline α1 dimineața pe 2.8% 2-4.5%
Globuline α2 nemâncate 8.59% 6-12%
Globuline β prin puncție 13.42% 8.5-13.3%
Globuline γ venoasă în 20.78% 13-20%
vacutainer
fară substanțe
anticoagulant
e
Examen sumar Se face Albumină,glucoză, Albumină,glucoză,
de urină toaleta Pigmenți pigmenți
organelor biliari,corpi biliari,corpi
genitale cetonici,urobilinoge cetonici,urobilinoge
externe apoi n-absenți, n-absenți
se recoltează sediment urinar: rare sediment urinar:
100-150 ml leucocite, hematii epitelii foarte rare,
urină din atipice,rare epitelii leucocite rare,
jetul mijlociu hematii și cilindri
intr-o sticla granuloși absenți
perfect
curate.
Aceasta se
echilibrează
și se trimite
la laborator

29
Tab. n.5. Alte investigații paraclinice
DATA EXAMENE PREGATIREA ÎNGRIJIRI DUPA
CURENTE PENTRU EXAMEN EXAMEN
15.01.2022 Electrocardiogramă Pregătesc pacientul Ajut pacientul să se
din punct de vedere îmbrace și-l conduc
psihic,pentru a în salon
înlătura factorii Notez pe
emoționali electrocardiogramă:
Transport pacientul numele și prenumele
în sala de pacientului, vârsta,
examinare cu data și ora
căruciorul cu 10- 15 înregistrării,
min înainte de semnătura celui care
înregistrare a efectuat-o.
Așez bolnavul comod
pe patul de
consultație rugându-l
să-și relaxeze
musculature
Montez electrozii
standard cât mai
aproape de radăcina
membrelor așezând
sub placa de meral o
pânză înmuiată în
soluție de electrolit
astfel: -roșu mâna
dreaptă,
-galben mâna stângă,
-verde picior stâng,
-negru picior drept
Montez electrozii
precordiali:
-V1-sprațiul IV
intercostal pe
marginea dreaptă a
sternului,
-V2 – spațiul IV
intercostal pe
marginea stângă a
sternului,
-V3 – între V2 și
V4,
-V4 – spațiul
Vintercostal stâng pe
linia
30
 medioclaviculară,
-V5 – la intersecția
dintre orizontala dusă
din V4 și linia axilară
anterioară stângă,
-V6 – la intersecția
dintre orizontala dusă
din V4 și linia
axiliară mijlocie
stângă
Înregistrez derivațiile
unipolare și
precordiale
După terminarea
înregistrării
îndepărtez electrozii
de pe pecient

16.02.2022 Ecografie – se verifică dacă Ajut pacientul sa se

abdominală pacientul a respectat stargă și sa se
recomandările imbrace apoi îl
regimului alimentar; conduc la salon
– se aşează în poziţie
adecvată examenului
de obicei decubit
dorsal;
– se explică tehnica
procedurii, modul de
colaborare;
– se culeg informaţii
despre eventualele
alergii la latex;
– se iau măsuri
pentru îndepartarea
gazelor dacă se
înterpune în faţă
fluxului undelor;
– se inspectează zona
pentru a nu exista
leziuni (gelul se
aplică pe pielea
integră)

Endoscopia Informăm pacientul Asigur transportul

despre oportunitatea pacientului în salon,
investigației, confortul pentru
cooperare și obținem
31
 consimțîmântul odihnă, somn
informat și recuperare
Educăm pacientul Educ pacientul
pentru a servi masa pentru interdicția ca
din seara precedent timp de 1-2 ore să
în jurul orei 18.00, evite hidratarea
iar în dimineața pentru
investigației să nu alimentare( până la
mănânce, să nu bea apariția sensibilității
pentru a evita normale de
staționarea resturilor deglutiție)
alimentare în stomac
cu imposibilitatea
efectuării
investigației
Pentru evacuarea
complete în stenoza
pilorică efectuăm
spălături gastrice
repetate
Însoțim pacientul în
sala de examinare și
administrăm la
indicația medicului:
-Anticolinergic
pentru reducerea
secreției gastrice (1f
atropină)
-agenți tensioactivi
-sedative
Atunci când starea
pacientului îi
impune, medical
executa rahianestezie
Poziționăm pacientul
în decubit lateral
stâng cu capul
sprijinit ferm pe
pernă, membrele
inerioare ușor flectate
În cazul pacienților
cu insuficiență
cardiacă/respiratorie
poziția pacientului
este in șezut
Solicităm în
32
 continuare

