Proiect Ocluzie Intestinala

CUPRINS:
ARGUMENT.................................................................................................... 4
CAPITOLUL I Anatomie şi fiziologie............................................................ 5
CAPITOLUL II Patologie................................................................................ 14
2.1 Definiţie........................................................................................... 12
2.2 Etiologie........................................................................................... 12
2.3 Simptomatologie.............................................................................. 13
2.4 Investigaţii clinice si paraclinice...................................................... 16
2.5 Diagnostic pozitiv………………………………………………… 17
2.6 Diagnostic diferenţial……………………………………………... 17
2.7 Complicaţii………………………………………………………... 17
2.8 Tratament......................................................................................... 18
2.9 Educaţie sanitară.............................................................................. 22
CAPITOLUL III Studiu de caz ........................................................................ 23
3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1................................................................. 23
3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2................................................................. 42
3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3 ................................................................ 56
CAPITOLUL IV Concluzii.............................................................................. 70
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 72
ANEXE............................................................................................................. 73
ARGUMENT
Personal am simţit permanent nevoia unei asemenea lucrări de sinteză pentru că viaţa
oricărui cetăţean poate fi ameninţată, la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l
duce într-o situație critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi
deosebită competență.
În mod tradițional oamenii au definit sănătatea în diferite moduri: o persoană de
conducere va spune că sănătatea înseamnă practicarea cu regularitate a unui complex de
exerciții și asigurarea unor mese pregătite cu atenție pentru menținerea unei greutăți normale
și a unei condiții fizice bune.
Sănătatea fizică se referă la starea organismului și la răspunsurile acestuia în fața
vătămărilor și a bolilor. Pentru menținerea unei condiții fizice bune, este important să adoptăm
acele conduite ce ne conferă o bunăstare fizică, de exemplu, evitarea țigărilor, a consumului de
alcool, și alimentația moderată.
Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are câteva dimensiuni: emoțională,
intelectuală, fizică, socială și spirituală, fiecare contribuind la conduita de bunăstare a unei
persoane.
Ocluzia intestinală continuă mereu să fie o cauză frecventă a internărilor de urgență în
secția de chirurgie viscerală abdominală și este un factor important în morbiditatea și
mortalitatea intraspitalicească.
Secția de chirurgie oferă o gamă variată de pacienți ce au nevoie de îngrijiri. Insă nu
toți pacienții ajung să se vindece complet, alții rămân cu sechele vizibile sau mai puțin
vizibile.
Obiectivul realizării acestei lucrări constă în aprofundarea studiului privind modul de
desfășurare al acestei boli cât și însușirea corectă a tehnicilor de îngrijire specifice în cadrul
bolii, a modului de organizare și de efectuare a întregului proces de îngrijire și tratare a
ocluziei intestinale.
Dorința mea de a vedea pacienții plecând acasă pe propriile picioare m-a determinat
să-mi aleg această temă.
3
CAPITOLUL 1
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
ANATOMIE
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a căror funcţie principală este digestia.
Aparatul digestiv este alcătuit din:
 Tubul digestiv
 Glande anexe
Segmentele tubului digestiv sunt:
 cavitatea bucală
 faringele
 esofagul
 stomacul
 intestinul subţire
 colonul
 rectul
Pe lângă aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde şi o serie de glande anexe şi
anume: glandele salivare,ficatul, pancreasul, ale căror secreţii ajută la digestia şi absorbţia
alimentelor.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCALĂ
Este primul segment al tubului digestiv. Funcţiile acesteia sunt:
 Digestivă
 Respiratorie
 Fonaţie
 Intervine în mimica şi limbajul articulat.
4
Este ocupată în cea mai mare parte de limbă, organ musculo-membranos mobil, situat
pe planşeul bucal.
Limba are rol de masticaţie, deglutiţie, supt( la sugari), este organ gustativ şi are două
porţiuni:
 Verticală – rădăcina limbii, fixată de mandibulă şi osul hioid prin muşchi.
 Orizontală – corpul limbii care este mobil.
Localizarea cavitaţii bucale este cuprinsă între:
 Fosele nazale, situate superior
 Regiunea superioară a gâtului, situate inferior.
Când gura este închisă, cavitatea bucală devine virtuală, ea este reală atunci când orificiul
bucal este deschis.
Este formată din două compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare:
 Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze şi obraji şi
un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare.
 Cavitatea bucală propriu zisă, care este delimitată astfel:
 Superior: bolta palatine (palatal dur, palatal moale sau valul palatin)
 Inferior: planşeul bucal, format din muşchi; la acest nivel se găsesc
glandele salivare sublinguale.
 Antero-lateral: reprezentat superior de valul palatin şi inferior de
istmul faringian.
Dinţii sunt organe dure, de culoare albă, au rol mecanic în digestia bucală, intervine în
sfărâmarea şi triturarea alimentelor.
FARINGELE
Este un organ musculo-membranos la nivelul căruia se intersectează căile respiratorii şi
digestive. Faringele se află situat în partea posterioară a cavităţii bucale şi se continuă cu
esofagul. Situat anterior coloanei cervicale şi posterior de fosele nazale, cavitatea bucală şi
laringele. În faringe se găsesc amigdalele palatine.
Funcţiile faringelui sunt:
5
 De conducere a bolului alimentar către esofag
 De apărare împotriva infecţiilor, care pot pătrunde pe calea digestivă sau pe
calea respiratorie.
Faringele are forma unui jgheab deschis anterior.
ESOFAGUL
Esofagul este segmentul tubului digestiv cuprins între faringe şi stomac.
Acesta are:
 Anterior – traheea
 Posterior – coloana cervicală
 Lateral – lobii glandei tiroide şi pachetul vasulo-nervos al gâtului.
Esofagul are o lungime medie de 24 cm. Face legătura dintre faringe şi stomac. În funcţie
de regiunile prin care trece, esofagului i se descriu 3 porţiuni:
 Esofagul cervical până la orificiul superior al toracelui,
 Esofagul toracal până la diafragm şi
 Esofagul abdominal până la cardia.
În structura sa intră următoarele tunici: la exterior o tunică formată din ţesut conjunctiv
lax, la mijloc o tunică musculoasă care în partea superioară este alcătuită din fibre musculare
striate, iar în partea inferioară din fibre netede. Tunica musculară este formată din două
straturi: unul longitudinal extern şi altul circular intern. Spre lumen este tunica mucoasă ce
formează cute. Aceste cute permit dilatarea lumenului esofagului în momentul trecerii bolului
alimentar.
STOMACUL
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv situat între esofag şi duoden (intestin
subţire). Este menţinut în poziţia sa de:
 Esofag
 Pedunculi vasculari
 Ligamente şi peritoneu, care îl leagă de organele vecine
 Presiunea abdominală
6
Stomacul are:
 Două fete (anterioară, posterioară)
 Două margini (dreaptă sau mică curbura şi stânga sau marea curbura) şi
 Două extremităţi (superioară-orificiul cardia şi inferioară orificiul piloric
prin care se continuă cu duodenul).
Forma lui este asemănătoare cu a unei pere, cu vârful uşor îndoit şi îndreptat în sus. Tinde
să ia forma literei “J” sau ca un cârlig este situate în hipocondrul stâng şi epigastru.
Capacitatea gastrică este de 100 cm3 la o lună, 150 cm3 la 3 luni, 300 cm3 la 1 an.
Vascularizaţia este:
 Arterială fiind dată de ramurile trunchiului celiac şi
 Venoasă fiind tributară venei porte.
INTESTINUL SUBŢIRE
Intestinul subţire este portiunea canalului alimentar cuprinsă intre stomac și intestinul gros.
Aici se face digestia intestinală. Aceasta se afectuează cu participarea sucului pancreatic, a
bilei și a sucului enteric propriu zis și se petrece mai ales în prima jumatate a intestinului
subțire. Este faza cea mai importantă a întregii digestii și singura indispensabilă.
Limitele intestinului subțire sunt reprezentate prin 2 valvule:
 valvula pilorică
 valvula ileocecală
Dimensiuni: lungimea medie se situeaza in jurul cifrei de 5 – 6 metri și depinde de starea de
contracție a stratului longitudinal al tunicii musculare.
Diviziune: Intestinul subțire este împarțit in trei segmente: duoden, jejun, ileon.
Intestinul subțire are un important rol functional. Aici conținutul intestinal suferă acțiunea
sucului pancreatic și intestinal precum și a bilei. Tot la acest nivel se efectuează absorbția.
Duodenul este prima porțiune a intestinului subțire și se deosebește de jejunileon prin

faptul că este fixat de peretele abdominal posterior. El este situat profund și are importante
relații cu ductul coledoc și cu ducul pancreatic. În structura duodenului intra cele patru tunici
7
caracteristice ale organului tubului digestiv abdominal: tunica seroasă, tunica musculară,
stratul submucos și tunica mucoasă.
Duodenului i se descriu patru porţiuni:
 prima porţiune, bulbul duodenal, urmează imediat după pilor şi este uşor mobil,
 a doua porţiune, descendentă, este situată în dreapta a coloanei vertebrale şi în ea se
varsă secreţia biliară şi cea pancreatică,
 porţiunea a treia este orizontală sau prevertebrală
 porţiunea a patra este ascendentă sau lateroaortică şi se continuă cu jejunul, formând
unghiul duodeno-jejunal.
Vascularizaţia – primeşte sânge din artera mezenterică superioară.
Inervaţia: fibre simpatice şi parasimpatice ce provin din plexul mezenteric superior.
Jejuno-ileonul este portiunea intesinului subțire cuprinsă între flexura duodenojejunală