pacientului cooperare
totală asigurandu-I
confort psihic și fizic
de securitate
18.01.2022 Examen radiologic Anunț pacientul cu După terminarea
două zile înainte, examinării ajut
explicându-I pacientul să se
necesitatea tehnicii și îmbrace și-l conduc
importanța ei pentru la pat
diagnosticul bolii, Administrez un
tehnica investigației purgative dupa
și regimul alimentar efectuarea examinării
În ziua examinării, și informez pacientul
conduc pacientul la că va avea scaunul
serviciul de colorat in alb
radiologie
Dezbrac complet
regiunea toracică a
bolnavului si-l
conduc sub ecran
unde ii ofer cana cu
sulfat de bariu
pregatit inaintea
examinării

Tab. n.6. Tratament medicamentos

DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE
PRESCRISE
15.01.2022 Pantoprazol 1fl/zi, I.V.
Vit b1,b6 1f/zi, I.M.
Dicarbocalm Comprimate masticabile 2/zi
cale orală
Metoclopramid 1f/zi I.M.
Ser fiziologic Perfuzie I.V. 250ml/zi
Soluție Ringer Perfuzie I.V. 500ml/zi
Metronidazol Perfuzie I.V. 100ml/zi
Diazepam 1f seara I.M.

33
 16.01.2022 Soluție Ringer Perfuzie I.V. 500 ml/zi
Vit b1,b6 1f/zi I.M.
Extraveral Comprimate 3/zi cale orală
Metoclopramid 1f/zi I.M.
Pantoprazol 1fl/zi I.V.

Dicarbocalm Comprimate masticabile 2/zi

cale orală
Metronidazol Perfuzie I.V. 100ml/zi

17.01.2022 Dicarbocalm Comprimate masticabile 2/zi

cale orală
Extraveral Comprimate 3/zi cale orală
Ser fiziologic Perfuzie I.V. 250 ml/zi
Vit b1,b6 1f/zi I.M.
Pantoprazol 1fl/zi I.V.
Metronidazol Pefuzie I.V. 100ml/zi
18.01.2022 Pantoprazol 1fl/zi I.V.
Vit b1,b6 1f/zi I.M.
Ser fiziologic Perfuzie I.V. 250 ml/zi
Dicarbocalm Comprimate masticabile 2/zi
cale orală
Metronidazol Perfuzie I.V. 100ml/zi
Dexametazonă 1f/zi I.M.
19.01.2022 Soluție Ringer Perfuzie I.V. 500 ml/zi
Vit b1,b6 1f/zi I.M.
Pantoprazol 1fl/zi I.V.
Metronidazol Perfuzie I.V.100ml/zi

Tab. n.7. Alimentația bolnavului

Perioada Alimente permise
3-5 zile Lapte integral,ouă fierte
moi,smântână,frișcă,brânză
de vaci,caș dulce, fulgi de
ovăz
3-6 luni Pâine prăjită, carne slabă de
vițel,carne de pasăre fiartă,
pește alb, zarzavaturi fierte,
mere și pere coapte, crème de
lapte, ouă
Alimente interzise
Slănină,mezeluri,
grăsimi,ceapă,
ciocolată,cafea, băuturi
alcoolice,sosuri, supe de
carne
Conserve, usturoi,brânzeturi
fermentate,ridichi, borș,
marmeladă,limonadă

34
Epicriza
Pacient în cârstă de 57 de ani se internează în secția de gastroenterologie acuzând dureri în
etajul abdominal superior pe un fond de astenie fizio-psihică progresivă asociate cu cefalee,
transpirații reci, greață și vărsături alimentare, insomnia, anxietate moderată. Pe baza

35
 anamnezei examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de ulcer gastric. A urmat
tratament cu vitamine, pansament gastric, antibiotic,antiemetice și antiacide.
Evoluție favorabilă, se externează ameliorat cu următoarele recomandări:
-evită frigul și umezeala
- urmează regim igieno-dietetic
-urmează tratamentul conform Rp
-evita stresul și stările conflictuale
- evită excitantele gastrice ( cafea, ciocolata, alcool)
-revine la control

Tehnica nr. 1
Injecția intramusculară (I.M.)
I. DEFINIȚIE
Injecția intramusculară presupune introducerea unei substanțe medicamentoase (soluţii
izotone cristaline, uleioase sau substanţe coloidale) în țesutul muscular prin intermediul
unui ac ataşat la o seringă.
II. SCOPUL

Terapeutic:se injectează soluții izotone, soluții uleioase, soluții coliodale cu densitate mare.

Locuri de elecție:
 muşchi voluminoşi lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi:
 regiunea superoexternă a fesei;
 faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie;
 faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid.
Resorbția: începe imediat după administrare, se termină în 3-5 minute. Este mai lentă la
soluțiile uleioase.

III. PREGĂTIREA MATERIALELOR

a) De protecție - mușama, aleză, paravan;
b) Sterile - seringă, ace, manusi, tampon steril din vată/ tifon, medicamentul de injectat;
c) Nesterile - tăviță renală, masa de tratament;
d) Pentru dezinfecția tegumentelor - alcool, clorhexidina.

IV. IDENTIFICAREA PACIENTULUI

Este identificat pacientul pe baza datelor sale personale (nume, prenume, CNP), conform F.O.

36
 V. PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI
Asistenta medicală se prezintă, pacientul este informat privind scopul și locul injecției și
eventualele reacții pe care le va prezenta atât în timpul injecției, cât și după administrare. Se
recomandă pacientului să relaxeze musculatura. Se obține consimtământul pacientului pentru
efectuarea injecției.

VI. PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIETULUI

Se cercetează zonele de elecție, se alege locul de elecție, se așează pacientul în poziție
confortabilă (în decubit ventral, decubit lateral, ortostatism, şezând) și se dezbracă regiunea.

VII. TEHNICA PROPRIU-ZISĂ:

 asistenta îşi spală mâinile, îmbracă mănușile;
 se verifică seringa și acele – capacitatea, termenul de valabilitate al sterilizării;
 se verifică integritatea fiolelor/ flacoanelor, eticheta, doza, termenul de valabilitate,
aspectul soluției;
 se testează pacientul să nu fie allergic – înaintea administrării primei doze;
 se va avea în vedere să se rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut
recent injecții intramusculare;
 se aspiră soluția în seringă respectând regulile de asepsie, se elimină aerul din seringă;
 se dezinfectează locul injecţiei – se așteaptă evaporarea alcoolului;
 se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă perpendicular pielea
(4-7 cm) cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă;
 se verifică poziţia acului prin aspirare (daca iese sânge se modifică poziția acului);
 se injectează lent soluţia;
 se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul;
 se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând resorbţia;
 dacă sângerarea continuă se va aplica compresie locală/ gheață în caz de echimoze;
 se va reveni și inspecta locul injecției la 10 minute și la 30 de minute de ora administrării;
 se îndepărtează mănușile;
 se spală mâinile.

VIII. ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI

 se așează pacienta într-o poziție comodă, rămânând în repaus fizic 5-10 minute;
 se supraveghează în continuare faciesul pacientului.

IX. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se aruncă în recipientele speciale de colectare, acele și seringa folosite, tamponul de vată,
ambalajele;
 Spălați-vă măinile.

NOTAREA PROCEDURII ÎN F.O.

Numele asistentei care a efectuat tehnica și substanța administrată, doza, data, ora inoculării.

37
X. ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:

Durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:
 retragerea acului, efectuarea injecției în altă zonă.

Paralizia prin lezarea nervului sciatic:

 se evită prin respectarea zonelor de elecție în altă zonă.

Ruperea acului:
• extragerea manuală sau chirurgicală

Hematon prin lezarea unui vas:

• se evită prin respectarea zonelor de elecție a injecției.

Supurația septică prin nerespectarea asepsiei:

• se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde în masa musculară.

Embolie prin injectarea accidentală într-un vas a soluțiilor uleioase:

• se previne prin verificarea poziției acului.

DE ŞTIUT:
 injecţia se poate executa şi cu acul detaşat de seringă, respectându-se măsurile de asepsie;
 poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea seringii de la ac,
după introducerea acului în masa musculară;
 infiltrația dureroasă a mușchilor se previne prin alternarea locurilor de elecție.

Tehnica nr. 2

Endoscopia

I. DEFINIȚIE
Endoscopia constituie examinarea prin vizualizarea combinată cu fotografiere, radiografie,
biopsie şi permite anumite conduite terapeutice la nivelul organelor cavitare sau cavităţi ale
organismului.