si valva ileocecală. Este legat de peretele abdominal posterior prin mezenter, motiv pentru care
este numit și intestin mezenteral. Din punct de vedere functional jejunileonul sectretă sucul
intestinal; aici se completează digestia și se efectuează absorbția. Diverticulul ileonului sau
diverticulul Meckel este un apendice care se gasește uneori (1–2%) pe porțiunea terminală a
ileonului. Este un rest al ductului onfaloenteric. Intestinul mezenteric ocupă cea mai mare
parte a etajului submezocolic și a pelvisului. Se proiectează la suprafata abdomenului între
două linii orizontale: una superioară deasupra ombilicului, a doua inferioară prin marginea
superioară a simfizei pubiene. Leziunile sale constitue cea mai mare parte a plăgilor
abdominale.
Conformatia interioara suprafata interioară a intestinului prezintă urmatoarele
elemente de mare importanța functională: plicele circulare și vilozitățile intestinale.
Plicele circulare sau valvulele conivente Kerkring sunt o serie de cute transversale
permanent ale mucoasei. Aceste plice sunt dispuse transversal, perpendicular pe axul
longitudinal al intestinului. Plicele au o înălțime de 7-8 mm sunt formate dintr-o cută a
mucoasei și sunt permanente, nu se șterg când intestinul e plin. Rolul lor este sa măreasca
suprafața de absorbție a intestinului, sunt in număr de 800-900 pe tot intestinul.
8
Vilozitățile intestinale sunt numeroase, mici proeminențe cilindrice sau conice care
acoperă suprafata liberă a mucoasei de la valvula pilorica până la valva ileocecală. Înalțimea
lor este de 0,3 – 1,5 mm și datorită numarului mare (5 – 10 milioane pe toată întinderea
intestinului), dau mucoasei un aspect catifelat. Vilozitațile sunt mai numeroase, mai înalte și
mai largi în porțiunea superioară a intestinului subțire.
Structura intestinului subțire:

Peretele intestinului subțire atât al duodenului cât și al jejunileonului este relativ subțire
și este constituit din cele patru tunici cunoscute nouă: seroasă, musculară, subseroasă și
mucoasă. Este adaptată functiilor sale. În peretele său găsim un aparat motor alcătuit din
tunica musculară și un aparat secretor și de resorbție format din mucoasa intestinului. Tunica
seroasă, peritoneul, îmbracă intreg tubul intestinal și îi ușurează mișcările.
Tunica seroasă este formată din peritoneul visceral.
Tunica musculară reprezintă aparatul motor activ al intestinului subțire prin mișcările pe care
le efectuează peretii săi, se asigură contactul intim și amestecarea conținutului intestinal
(chimul) cu sucurile intestinale precum și progresiunea acestei mase pe lungul traiect al
canalului digestiv.
Tunica submucoasă este constituită din țesut conjunctivo-elastic lax, care permite alunecarea
mucoasei pe musculară.
Tunica mucoasă constituie doua treimi din grosimea peretelui intestinal. Prin complexitatea
structurii sale și mai ales prin rolul deosebit de important pe care îl are în absorbție, mucoasa
constituie componenta esentială a intestinului.
Inervația intestinului subțire este de natură vegetativă și provine din plexul celiac. Din
partea interioară a acestuia se despinde plexul mezenteric superior care înconjoară artera
omonimă. Pe traiectul ramurilor arteriale filetele nervoase ajung la intestin, pătrund în pereții
lui și formează cele două plexuri intramurale: mienteric Auerbach situat între stratul circular și
cel longitudinal al tunicii musculare și cel submucos Meissner. Din plexul submucos iau
naștere fibrele care asigură inervația mucoasei și a formațiunilor sale, iar din cel mienteric
fibrele care controlează motilitatea intestinului.
INTESTINUL GROS
9
Este ultimul segment al tubului digestiv. Are o lungime de aproximativ 1,60 m şi se
întinde de la nivelul valvulei ileo-cecale până la orificiul anal.
Intestinului gros i se descriu mai multe porţiuni sau segmente:
 cecul cu apendicele cecal
 colonel ascendent
 colonel transvers
 colonel descendent
 signoidul sau colonel ileo-pelvin
 rectul
Se deosebeşte de intestinul subţire prin:
 dimensiune, lungime şi calibru
 fixitate parţială la peretele trunchiului
 dispoziţia în cadru, în jurul anselor intestinale
 configuraţia externă
Vascularizaţia: este realizată de artera mezenterică inferioară şi superioară.
Inervaţia: fibre simpatice şi parasimpatice ale arterei mezenterice inferioare.
PANCREASUL
Este un organ retroperitoneal dispus anterior coloanei lombare, posterior stomacului, între
duoden şi splină. Are formă alungită, cu axul mare orizontal. Este o glandă cu secreţie mixtă:
exocrină şi endocrină.
FICATUL
Este o glandă anexă a tubului digestiv, cea mai voluminoasă glanda a stomacului. Este
aşezat în etajul superior abdominal superior, ocupând loja hepatică. Este delimitat superior de
diafragm şi inferior de colonul drept şi stomac. Prezintă 4 lobi: anterior, posterior, drept şi
stâng. Este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă şi celule hepatice.
Vascularizaţia: nutritivă, asigurată de artera hepatică; funcţională, dată de vena portă.
10
Inervaţia: asigurată de ramuri vegetative: simpatico din plexul celiac şi parasimpatice din
nervul vag.
CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Canalul hepatocoledoc: cuprinde 2 segmente – canalul hepatic comun şi canalul
coledoc. Vascularizaţia este dată de ramuri din artera hepatică, venele sunt tributare venei
porte. Inervaţia este asigurată de plexul hepatic.
Vezica biliară: secreţia biliară a ficatului este continuă dar evacuarea ei în intestin este
ritmată de perioadele digestive. Vezica este situată pe fața inferioară a ficatului. Este un organ
cavitar căruia i se descriu un fund, un corp şi un gât.
Inervaţia vezicii biliare este dată de plexul solar care are ramuri:
 Senzitive, pentru mucoasa vezicii biliare
 Motorii, pentru musculatura peretelui vezical
 Vasomotorii, pentru vase
Canalul cistic: continuă vezica biliară şi se deschide în canalul hepatocoledoc. Forma
este neregulată iar la interior prezintă valvule incomplete, cu aspect spiralat.
PERITONEUL
Este o membrană seroasă care acoperă pereţii cavităţii abdomino-pelviene şi organele
care se găsesc aici.
Viscerele abdominale pot fi acoperite de peritoneu pe toată suprafaţa lor. Sunt mobile
în cavitatea abdominală fiind legate de unul din pereţii cavităţii printr un pedicul peritoneal.
Acestea se numesc organe intreperitoneale:
 stomac
 intestine subţire
 colon transvers
Alte viscere abdominale sunt aplicate pe peretele posterior al abdomenului, fiind
acoperite de peritoneu numai pe una din fete. Acestea sunt organe retroperitoneale:
11
 duodenul
 pancreasul
 rinichii.
Peritoneul reprezintă:
 foiţa parietală care căptuşeşte pereţii cavităţii abdomino pelviene
 foiţa viscerală care acoperă organele din abdomen şi pelvis.

Peritoneul parietal se continua cu cel visceral:
 la bărbat, cavitatea peritoneală este închisă
 la femeie, cavitatea peritoneală comunică cu exteriorul prin trompa, uter

şi vagin ceea ce favorizează propagarea infecţiilor până la cavitatea peritoneală.
12
FIZIOLOGIE
DIGESTIA BUCALĂ
Digestia începe în cavitatea bucală, unde alimentele introduse suferă un proces de
fărâmiţare numit masticaţie, după care sunt îmbibate cu salivă şi transformate în bol
alimentar.
Masticaţia este procesul prin care alimentele introduse în cavitatea bucală suferă un
proces de fărâmiţare mecanică. Procesul de masticaţie este parţial un act voluntar deşi supus
controlului nervos şi un act reflex.
Deglutiţia constă în trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin faringe şi
esofag în stomac. Este reglată pe cale nervoasă în care primul timp este voluntar, iar ceilalţi
doi sunt reflecşi.
DIGESTIA GASTRICĂ
Stomacul este un organ cavitar în care alimentele sunt depozitate un timp îndelungat
pentru a putea fi amestecate cu sucul gastric şi transformate într-o formă acceptabilă pentru
intestin adică chimismul gastric.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau uşor opalescent cu puternică reacţie acidă.
Este format în cea mai mare parte de acid clorhidric (HCl). În perioadele digestive este
secretat de glandele gastrice în cantitate mare şi absent sau foarte scăzut în perioadele
interdigestive.
În afară de HCl sucul conţine şi enzime:
 Pepsina este cea mai importantă enzima a sucului gastric.
 Labfermentul sau renina are importanţă la sugar împiedicând trecerea rapidă a laptelui
din stomac în intestine.
 Lipaza gastrică este întâlnită numai în stomacul copilului.
 Lizozimul.
 Factorul intrinsec Castle sau antianemic favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul
intestinului subţire.
 Mucina are rol protector nervos şi umoral.
13
DIGESTIA INTESTINALĂ
Digestia este începută în cavitatea bucală unde este continuată în stomac şi terminată,
finisată în intestinul subţire.
La digestia intestinală participa:
 Sucul pancreatic
 Bila
 Sucul intestinal propriu-zis

Sucul pancreatic este produsul de secreţie al pancreasului exocrin. Are un bogat
conţinut enzimatic care acţionează asupra celor trei principii alimentare: glucide, lipide şi
proteine. Cele mai importante sunt tripsina, lipaza pancreatică şi amilaza pancreatică. El mai
conţine apă, bicarbonat de Na. K, Cl, care au rolul de a neutraliza acidul din stomac.
Bila
Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv care prin activitatea sa metabolică
reprezintă unul dintre cele mai complexe organe interne. Bila este produsul de secreţie şi
excreţie hepatică. Nu este un suc digestiv propriu-zis pentru că nu conţine enzime. Singura
enzimă biliară care se excretă prin bila este fosfataza. Bila mai conţine săruri biliare, pigmenţi
biliari şi colesterol.
Sucul intestinal propriu-zis este mucos, concentrat, vâscos, alcalin, cu mult
bicarbonat de sodiu care dă o mare putere tampon, neutralizează aciditatea chimului gastric și
protejează mucoasa intestinală. În duoden la secreția intestinală se adaugă bila și șucul
pancreatic, secretate de ficat și pancreas, glande accesorii ale tubului digesiv. Sucul jejunoileal
este secretat de epitelui și conține enzimele eliberete de enterocite. Enzimele intestinale
realizează digestia luminală a constituenților alimentari. Există și o digestie de contact (de
membrană) care se produce la nivelul marginii in perie, a celulelor columnare. Eliberarea de
enzime este urmată de exfolierea celulelor epiteliale intestinale. Sucul intestinal care nu
conține celule exfloliate nu are enzime și nu participă la digestie.
Compozitia sucului intestinal este un fluid incolor cu 95-98% apa, 2-5% rezidu uscat.
Are un ph neutru in duoden și alcalin în restul intestinului. Conține celule descumate,
leucocite, bacterii săruri de Na, K, Ca, Cl, CO3H, și substanțe organice, mucusul și enzimele.
Enzimele intestinale continuă procesul de digestie al alimentelor până la formele absorbabile:
14
aminoacizi, acizi grasi și glicerol, monozaharide și mono- și digliceride. Produșii rezultați prin
digestia intestinală se absorb in grade diferite, au un coeficient de utilizare digestivă diferit în
funcție de originea lor animală sau vegetală.
Reglarea secreției intestinale se realizează prin mecanism nervos (local și vagal) și
umoral. Secreția nu apare pe intestinul gol, ci numai la contactul mucoasei cu chimul.
Mecanismul nervos stimulator al secreției constă în reflexe locale, mediate de plexurile
nervoase din perete. Excitarea terminațiilor vagale crește secreția intestinală ( efectul
stimulator al parasimpaticului).
Reglarea umorală reprezintă un mecanism adjuvant. Subtanțele mediatoare sau
hormonii locali cu rol stimulator al secreției intestinale sunt: acetilcolina, secretina, gastrina,
histamina, ceruleina.
Motilitatea intestinului subțire se datorează activitații musculaturii intestinale netede:
longitudinale externe și circulare interne. Intestinul prezintă:
Motricitate interdigestivă care curată intestinul de reziduri
Motilitate postprandială care realizează amestecarea și propulsia conținutului precum și
cresterea presiunii in lumen.
Absorbția intestinală reprezintă transferul substanțelor absorbabile din lumenul
intestinal prin mucoasa absorbantă în mediul intern (sânge și limfă). Absorbția se poate realiza
și în cavitatea bucală și stomac în măsură redusă. În cavitatea orală se absorb unele
medicamente, alcoolul, iodul, ceanurile, sărurile toxice. În stomac se absorb apa, cloruri,
alcool, vitamina C, medicamente. Intestinul subțire asigură aproape toată absorbția alimentelor
fiind un organ specializat; are valvule conivente și vilozități intestinale numeroase cu pargine
în perie care maresc foarte mult suprafața de absorbție.
Absorbția glucidelor
Glucidele se absorb în ileon și mai putin în colon. Indicele de absorbție este diferit 100
pentru glucoză, 40 pt fructoză, 20 pt maltoză, 10 pt arabinoză. Absorbția mai rapidă se face
activ din difuziune facilitată.
Absorbția proteinelor se face sub formă de aminoacizi, prin transport activ,
contragradientului de concentrație, cu viteză constantă în duoden și jejun și mai lent în ileon.
Proteinele alimentare digerate ajung în colon în procent mic (2-5%) și alături de proteinele din
15
celulele intestinale deshumate sunt descompuse prin putrefacție bacteriană sau sunt eliminate
prin materii fecale.
Absorbția lipidelor, se absorb în marginea în perie a enterocitului sub forma de
complexe coleinice –micelii formate cu sărurile biliare. Acestea se desfac după absorbție și
acizii biliari se reîntorc în ficat, iar produșii lipidici din micelii se absorb în limfă și sânge.
Absorbția apei în intestin. Se absoarbe pasiv urmând concentrațiile osmotice ale
electroliților, în special în partea superioară a intestinului. Absorbția apei se face rapid.
Absorbția sărurilor biliare, nu se absorb în partea superioară a intestinului, deoarece
sunt necesare pentru digestie. Se absorb în ileonul distal prin mecanism activ.
Absorbția mineralelor, transportul se face în jejunileon prin difuzie pasivă dar și activ
legat de o proteină care se sintetizează în prezența unui metabolit al vitaminei D (1,25
dihidroxicolecalciferol).
Absorbția vitaminelor: vitaminele hidrosolubile se absorb ușor prin pinocitoză.
Vitamina B12 se aboarbe în ileon cu factorul intrinsec Castle, secretat de celulele parietale din
stomac. Vitamina A nu se absoarbe în lipsa bilei, carotenul și vitamina K sunt liposolubile și
se absorb numai în prezența bilei în intestin.
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Principala funcţie a intestinului gros este de depozit temporar al deşeurilor rezultate din
digestie şi de absorbţie a apei, sărurilor şi a altor elemente, determinând eliminarea a
aproximativ 150 g materie fecală semisolid pe zi, în unul sau două scaune. Sistemul fiziologic
care declanşează actul defecaţiei este reprezentat de trecerea materiilor fecale.
Defecaţia este un act reflex controlat voluntar. Eliminarea întârziată a materiilor fecale
la intervale mai mari de 48 de ore duce la constipaţie. Eliminarea frecventă de scaune
neformate, ce conţin resturi alimentare nedigerate este diareea. Ea apare ca urmare a unui
tranzit accelerat în intestinul gros sau subţire.
16
CAPITOLUL II
PATOLOGIA OCLUZIILOR INTESTINALE
2.1 Definiţie
Ocluziile intestinale sunt definite ca situaţii clinice în care are loc întreruperea
tranzitului intestinal datorită unor procese patologice care afectează temporar sau definitiv,
morfologic sau funcţional, integritatea peretelui tractului gastro-intestinal.
2.2 Etiologie
Cauzele apariţiei ocluziei intestinale pot fi grupate în mai multe categorii. Este foarte
importantă această categorisire deoarece, în funcţie de cauza ocluziei, se va adopta un anumit
tratament.
ETIOPATOGENIC
Mecanice Dinamice Vasculare
Obstructie, strangulare Paralitice, spastice Embolice, trombotice
TOPOGRAFIC
Înalte: Pilor, duoden, jejun
Intermediare: Ileon, colon drept și transvers
Joase Colon stang, igmoid, rect
Ocluziile dinamice:
Este perturbată funcția sistemului nervos autonom al intestinului prin procese
patologice de vecinătate:
1. Sindroame de iritație peritoneală – peritonte difuze sau localizate, hemoragii interne,
tromboze sau embolii ale marilor vase abdominale, torsiuni de organ (ovar, splină, colecist),
pancreatită acută, infarcte viscerale.
2. Colici abdominale intense și prelungite – biliară, reno-ureterală, salpingiană.
3. Intoxicații endo sau exogene – saturnism, porfirie.
17
4. Hematoame retroperitoneale – fracturi de bazin, rupturi renale, pancreatite necrotico-
hemoragice.
5. Traumatisme cranio-cerebrale, toracice, abdominale
Din punct de vedere morfopatologic există deosebiri evidentre între:
 Ocluzii dinamice paralitice – ansele intestinale sunt destinse, cu perete subțire prin care
se vede desenul vascular, pline cu lichid și gaze
 Ocluziile dinamice spastice – ansele intestinale sunt subțiri, cu perete contractat,
practic fără lumen, cu seroasă palidă și desen vascular inaparent.
Ocluziile mecanice:
Morfopatologic se remarcă o serie de particularităţi - sediul obstacolului şi modul de
producere al ocluziei :
 În obstrucţie agentul etiologic poate fi o tumoră, un calcul, bride, aderenţe
 În strangulare există trei modalităţi majore de producere a ocluziei:
a) volvulus - rotaţia unei anse în jurul axului mezenteric. Este mai frecventă la
segmentele intestinale cu mezenter lung - ileon şi sigmoid. Leziunile sunt mai exprimate la
piciorul ansei volvulate.
b) invaginaţia - telescoparea unei anse intestinale în interiorul ansei următoare. Sunt
mai frecvente pe ileon, ileo-cecal, sigmoido-rectal. Frecvent există un factor care favorizează
invaginarea - tumoră benignă sau malignă.
c) încarcerarea - se produce la nivelul unui inel fibros, inextensibil - hernii, eventraţii,
breşe mezenterice, fosete peritoneale. La nivelul inelului de ștrangulare leziunile intestinului
sunt maxime, la fel şi cele ale mezoului.
Ansa suprastenotică este destinsă, plină cu lichid de stază. Peretele este subţire,
cianotic, cu subfuziuni sangvine. Mezoul este edemaţiat, cu subfuziuni sanghine, cu venele
trombozate. Din punct de vedere evolutiv şi al implicaţiilor fiziopatologice, există deosebiri
esenţiale între ocluziile mecanice prin obstrucţie şi ocluziile mecanice prin ștrangulare.
Ocluzii prin obstrucţie.