II. SCOP
Explorator: vizualizare, frotiuri, biopsie, introducerea substanţei de contrast pentru stomac şi
duoden.
Terapeutic: aspirarea secreţiilor cu îndepărtarea corpilor străini, hemostaza prin coagulare
laser, etc, gastrostoma pentru alimentaţie de durată, dizolvarea chimică sau mecanică
a calculilor biliari, extragerea calculilor biliari.
Cale de abord
38
 a) Orală
b) Nazală
c) Percutană
d) Uretrală
e) Anală

III. PREGĂTIREA MATERIALELOR

 Echipamentul de bază: endoscop şi instrumentele endoscopice pentru recoltarea de
ţesuturi, toate dezinfectate, curăţate şi sterilizate separat de sala de examinare, conform
procedurilor standard.
 Endoscop flexibil/rigid pentru intestin.
 Măşti şi mănuşi sterile.
 Comprese şi tampoane sterile, porttampon steril, pense, seringi, ace, câmpuri sterile.
 Medicaţie anticolinergica, substanţa de contrast.
 Anestezic local.
 Antispastice, sedative pentru pacienţii anxioşi.
 Halate protectoare impermeabile.
 Aspirator, soluţii perfuzabile, trusa pentru montarea perfuziei.

IV. IDENTIFICAREA PACIENTULUI

Este identificat pacientul pe baza datelor sale personale (nume, prenume, CNP), conform F.O.

V. PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI

Informăm pacientul despre necesitatea investigaţiei

VI. PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI

– recomandăm pacientului să mănânce în seara precedentă în jurul orei 18.00, iar în dimineaţa
investigaţiei să nu mănânce, să nu bea și să stopeze administrarea de pansamente gastrice,
antiacide, etc;
– pentru a avea stomacul gol pentru realizarea procedurii, pacientul trebuie sa nu manance si
sa nu bea cu 7 ore inainte.
– efectuam spălaturi gastrice în cazul stenozei pilorice, pentru evacuare completă, la indicația
medicului;
– însoţim pacientul în sala de examinare şi administram la indicaţia medicului: anticolinergice
pentru reducerea secreţiei gastrice; sedative.
– poziţionam pacientul în decubit lateral stang cu capul sprijinit pe pernă şi membrele
inferioare uşor flectate;
– în cazul pacienţilor cu insuficientă respiratorie/cardiaca poziţia pacientului este şezând;
– solicităm pacientului cooperarea consimțământul și asiguram confortul psihic şi fizic de
securitate.
– informăm medicul de eventuale alergii ale pacientului;

39
– daca pacientul ia medicatie anticoagulanta, acesta trebuie să se consulte cu medicul curant
cardiolog in vederea opririi medicatiei pentru efectuarea procedurii;
– daca pacientul are diabet zaharat, este indicat ca procedura să fie realizată dimineața.

VII. TEHNICA PROPRIU ZISĂ: participarea și rolul asistentului medical la endoscopie

Endoscopia se realizeaza cu ajutorul unui endoscop – un tub flexibil, care e introdus de către
medic in cavitatea bucala si de aici in esofag, stomac, duoden pentru vizualizarea detaliilor
anatomice si a eventualelor leziuni, ele putand fi fotografiate sau inregistrate. In timpul
endoscopiei, medicul poate preleva și biopsii.
Asistent medical 1:
– preda medicului instrumentele pregătite anticipat;
– pregăteşte eprubetele sterile şi alte recipiente necesare pentru recoltarea diferitelor
fragmente, etichetând recipientele cu datele personale ale pacientului şi examinarea solicitată;
piesele recoltate prin biopsie sunt fixate cu soluţie de formol şi apa distilată.
Asistent medical 2:
– asigura poziţia pacientului, supravegherea permanenta: facies, puls, T.A., stare
psihică, respiraţie, culoarea tegumentelor şi a mucoaselor, durere, flatulenta, etc;
– comunică medicului orice modificare survenită în starea generală a pacientului;
– asigura transportul pacientului în salon, îngrijirea ulterioară acestuia: confortul pentru
odihnă şi recuperare;
– educa pacientul să evite timp de 1-2 ore hidratarea (până la apariţia sensibilităţii normale de
deglutiţie).

VIII. INGRIJIRI ULTERIOARE ACORDATE PACIENTULUI

 Pacientul este condus la salon, instalat în condiţii de confort şi securitate.
 Supraveghere şi repaus la pat.
 După gastroduodenoscopie pacientul elimina o cantitate apreciabilă de mucus şi prin
câteva eructaţii şi aerul introdus cu para de cauciuc.
 Dacă pacientul nu elimina singur aerul şi acuză dureri, AM îi va introduce la indicaţia
medicului sonda gastrica prin care gazele se elimină imediat.
 Pacientul rămâne culcat încă o jumătate de oră în camera de examinare, apoi va fi
transportat în salon;
– timp de 2 h pacientul nu mănâncă, nu bea, deoarece în urma anesteziei locale a faringelui
alimentele pot să pătrundă în trahee.
 După gastroduodenoscopie unii bolnavi se plange dureri la deglutiţie, care dispar sontan în
ziua următoare. Uneori, rar, se observă o uşoară ascensiune febrilă cu dureri şi tumefierea
amigdalelor.
 Dacă se efectuează doar esofagoscopie, bolnavul va primi timp de 2-3 zile un regim
dietetic, lichid, pentru a proteja laringele şi esofagul traumatizate în timpul examenului.