Sunt acele ocluzii caracterizate prin blocarea intestinului de către un element străin.
18
Blocarea intestinului subţire poate avea ca şi cauză:
 Bridele sau aderenţele peritoneale sunt cauza cea mai frecventă pentru blocarea
intestinului subţire. Apar după o operaţie anterioară, la distanţă de ani de zile, mai ales
la pacienţii operaţi de mai multe ori;
 Tumori benigne sau maligne;
 Boala Chron, prin inflamaţia şi ulceraţia părţii terminale a intestinului subţire (ileon);
 Corpii străini înghiţiţi;
 Corpii străini formaţi în stomac la anumite persoane care mănâncă mai ales vegetale.
Aceştia pot forma la un moment dat nişte precipitate care să ocupe aproape întreg
stomacul şi să producă o obstrucţie la acest nivel.
 Ascarizii sau paraziţii de tip limbrici, pot să astupe lumenul intestinului, atunci când
sunt în număr foarte mare.
 Litiaza biliară, migrată din colecist în intestin.
 Alte tumori din alte organe, care să comprime intestinul subţire: un uter fibromatos
voluminos, un chist ovarian voluminos, ganglioni intraabdominali voluminoşi.
Blocarea intestinului gros poate avea ca şi cauză:
 Tumorile de colon sunt cauza cea mea frecventă de apariţie a ocluziilor;
 Diverticulita sigmoidiană: apariţia unor mici umflături în peretele intestinului care să
se inflameze şi să îngroaşe peretele, producând obstrucţie;
 Apariţia unui fecalom la nivelul rectului, adică a unui dop constituit din materii fecale,
ce apare în special la oamenii în vârstă, imobilizaţi la pat, cu accidente vasculare.
 Corpii străini, intra-rectali, care obstrucţionează tubul digestiv terminal.
Ocluzii prin ştrangulare. Acestea au printre cauze:

Herniile ştrangulate. Intestinul intră într-un orificiu slăbit, se blochează şi se
ştrangulează, întrerupându-se continuitatea fluxului prin intestin.
Anomaliile congenitale de intestin subţire – la copii.
Ocluzii funcţionale (metabolice). Sunt generate de o boală generală, precum
intoxicaţiile sau diabetul dezechilibrat.
19
2.3 Simptomatologie
Într-o fază incipientă, ocluziile intestinale se manifestă prin:
 Absenţa tranzitului intestinal pentru gaze şi fecale. Absenţa tranzitului gazos este
primul semn de alarmă al unei ocluzii intestinale.
 Vărsături. În condiţiile în care intestinul gros sau subţire este blocat de un obstacol,
toate aceste lichide rămân deasupra obstacolului, produc dilataţie foarte mare şi
reflulează, provocând vărsături.
 Durere. Intestinul în care se află un obstacol îşi accelerează contracţiile pentru a
depăşi obstacolul, împingând mai viguros. Este ceea ce se numeşte durerea
coligativă. Colica creşte în intensitate, după care urmează o perioadă de acalmie.
După 10-15 minute, durerile reapar cu o intensitate şi mai mare.Dacă manifestările
enumerate mai sus nu sunt tratate, simptomele încep să se agraveze, iar starea
generală a pacientului va fi alterată.
 Deshidratare. În 24-48 de ore de la debutul simptomatologiei primare, pacientul va
începe un proces de deshidratare în raport de starea fiziologică. S-a constatat că
bătrânii şi copiii se deshidratează mai repede faţă de un adult tânăr, fără alte boli
asociate.
Atunci când începe să se deshidrateze, pacientul va prezenta următoarele semne:
 Sete intensă;
 Ochi încercănaţi;
 Limbă uscată;
 Oboseală;
 Astenie;
 Uscăciunea gurii;
 Scăderea debitului urinar (de la 1 litru-1,5 litri pe zi la sub 1 litru, sub 50 mg
sau chiar deloc).
Într-un stadiu şi mai avansat, pot apărea:
 Scăderea tensiunii arteriale;
 Stare de agitaţie, de confuzie;
20
 Comă.
Debutul
În prima fază de evoluţie a ocluziei, musculatura intestinală încearcă, prin creşterea
peristalticii (mişcările intestinului pentru a favoriza digestia), să depăşească obstacolul.
Peristaltismul poate fi evidenţiat la inspecţie sau percuţia peretelui abdominal care-l
declanşează de către medicul dumneavoastră.
În fazele avansate, din cauza aportului energetic deficitar şi a efortului prelungit,
musculatura netedă intestinală suferă o decompensare, cu distensia intestinului. Astfel, se
acumulează o mare cantitate de gaze care provin din aerul ingerat şi producţia bacteriană, şi
lichide din ingestia alimentară şi din difuzarea azotului sangvin. Lichidele refulate la exterior
prin vărsături sau în stomac permit decompensarea uşoară a intestinului, ce determină
deshidratarea severă a organismului, ducând până la şoc.
Acumularea de gaze şi lichide antrenează o distensie abdominală care limitează
ventilaţia pulmonară. Aceasta este mai periculoasă la persoanele în vârstă la care funcţia
respiratorie este redusă. Distensia mai duce şi la alterarea funcţiei de bariera a peretelui
intestinal, permiţând astfel trecerea lichidelor, a bacteriilor şi a toxinelor. Prin faptul că
materiile fecale rămân în intestin pentru o perioadă mai mare de timp, are loc o exacerbare a
florei microbiene. Acestea pot favoriza apariţia unei peritonite (inflamaţie) care, de multe ori,
poate fi letală.
2.4 Investigații clinice și paraclinice

Tablou clinic
Examenul obiectiv al pacientului evidenţiază eventuale cicatrici postoperatorii,
distensia abdominală, sau, în cazuri mai rare şi la pacienţii cu ţesut celular subcutanat slab
reprezentat, prezenţa undelor peristaltice vizibile sub peretele abdominal. Examenul obiectiv
va începe cu cercetarea zonelor herniare - ombilicală, inghinale, femurale, lombare. Acest
lucru poate fi dificil la pacienţi cu obezitate, cu cicatrici postoperatorii.
Abdomenul este moderat dureros la palpare, uneori o palpare prea energică poate
declanşa durerea colicativă.
21
La percuţie se poate decela o zonă de timpanism, sau acesta este difuz, sau există o
matitate deplasabilă.
La auscultaţie zgomotele hidro-aerice intestinale pot fi augmentate (uneori se percepe,
în etapa preocluzivă, o senzaţie de “curgere turbulentă” după care durerea cedează). în
ocluziile dinamice nu se percep zgomotele intestinale - “silen-- tium abdominal”.
La tuşeul rectal ampula rectală este goală - fundul de sac Douglas bombează dar este
puţin dureros la atingere.
Explorări paraclinice
Pacientul cu suspiciunea clinică de ocluzie intestinală este internat în Secţia de Terapie
Intensivă şi se recoltează probele biologice uzuale, care vor arăta modificări nespecifice -
creşterea azotemiei şi creatininei serice, hiperleucocitoză, hiposodemie şi hipopotasemie,
acidoză metabolică.
Hemodiamic este prezentă tahicardia, tensiune arterială normală sau moderat scăzută,
oligurie, în concordanţă cu semnele obiective de deshidratare - senzaţia de sete, uscăciunea
mucoaselor, pierderea turgorului tegumentar.
Examinarea radiologică este foarte importantă în diagnosticul ocluziilor, realizându-se
ideal, în ortostatism; radiografia abdominală simplă („pe gol”) relevă imaginea caracteristică
de nivel hidro-aeric, dată de conţinutul lichidian şi gazos al intestinului aflat în distensie şi
stază.
Recto – sigmoidoscopia şi colonoscopia sunt tehnici tot mai folosite în ultimele decenii
pentru că oferă oportunitatea realizării biopsiilor ţintite, aspiraţiei conţinutului intestinal cu
atenuarea distensiei sau devaginări şi devolvulări precoce.
Ecografia abdominală poate fi utilă în situaţii precum ileusul biliar, evidenţiind calculul,
diagnosticului ascitei de ocluzie sau în vederea diagnosticului diferenţial.
Examenul CT abdominopelvin cu substanţa de contrast – informaţii privind sediul
obstacolului şi gradul de distensie.
Analizele de laborator nu sunt esenţiale în stabilirea diagnosticului, ci mai degrabă sunt
un indicator al severităţii evoluţiei dar şi unul dintre mijloacele de monitorizare a statusului
bio-umoral al organismului.
22
2.5 Diagnostic pozitiv
 Diagnosticul pozitiv se face pe baza:
 Semnelor clinice reprezentate de dureri, întreruperea tranzitului, distensia
abdomenului, vărsături şi alterarea stării generale;
 Aspectelor radiologice cu distensia ansei, imaginii hidro-aerice precum şi aspectul
irigografic sau angiografic;
 Antecedentelor patologice ale bolnavului
2.6 Diagnostic diferential trebuie să evite etichetarea drept ocluzie, a unor afecțiuni
medicale și chirurgicale pseudo-ocluzive fără a neglija, însă, sub această mască, existența unei
ocluzii autentice.
2.7 Complicații:
 necrozele intestinale, perforatiile diastatice
 peritonitele generalizate sau localizate
 socul hipovolemic
 socul mixt disvolenic si septic
 plamanul critic ARDS (sindromul de detresă respiratorie a adultului)
 insuficiente acute cardio-respiratorii, renale, hepatice
 leziuni acute digestive de stres (HDS)
 trombembolism pulmonar
 dilatatie gastrică acută
 sindrom de ansa oarbă (in urma derivațiilor interne care exclud largi segmente
intestinale din tranzit)
 septicitate peritoneală, fistule digestive, supurații parietale severe
 eviscerații
 ocluzia intraocluzie ( prelungirea patologică a parezei postoperatorii intestinale)
 ocluzia recidivantă
23
 aspiratia traheobronsică a lichidului de vărsatură, cu pneumonie sau bronhopneumonie
secundară.

2.8 Tratament
Ca urmare a cauzelor şi mecanismelor multiple ale ocluziilor, tratamentul acestora
presupune soluţii variate. Datorită evoluţiei rapide a fenomenelor, în unele tipuri de ocluzie,
tratamentul acestora implica urgenţă, după o scurtă reechilibrare a bolnavului.
Obiectivele tratamentului sunt:
 Reechilibrarea bolnavului;
 Decompresiunea bolnavului;
 Rezolvarea cauzei de ocluzie;
 Profilaxia recidivelor.
1. Reechilibrarea bolnavului este obligatorie, se face atât pre- cât şi postoperator şi se
adresează tuturor aspectelor.
Reechilibrarea hidrică (volemica) ţine seama de pierderile lichidiene cantitative,
evaluate obiectiv (aspiraţie, voma, diureza, etc) se face prin perfuzii izotone de ser clorurat şi
glucoză, în doze de 30-50 ml\kg corp, până la reluarea unei diureze normale (1 ml\min). În caz
de şoc se administrează sânge sau\şi plasmă
- Reechilibrarea electrolitica se face pe baza rezultatelor ionogramei, ţinând seama de
pierderile de sodiu, potasiu, clor şi calciu, concomitent cu cea hidrica.
- Reechilibrarea nutritivă are drept scop acoperirea pierderilor proteice şi energetice,
urmare a vărsăturilor şi lipsei de alimentaţie.
- Reechilibrarea nervoasă se adresează dezechilibrelor simpato-parasimpatice, agitaţiei
şi stării toxice.
Reechilibrarea bolnavului se va continua şi postoperator.
2. Decompresiunea abdominală are în vedere scăderea presiunii intralumenale, ridicarea
obstacolului şi reluarea tranzitului.
3. Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia presupune o serie de manevre după cum urmează:
- Tratarea fistulei anastomotice, abcesului peritoneal, pancreatitei, etc, cauze ce stau la
baza ocluziei funcţionale, după tehnicile cunoscute, adaptate fiecărui caz.
24
- Rezecţii de intestin cu anastomoze diverse în caz de tumori, stenoze, traumatisme,
ştrangulări interne şi externe, ce pot fi efectuate în unul sau mai mulţi timpi în raport de
leziune şi de starea generală a bolnavului.
Este ştiut că, de multe ori, vârstnicul suporta bine o primă intervenţie dar reacţionează mai
greu la reintervenţii;
 Extragerea obstacolelor intralumenale
 Secţionări de bride sau aderente, asociate sau nu cu rezecţii de anse
 Devolvulari de anse sau dezinvaginari
 Rezolvarea cauzelor de strangulare
Rămâne la latitudinea chirurgului, alegerea metodei şi a tehnicii operatorii care trebuie făcute
în raport de starea generală a bolnavului, de aspectul şi gradul de lezare a anselor şi de
posibilităţile tehnice.
4. Profilaxia recidivelor are în vedere înlăturarea factorilor că ar favoriza o nouă ocluzie sau
aplicarea unor măsuri pentru a preveni ocluzia.
Reluarea alimentaţiei orale, se va face treptat, după reluarea tranzitului intestinal, adaptată
fiecărui caz în parte, întrucât ea poate echilibra bolnavul mult mai bine decât cea parenterala
Momentul operator este în raport de:
- Cauza: cât mai rapid în ocluziile prin strangulare sau de cauză necunoscută şi după o
reechilibrare mai bună în cele prin obstrucţie;
- Timpul scurs de la debutul ocluziei: cu cât mai repede cu atât evoluţia postoperatorie va fi
mai bună.
Tehnica operatorie este în raport de cauză determinanta şi se stabileşte intraoperator de către
echipa chirurgicală, în raport cu leziunile existente şi starea generală a bolnavului.
Recent, în situaţia ocluziilor prin bride sau chiar a volvularilor parţiale, se încearcă rezolvarea
chirurgicală a obstacolelor prin metode laparoscopice
Îngrijirile postoperatorii ocupa un loc important în terapeutica ocluziilor şi constau
în:
- Reechilibrarea susţinută a bolnavului până la obţinerea unor valori normale a constantelor
biologice;
25
- Antibiotice cu spectru larg şi Metronidazol pentru tratarea infecţiei existente sau prevenirea
complicaţiilor infecţioase postoperatorii;
- Medicatie pentru stimularea reluării tranzitului în raport de intervenţia suferită. Reluarea
alimentaţiei trebuie făcută treptat şi cu prudenţă;
- Prevenirea complicaţiilor postoperatorii atât generale cât şi a recidivelor de ocluzie. În acest
sens, se va continua antibioticoterapia până la normalizarea temperaturii (dacă este febril) sau
a ameliorării constantelor biologice şi se va asigura o bună diureza. Controalele repetate –
clinice radiologice, ecografice – pot depista, din timp, apariţia unor complicaţii.
Rezultatele sunt în funcţie de cauza determinantă, de timpul scurs până la intervenţie,
de starea generală şi de starea bolnavului şi de evoluţia postoperatorie.
2.9 Educație sanitară
26
CAPITOLUL 3
Studiu de caz
3.1. Plan de îngrijire caz 1

CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): M.M.
2. Sexul: F
3. Vârsta: 58 ani
4. Domiciliul: urban
5. Stare civilă: căsătorită
6. Naţionalitate: română
7. Religia: ortodoxă
8. Ocupaţia: casnică
9. Grup sangvin-Rh: OI, Rh+
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Ocluzie intestinală
12. Data internării: 21.03.2016, ora 2025
13. Data luării în evidenţă: 21.03.2016, ora 2025
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacienta şi echipa medicală, F.O.
15. Stabilirea legăturii cu pacientul (din momentul internării): verbală, deschisă
16. Modul de comunicare: activă
17. Condiţii de viaţă şi muncă, comportament:
- obişnuinţe alimentare : regim alimentar mixt, consumatoare cronică de
alcool
- odihnă : respectă programul de somn, dimineaţa se trezeşte devreme
- muncă : activităţi fizice obişnuite
- venituri : -
- gradul de pregătire/culturală, sanitară : cunoştinţe minime
- deprinderi igienice : respectă normele minime de igienă
- aspectul vestimentar : ţinută decentă şi îngrijită.
- hobby-uri : plimbări, lectura, urmăreşte programme TV.
27
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: 12 ani
- naşteri: 3
- patologice: - avorturi: 1
- alte afecţiuni: boli infecto-contagioase ale copilăriei
- heredo-colaterale: neagă (fără importanţă)
19. Istoricul bolii:

Pacienta M.M, în vârstă de 58 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele
simptome: durere abdominală intensă, continuă, ȋntreruperea tranzitului intestinal
pentru materii fecale şi gaze, distensie abdominală, senzaţie de greaţă şi vărsături. Ȋn
urma examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de OCLUZIE INTESTINALĂ şi
se decide internarea ȋn secţia CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.
20. Starea la internare: - greutate: 67 kg

- înălţime: 162 cm
- TA: 140/80 mmHg
- temperatură: 36,9 0C
- respiraţie: 18 r/min
- puls: 94 p/min
21. Semne : - subiective : durere abdominală, greţuri, vărsături
- obiective : distensie abdominală
28
Plan de îngrijire nr. 1. Pacienta M.M. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală
Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Data Obiective Evaluare parţială
perturbate nursing Autonome Delegate
Nevoia de a Anxietate din Pacienta să accepte -comunic cu pacienta -ȋntocmesc cu rol Pacienta acceptă
evita cauza internării internarea şi ȋi explic necesitatea delegat documentele internarea.
pericole manifestată prin internării necesare internării
teamă, nelinişte. -o conduc ȋn salon şi o Obiectiv atins
ajut să se instaleze
-ȋi fac cunoştinţă cu
celelalte paciente din
salon
-prezint secţia : sala de
21.03.2016
tratamente, sala de
mese, grupul sanitar
-măsor ȋnălţimea şi
greutatea pacientei la
internare
-măsor funcţiile vitale
şi vegetative
30
Nevoi Intervenţii
Data Diagnostic de nursing Obiective Evaluare parţială
perturbate Autonome Delegate
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacienta să -determin pacienta să -efectuez cu rol Pacienta a
elimina inadecvată din cauza prezinte tranzit ingere o cantitate delegat clisma eliminat doar apă,
sindromului ocluziv, intestinal ȋn suficientă de lichide evacuatoare fără a prezenta
manifestată prin limite -obţin acordul şi scaun sau emisie
ȋntreruperea tranzitului fiziologice pregătesc fizic şi psihic de gaze
intestinal şi distensie pacienta pentru
abdominală. efectuarea clismei Obiectiv
evacuatoare nerealizat
-pregătesc materialele
necesare pentru
efectuarea clismei
21.03.2016
Eliminare inadecvată a Pacienta să nu -asigur repaus fizic şi -instalez sonda de Pacienta prezintă
conţinutului gastric din mai prezinte alimentar aspiraţie ȋncă vărsături
cauza sindromului vărsături şi să -monitorizez funcţiile nazogastrică bilioase dar este
ocluziv, manifestată fie echilibrată vitale şi vegetative pentru combaterea echilibrată
prin vărsături bilioase. hidroelectrolitic -calculez bilanţul stazei gastrice hidroelectrolitic
Ingesta/Excreta pentru 24 -administrez cu rol
de ore delegat Obiectiv parţial
-observ efectul Metoclopramid atins
medicaţiei asupra 1f×3/zi, IM
organismului
Plan de îngrijire nr. 1. Pacienta M. M. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală
31