IX. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Aruncăm selectiv materialele folosite.

X. INCIDENTE ȘI ACCIDENTE
Dureri la deglutiţie, tumefierea amigdalelor, febrilitate.

40
 CAPITOLUL IV
Concluzii
În urma observării cazurilor de ulcer gastric am constatat că aplicarea planului de
îngrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, a avut o eficiență sporită bazată pe relația
afectivă asistent-pacient. Aflat singur în acest cadru spitalicesc, lipsit de familie și mediul
obișnuit, între personae străine lui, afectivitatea oferită de asistentă a creat bazele unei legături
positive, care a contribuit la menținerea unei încrederi permanente în cadrele medicale și
eficiența îngrijirilor și a tratamentului.
Un rol important în această perioadă este și instruirea pacienților privind complicațiile
majore ce pot surveni în cazul nerespectării regimului, impus la domiciliu. Am constatat o
lipsă mare de informație și de educție pentru sănătate la acești pacienți cee ace m-a motivat în
plus să-mi aleg îngrijirea pacienților cu ulcer gastric pentru lucrarea de diploma.
Ceea ce m-a frapat cel mai tare este lipsa de interes a indivizilor pentru propria lor
sănătate. La apariția oricărui symptom ei în loc să se prezinte la medic își pun singuri
diagnosticul fără a face investigații la medical de specialitate, pentru a putea să prevină sau să
trateze orice afecțiune din faza de acut.
Tratamentul ulcerului gastric este în majoritatea cazurilor de natură medical. Numai
într-un număr restrâns de situații se intervine chirurgical, pentru a rezolva complicațiile acute
sau cornice ale bolii (penetrație, perforație, hemoragie digestive superioară, stenoză pilorică,
malignizare)
Indiferent de procesele terapiei medicamentoase, sunt o serie de aspect care nu pot fi
ameliorate fără a se asigura o protecție nutritive a stomacului. Trebuie ținut seama că în boala
ulceroasă există particularități funcționale reactive specific care nu pot fi correct influențate
decât printr-un regim alimentar adecvat.
Bolnavul ulceros trebuie să învețe ce, când, cum și cât să mănânce! În acest fel
contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei, mai ales în cazul în care sunt prezente
condiții ulcerogene (stări de încordare psihică și fizică, abuzul de băuturi alcoolice, fumatul
excesiv, alimentația neregulată și presărată cu condiment, rentajuri, cărnuri fibroase).

41
 Repere bibliografice

Literatura de specialitate
1
Niculescu Th. Voiculescu B., Niţă C, Cârmaciu R, Sălăvăstru C, . Ciornei C.–
„Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 2001
2
Papilian, V., Anatomia omului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
3
Dumitraşcu D. – „Bolile aparatului digestiv, vol I”, Editura IMF, Cluj – Napoca,
1981.
4
Puscas,I., Ulcerul gastric si duodenal. Editura Medicala, 1986
5
Titirca, L., Ingrijiri speciale acordate pacientiilor de catre asistentii medicali. Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2004

Bibliografie electronica

1. https://ro.scribd.com/search?query=ulcerul%20gastric
2. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/ulcerul-gastric-simptomatologie-si-
tratament,451,n,295
3. https://www.cdt-babes.ro/articole/ulcer-boala-ulceroasa.php
4. http://spitaltgbujor.ro/docs/schema11.pdf

42
 Galerie foto

Fig. 1. Componentele tubului digestiv

Fig. 2. Anatomia stomacului

43
Fig. 3. Tunicile stomacului

Fig. 4. Vasculaizația stomacului

44
Fig. 5. Deglutiția

Fig. 6. Peristaltismul

45
Fig. 7. Ulcer gastric, examen radiologic

Fig. 8. Ulcer gastric, explorare endoscopică

46
Fig. 9. Ulcer gastric si polip gastric

Fig. 10. Ulcer gastric gigant

47
Fig. 11. Ulcer gastric – cromoendoscopie cu albastru carmin

Fig. 12. Ulcere gastrice multiple

48
 Fig. 13. Ulcer gastric perete posterior

49