Nevoia de a Disconfort din Pacientei să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacienta resimte
evita cauza sindromului diminuarea durerii. caracteristicile durerii: delegat medicaţia scăderea
pericole ocluziv, manifestat localizare, intensitate, prescrisă intensităţii durerii,
prin durere durată Algocalmin 2ml, dar aceasta
abdominală -plasez pacienta ȋn 1f×2/zi, IM persistă.
intensă, continuă. poziţie antalgică
-observ efectul Obiectiv parţial
medicaţiei asupra atins.
organismului
21.03.2016
Nevoia de a Deficit de Pacienta să fie -explic pacientei ȋn ce -recoltez sânge Pacienta a

şti cum să-ţi cunoştinţe din informată despre constă intervenţia pentru analize de acumulat noi
păstrezi cauza lipsei procedurile chirurgicală, insuflând laborator cunoştinţe despre
sănătatea surselor de preoperatorii şi să fie ȋncredere ȋn echipa perioada
informare, pregătită fizic şi medicală preoperatorie, este
manifestat prin psihic pentru -monitorizez funcţiile bine pregătită
cunoştinţe intervenţia vitale şi vegetative fizic şi psihic
insuficiente despre chirurgicală. -pregătesc pacienta pentru
perioada pentru intervenţia intervenmia
preoperatorie. chirurgicală: toaletă, chirurgicală.
depilozitare, pregătirea
tegumentelor Obiectiv atins
32
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacienta să prezinte -determin pacienta să -institui cu rol După intervenţia
elimina inadecvată din cauza tranzit intestinal ȋn ingere o cantitate delegat perfuzie cu chirurgicală,
sindromului ocluziv, limite fiziologice suficientă de lichide soluţie Ringer 1000 tranzitul intestinal
manifestată prin ml, IV a fost reluat.
ȋntreruperea
tranzitului intestinal Obiectiv atins
şi distensie
abdominală.
Eliminare Pacienta să nu mai -asigur repaus fizic şi -ȋncep rehidratarea Pacienta nu mai
inadecvată a prezinte vărsături şi alimentar orală cu cantităţi varsă şi este
22-29.03.2016
conţinutului gastric să fie echilibrată -monitorizez funcţiile mici de lichide echilibrată

din cauza hidroelectrolitic vitale şi vegetative conform indicaţiei hidroelectrolitic.
sindromului ocluziv, -calculez bilanţul medicului
manifestată prin Ingesta/Excreta pentru Metoclopramid Obiectiv atins
vărsături bilioase. 24 de ore 1f×3/zi, IM
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
33
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacienta să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacienta prezintă
evita sindromului ocluziv, diminuarea durerii. caracteristicile durerii: delegat medicaţia dureri după
pericole manifestat prin localizare, intensitate, prescrisă mobilizare.
durere abdominală durată Algocalmin 2 ml
intensă, continuă. -plasez pacienta ȋn 1f×3/zi, IM Obiectiv parţial
poziţie adecvată atins
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
Vulnerabilitate din Pacienta să nu -respect regulile de -administrez cu rol Pacienta

22-29 .03 .2016
cauza drenajului prezinte asepsie la recoltarea de delegat medicaţia evoluează

peritoneal şi a plăgii complicaţii sânge şi la aplicarea prescrisă favorabil, fară să
operatorii, postoperatorii pansamentelor Metronidazol Braun prezinte
manifestată prin risc -menţin un circuit 500 mg×3/zi ȋn 500 complicaţii
de complicaţii. ȋnchis cu pungi pentru ml de Glucoză 5%, postoperatorii.
drenajul peritoneal IV
-notez aspectul şi Gentamicină 1f×2/zi, Obiectiv atins
cantitatea pierderilor IM
pentru fiecare dren
-educ pacienta să
comprime plaga cu
mâna ȋn caz de stranut,
tuse, vărsătură
-monitorizez funcţiile
vitale şi vegetative
34
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Somn perturbat din Pacienta să prezinte -ȋnlătur factorii de -administrez cu rol Pacienta se
dormi şi a se cauza durerii şi un somn iritaţie fizică şi fonică, delegat medicaţia odihneşte
odihni anxietăţii, corespunzător asigurând astfel un prescrisă corespunzător.
22-29 .03 .2016
manifestat prin calitativ şi mediu propice Diazepam 1tb seara,

treziri frecvente, cantitativ pe somnului PO Obiectiv atins
nelinişte. perioada spitalizării -asigur pacientei o
poziţie adecvată care
să nu producă dureri
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacienta să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacienta nu mai
evita sindromului ocluziv, diminuarea durerii. caracteristicile durerii: delegat medicaţia prezinta dureri.
pericole manifestat prin localizare, intensitate, prescrisă
durere abdominală durată Algocalmin 2 ml Obiectiv atins
30. 03. 2016
intensă, continuă. -plasez pacienta ȋn 1f×3/zi, IM

poziţie adecvată
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
35
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să -explic importanţa Pacienta prezintă
se recrea recrea din cauza beneficieze de activităţilor recreative o stare de bună
spitalizării, activităţi recreative ȋn perioada internării _ dispoziţie.
manifestată prin pe perioada -mă informez privind
tristeţe. spitalizării hobby-urile pacientei Obiectiv atins
-programez activităţi
recreative ȋn funcţie de
limitele fizice ale
pacientei
30. 03. 2016
Nevoia de a Ignoranţă din cauza Pacienta să -explorez nivelul de -ȋntocmesc cu rol Pacienta se arată
şti cum să-ţi lipsei surselor de acumuleze noi cunoştinţe al pacientei delegat dcumentele interesată de
păstrezi informare, cunoştinţe -educ pacienta asupra necesare externării aspectele care
sănătatea manifestată prin respectării dietei ȋn privesc vindecarea
deficit de cunoştinţe funcţie de toleranţa totală, acumulând
privind digestiva astfel cunoştinţele
autoȋngrijirea la necesare.
domiciliu.
Obiectiv atins
36
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
DATA TA PULS RESPIRATIE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN

21. 03. 2016 140/80 mmHg 94 p/min 18 r/min 36,9°C 1300 ml absent
22. 03. 2016 100/60 mmHg 60 p/min 15 r/min 36,3°C 600 ml Punga anus (lichid
fecaloid)
fecaloid şi gaze)
24. 03. 2016 120/60 mmHg 79 p/min 17 r/min 36,2°C 1000 ml Scaun cu
consistenţă moale
consistenţă
păstoasă
consistenţă uscată
27. 03. 2016 130/75 mmHg 80 p/min 18 r/min 36,3°C 1400 ml normal
37
EXAMENE DE LABORATOR
EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATE OBŢINUTE VALORI NORMALE

RECOLTARE
Hematii 1,98×10³/mm³ 3,7-4,9×10³/mm³
Hemoglobină 6,7 g/dl 11,0-14,6 g/dl
Hematocrit 21% 36-46%
MCV 106 fL 86-94 fL
MCH 34 pg 28-30 pg
Leucocite 23,5×10³/mm³ 4,5-11,0×10³/mm³
EOS 0,6% 2,4-2,7%
BAS 1,3% 0,2-0,6%
Trombocite 88×10³/mm³ 150-400×10³/mm³
MPV 11,1 7,4-10,4
Neutrofile nesegmentate Sânge venos 10% 2-3%
Neutrofile segmentate 76% 54-57%
Eozinofile 1% 2-3%
Bazofile 1% 0-1%
Limfocite 8% 33-39%
Monocite 4% 4-6%
TGP 26U/L 0-33U/L
TGO 47,2U/L 0-32U/L
Bilirubină totală 3,766 mg/dl 0-1,2 mg/dl
Creatinină serică 1,61 mg/dl 0,5-0,9 mg/dl
Uree serică 128,4 mg/dl 16,6-48,5 mg/dl
SEROLOGIE Ser sangvin Compatibil
FL.CER 9153 (A II +)
38
ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise

Apă, ceai neindulcit – prima zi postoperator Fasole, mazăre, varză, peşte, ouă, sare, zahăr,
21 - 30. 03. 2016 Carne slabă, legume fierte introduse progresiv ȋn grăsimi, produse de patiserie, băuturi alcoolice
alimentaţie şi carbogazoase
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

Explic pacientei necesitatea
acestei examinări şi o
instruiesc să nu mănânce cu 6
Examen ecografic abdominal ore ȋnainte de consult pentru
ca stomacul să fie gol şi
intestinul subţire să nu fie
dilatat. Servesc pacientei Ajut pacienta să se ȋmbrace, ȋi
aproximativ 1-1,5 litri de arăt unde este toaleta ȋn caz că
lichide ȋnainte de examinare. doreşte să urineze, apoi o
21.03.2016 ȋnsoţesc ȋn salon.
Radiografie abdominală Ajut pacienta să se

simplă poziţioneze ȋn ortostatism
pentru examinare şi o sfătuiesc
să renunţe la eventualele
obiecte radioopace.
39
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare

 Algocalmin 2 ml 2f/zi  IM
 Metoclopramid 3f/zi  IM
 Gentamicină 1f×2/zi  IM
21-30. 03. 2016  Metronidazol Braun 5 mg/ml 500mg×3/zi  IV
 Glucoză 5% 500 ml  IV
 Soluţie Ringer 1000 ml  IV
 Diazepam 1tb seara  PO
40
Evaluare finală caz 1
Pacienta M.M, în vârstă de 58 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele

simptome: durere abdominală intensă, continuă, ȋntreruperea tranzitului intestinal pentru
materii fecale şi gaze, distensie abdominală, senzaţie de greaţă şi vărsături. Ȋn urma
examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de OCLUZIE INTESTINALĂ şi se decide
internarea ȋn secţia CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, pacienta reluându-şi destul de repede
independenţa.
Pe perioada spitalizării, pacienta a beneficiat de tratament antialgic, antiemetic,
antibiotic, antiinfecţios, sedativ, de reechilibrare hidroelectrolitică.
Pacienta se externează la 9 zile postoperator, ȋn stare bună, echilibrată cardio-
respirator, cu tranzit present, fără semne de intoleranţă digestivă.
Pacienta se externează cu următoarele recomandări:
 Evitarea efortului fizic timp de 30 de zile
 Regim alimentar: 4-5 mese/zi mici, fracţionate
 Consum de lichide: 2 l/zi
 Tratament conform prescripţiei
 Control la medicul specialist la 30 zile de la externare
APORT PERSONAL
 Am comunicat cu pacienta explicând necesitatea internării
 Am ȋntocmit documentele necesare internării, respectiv externării
 Am monitorizat funcţiile vitale si vegetative pre- şi postoperator
 Am pregătit fizic şi psihic pacienta pentru investigaţii şi intervenţia
chirurgicală
 Am administrat cu rol delegat medicaţia prescrisă
 Am efectuat educaţie sanitară
41
INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ
DEFINIŢIE
Injecţia intramusculară reprezintă introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a

unei substanţe coloidale ȋn stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la o seringă.
SCOP: terapeutic
LOCURI DE ELECŢIE
 Cadranul supero-extern fesier deasupra marelui trochanter
 Treimea medie a feţei externe a coapsei
 Faţa externă a braţului ȋn muşchiul deltoid
Pentru injecţia ȋn regiunea fesieră, se reperează urmatoarele puncte:

 Punctul Smârnov: la un lat de deget deasupra marelui trochater şi ȋnapoia lui
 Punctul Barthelmy: la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale
liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară cu extremitatea superioară a
şanţului interfesier
 Zona situată deasupra liniei care uneşte spina iliacă posterioară cu marele
trochanter
MATERIALE NECESARE
 Sterile:
- comprese sterile
- seringi de capacitaţi corespunzătoare volumului de soluţie de injectat
- 3 ace: pentru aspirat, administrare, de rezervă
- medicamentul pentru administrat
- mănuşi sterile
 Nesterile:
- mănuşi (opţional)
- tăviţă renală
- recipient pentru colectarea deşeurilor
42
 Pentru dezinfecţia tegumentului pacientului
- tampon de vată
-alcool sanitar
 De protecţie
- muşama
- aleză
IDENTIFICAREA PACIENTULUI: documente de identitate, brăţară, FO, echipa

medicala, interviu cu pacientul.
PREGĂTIREA PACIENTULUI
 PSIHICĂ:
-se explică procedura şi se obţine acordul informat
-se intervievează pacientul pentru stabilirea eventualelor alergii
 FIZICĂ:
-se asigură intimitatea pacientului
-se poziţionează pacientul ȋn funcţie de locul de elecţie ales, astfel: decubit
ventral, ortostatism, semişezând, decubit lateral
EFECTUAREA TEHNICII
 Se identifică pacientul
 Se verifică prescripţia medical
 Se verifică termenul de valabilitate şi aspectul medicamentului
 Se spală mâinile cu apa şi săpun şi se dezinfectează
 Se ȋmbracă mănuşi sterile
 Se ataşează acul la seringă respectând tehnica aseptică
 Se scoate capacul acului prin tracţiune
 Se aspiră medicamentul din fiolă
 Se schimbă acul cu unul capişonat
 Se scoate capacul acului respectând tehnica aseptică
 Se elimină bulele de aer ţinând seringa ȋn poziţie verticală
 Se dezinfectează locul ales după ce ȋn prealabil s-a palpat pentru depistarea
eventualilor noduli
 Se ȋntinde pielea cu policele şi indexul mâinii nedominante
43
 Se introduce rapid acul ȋn unghi de 90°, ţinând seringa ȋn mâna dominant şi
fixănd amboul acului
 Se verifică poziţia acului prin aspirare şi se schimbă poziţia dacă se aspiră
sânge
 Se introduce lent medicamentul, fixând amboul acului
 Se extrage acul cu o mişcare rapidă şi precisă
 Se masează locul injecţiei cu un tampon cu alcool sanitar până la hemostaza
completă
 Se spală mâinile cu apă şi săpun
ȊNGRIJIRI ULTERIOARE
- se ȋngrijeşte pacientul: poziţie comodă, ȋmbrăcare
- se verifică locul injecţiei după 2-4 ore
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

-se aruncă materialele folosite ȋn recipientele corespunzătoare
- se norează procedura ȋn foaia de observaţii
ACCIDENTE / INCIDENTE
 Amorţeli, furnicături, prin inervarea nervului sciatic şi nerespectarea zonelor de
elecţie
 Paralizia membrului inferior prin ȋnţeparea nervului sciatic
 Noduli prin injectarea unei soluţii care precipită sau a unui amestec de soluţii
incompatibile
 Flegmon prin nerespectarea regulilor de asepsie şi antisepsie
 Colorarea pielii prin introducerea unei substanţe colorate
 Hematom prin perforarea unui vas de sânge
 Embolie uleioasă prin introducerea unei substanţe uleioase ȋn ţesutul muscular
 Ruperea acului
44
Studiu de caz

CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): G.I.
2. Sexul: M
3. Vârsta: 74 ani
4. Domiciliul: rural
5. Stare civilă: căsătorit
8. Ocupaţia: pensioner
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Ocluzie intestinală prin volvulus mezenterial
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacientul şi echipa medicală, F.O.
- obişnuinţe alimentare : regim alimentar mixt
- muncă : activităţi fizice reduse
- venituri : pensie
- hobby-uri : urmăreşte programme TV.
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: -
- naşteri: -
- patologice: - avorturi: -
45
Pacientul G.I, în vârstă de 74 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele
simptome: durere abdominală vie cu caracter de crampă, ȋntreruperea tranzitului
intestinal pentru materii fecale şi gaze, distensie abdominală, senzaţie de greaţă şi
vărsături, fatigabilitate, palpitaţii. Ȋn urma examenului ecografic se stabileşte
diagnosticul de OCLUZIE INTESTINALĂ şi se decide internarea ȋn secţia
CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

- TA: 150/80 mmHg
- puls: 96 p/min
21. Semne : - subiective : durere abdominală, greţuri, vărsături
- obiective : distensie abdominală
46
Plan de îngrijire nr. 2. Pacientul G.I. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală prin volvulus mezenterial

Nevoia de a Anxietate din cauza Pacientul să -comunic cu pacientul -ȋntocmesc cu rol Pacientul acceptă
evita internării manifestată accepte internarea şi ȋi explic necesitatea delegat documentele internarea.
pericole prin teamă, nelinişte. internării necesare internării
-ȋl conduc ȋn salon şi ȋl Obiectiv atins
ceilalţi pacienţi din
salon
18. 04. 2016
tratamente, sala de
greutatea pacientului la
internare
şi vegetative
47
Plan de îngrijire nr. 2. Pacientul G. I. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală prin volvulus mezenterial
Nevoi Intervenţii
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacientul să -determin pacientul să -efectuez cu rol Pacientul a
intestinal şi distensie pacientul pentru
necesare pentru
18. 04. 2016
efectuarea clismei
Eliminare inadecvată a Pacientul să nu -asigur repaus fizic şi -instalez sonda de Pacientul nu mai
conţinutului gastric din mai prezinte alimentar aspiraţie prezintă vărsături
cauza sindromului vărsături şi să -monitorizez funcţiile nazogastrică bilioase şi este
ocluziv, manifestată fie echilibrat vitale şi vegetative pentru combaterea echilibrat
prin vărsături bilioase. hidroelectrolitic -calculez bilanţul stazei gastrice hidroelectrolitic
Ingesta/Excreta pentru 24 -administrez cu rol
de ore delegat Obiectiv atins
-observ efectul Metoclopramid
organismului
48
Plan de îngrijire nr. 2. Pacientul G.I. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală prin volvulus mezenterial

Nevoia de a Disconfort din Pacientul să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacientul resimte
abdominală vie, cu -plasez pacientul ȋn 1f×2/zi, IM persistă.
caracter de poziţie antalgică
crampă. -observ efectul Obiectiv parţial
organismului
18. 04. 2016
Nevoia de a Deficit de Pacientul să fie -explic pacientului ȋn -recoltez sânge Pacientul a

şti cum să-ţi cunoştinţe din informat despre ce constă intervenţia pentru analize de acumulat noi
informare, pregătit fizic şi medicală preoperatorie, este
manifestat prin psihic pentru -monitorizez funcţiile bine pregătit fizic
cunoştinţe intervenţia vitale şi vegetative şi psihic pentru
insuficiente despre chirurgicală. -pregătesc pacientul intervenţia
perioada pentru intervenţia chirurgicală.
preoperatorie. chirurgicală: toaletă,
depilozitare, pregătirea Obiectiv atins
tegumentelor
49
Plan de îngrijire nr. 2. Pacienta G.I. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală prin volvulus mezenterial
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacientul să -determin pacientul să -institui cu rol După intervenţia
elimina inadecvată din cauza prezinte tranzit ingere o cantitate delegat perfuzie cu chirurgicală,
sindromului ocluziv, intestinal ȋn limite suficientă de lichide Soluţie Ringer 1000 tranzitul intestinal
manifestată prin fiziologice ml, IV a fost reluat.
ȋntreruperea
şi distensie
abdominală.
Nevoia de a Circulaţie Pacientul să -monitorizez funcţiile -administrez cu rol Starea pacientului

19 - 22. 04. 2016
respira şi a inadecvată din cauza prezinte valori ale vitale şi notez valorile delegat se menţine stabilă
avea o bună intervenţiei TA şi pulsului ȋn ȋn FO Preductal 1cpr×2/zi, şi ȋn limite
circulaţie chirurgicale, limite fiziologice. -observ efectul PO fiziologice.
manifestată prin TA : 150/90 mmHg medicaţiei asupra TA : 150/85
hipotensiune P : 80-90 p/min organismului mmHg
arterială, tahicardie. P : 90 p/min
Obiectiv atins
50
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacientul să -evaluez - administrez cu rol Pacientul prezintă
evita intervenţiei resimtă diminuarea caracteristicile durerii: delegat medicaţia dureri după
pericole chirurgicale, durerii. localizare, intensitate, prescrisă mobilizare.
manifestat prin durată Algocalmin 2 ml
durere la nivelul -plasez pacientul ȋn 1f×3/zi, IM Obiectiv parţial
plăgii operatorii. poziţie adecvată atins
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
19 - 22. 04 . 2016
-respect regulile de -administrez cu rol Pacientul

Vulnerabilitate din Pacientul să nu asepsie la recoltarea de delegat medicaţia evoluează
cauza drenajului prezinte sânge şi la aplicarea prescrisă favorabil, fară să
peritoneal şi a plăgii complicaţii pansamentelor Metronidazol Braun prezinte
operatorii, postoperatorii -menţin un circuit 500 mg×3/zi ȋn 500 complicaţii
manifestată prin risc ȋnchis cu pungi pentru ml de Glucoză 5%, postoperatorii.
de complicaţii. drenajul peritoneal IV
pentru fiecare dren
-educ pacientul să
comprime plaga cu
mâna ȋn caz de strănut,
tuse, vărsătură
-monitorizez funcţiile
vitale şi vegetative
51
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Somn perturbat din Pacienta să prezinte -ȋnlătur factorii de -administrez cu rol Pacienta se
dormi şi a se cauza durerii şi un somn iritaţie fizică şi fonică, delegat medicaţia odihneşte
nelinişte. perioada spitalizării -asigur pacientei o
19 – 22 .04 .2016
Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -explic importanţa -institui cu rol Postoperator,

bea şi a inadecvată prin echilibrat regimului alimentar ȋn delegate perfuzie cu pacientul este
mânca deficit din cauza hidroelectrolitic şi procesul vindecării Glucoză 10% 1500 alimentat exclusiv
senzaţiei de greaţă, nutriţional. -explorez gusturile ml+ Insulină 12 UI parenteral.
manifestată prin alimentare ale Sol. Ringer 1000 ml
inapetenţă. pacientului Ser fiziologic 500 ml Obiectiv parţial
-ofer alimente din lista Ca gluconic 1f atins
celor permise, Aminosteril 1 fl, IV
prezentate cu gust
52
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Dificultate de a se Pacientul să -explic importanţa Pacientul prezintă
se recrea recrea din cauza beneficieze de activităţilor recreative o stare de bună
spitalizării, activităţi recreative ȋn perioada internării dispoziţie.
manifestată prin pe perioada -mă informez privind _
19 - 22 .04 .2016
tristeţe. spitalizării hobby-urile Obiectiv atins

pacientului
-programez activităţi
recreative ȋn funcţie de
limitele fizice ale
pacientului
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacientul să nu mai -evaluez - administrez cu rol Pacientul nu mai
evita intervenţiei aibă dureri la caracteristicile durerii: delegat medicaţia prezinta dureri.
pericole chirurgicale, nivelul plăgii localizare, intensitate, prescrisă
manifestat prin chirurgicale. durată Algocalmin 2 ml Obiectiv atins
23. 04. 2016
durere la nivelul -plasez pacientul ȋn 1f×3/zi, IM

plăgii operatorii. poziţie adecvată
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
53
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -explic importanţa -institui cu rol Pacientul consumă
bea şi a inadecvată prin echilibrat regimului alimentar ȋn delegate perfuzie cu alimente semisolide.
mânca deficit din cauza hidroelectrolitic şi procesul vindecării Glucoză 10% 1500 Este echilibrat
senzaţiei de greaţă, nutriţional. -explorez gusturile ml+ Insulină 12 UI hidroelectrolitic şi
manifestată prin alimentare ale Sol. Ringer 500 ml nutriţional.
inapetenţă. pacientului Ser fiziologic 500 ml
-ofer alimente din lista Ca gluconic 1f Obiectiv atins
prezentate cu gust
23. 04. 2016
Pacienta se arată
interesată de aspectele
Nevoia de a Ignoranţă din cauza Pacienta să -explorez nivelul de -ȋntocmesc cu rol care privesc
şti cum să-ţi lipsei surselor de acumuleze noi cunoştinţe al pacientei delegat dcumentele vindecarea totală,
păstrezi informare, cunoştinţe -educ pacienta asupra necesare externării acumulând astfel
sănătatea manifestată prin respectării dietei ȋn cunoştinţele necesare.
deficit de cunoştinţe funcţie de toleranţa
privind digestiva Obiectiv atins
autoȋngrijirea la
domiciliu.
54

fecaloid)
fecaloid şi gaze)
consistenţă moale
consistenţă păstoasă
consistenţă uscată
55

RECOLTARE
Hematii 2,93×10³/mm³ 3,7-4,9×10³/mm³
MCV 103 fL 86-94 fL
MCH 34 pg 28-30 pg
Leucocite 15,5×10³/mm³ 4,5-11,0×10³/mm³
EOS 0,8% 2,4-2,7%
BAS 1,1% 0,2-0,6%
Trombocite 105×10³/mm³ 150-400×10³/mm³
MPV 11,3 7,4-10,4
Eozinofile 1% 2-3%
Bazofile 1% 0-1%
Limfocite 15% 33-39%
Monocite 4% 4-6%
TGP 25U/L 0-33U/L
TGO 42,2U/L 0-32U/L
FL.CER 9247 (O I +)
56


Explic pacientului necesitatea
acestei examinări şi ȋl instruiesc
să nu mănânce cu 6 ore ȋnainte de
Examen ecografic abdominal consult pentru ca stomacul să fie
gol şi intestinul subţire să nu fie
dilatat. Servesc pacientului
aproximativ 1-1,5 litri de lichide Ajut pacientul să se ȋmbrace, ȋi
ȋnainte de examinare. arăt unde este toaleta ȋn caz că
doreşte să urineze, apoi ȋl
18. 04. 2016
ȋnsoţesc ȋn salon.
Ajut pacientul să se poziţioneze

Radiografie abdominală simplă ȋn ortostatism pentru examinare şi
ȋl sfătuiesc să renunţe la
eventualele obiecte radioopace.
57

 Metronidazol Braun 5 mg/ml 500mg×3/zi  IV
18 - 23. 04. 2016
 Ser fiziologic 500 ml  IV
 Calciu gluconic 1 f  IV
 Aminosteril 1 fl  IV
 Preductal 1 cpr×2/zi  PO
58
Pacientul G.I, în vârstă de 74 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele

simptome: durere abdominală vie cu caracter de crampă, ȋntreruperea tranzitului intestinal
pentru materii fecale şi gaze, distensie abdominală, senzaţie de greaţă şi vărsături,
fatigabilitate, palpitaţii. Ȋn urma examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de OCLUZIE
INTESTINALĂ şi se decide internarea ȋn secţia CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament
de specialitate.
Pe perioada spitalizării, pacientul a beneficiat de tratament antialgic, antiemetic,
Pacientul se externează ȋn stare bună, echilibrat cardio-respirator, cu tranzit prezent,
fără semne de intoleranţă digestivă.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări:
APORT PERSONAL
 Am comunicat cu pacientul explicând necesitatea internării
 Am pregătit fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii şi intervenţia
chirurgicală
59
TEHNICA EFECTUĂRII PANSAMENTULUI
DEFINIŢIE : pansamentul reprezintă actul chirurgical de aseptizare, tratare şi

protejare a plăgilor.
SCOP : terapeutic
PRINCIPIILE UNUI PANSAMENT CORECT

 Să fie făcut ȋn condiţii de perfectă asepsie, utilizând substanţe antiseptice
adecvate
 Să fie absorbant pentru secreţii
 Să fie protector faţă de agenţi termici, mecanici, infecţioşi
 Să nu fie dureros, să asigure repausul / imobilizarea zonei ȋn vederea
cicatrizării
 Să fie schimbat la timp
IDENTIFICAREA PACIENTULUI : documente de identitate, interviu cu pacientul

sau cu echipa medicală.
MATERIALE NECESARE
 STERILE
- Trusă cu instrumente sterile
- Casoletă cu comprese sterile, tampoane, meşe
- Mănuşi sterile
 NESTERILE
- Cărucior pentru medicamente
- Măsuţă pentru pansamente
- Tăviţă renală
- Recipiente pentru colectarea deşeurilor
60
 DE PROTECŢIE
- Muşama
- Aleză
 PENTRU DEZINFECŢIA PLĂGII ŞI TEGUMENTULUI

 SOLUŢII ANTISEPTICE
- pentru tegument: tinctură de iod, alcool iodat, betadină, alcool sanitary,
alcool 70%
- pentru plagă : apă oxigenată 3%, rivanol 1%, cloramină 0,2-0,4%, acid
boric 2-4%
 MEDICAMENTE PRESCRISE DE MEDIC: pulberi, unguente
 PENTRU FIXARE: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţie adezivă,
cleme pentru fixare
 PSIHICĂ : se explică necesitatea efectuării pansamentului, modul de
desfăşurare a procedurii şi se obţine consimţământul informat
 FIZICĂ : se poziţionează pacientul ȋn funcţie de segmentul care trebuie pansat
şi se asigură intimitatea
EFECTUAREA TEHNICII
 Se spală mâinile cu apă şi săpun şi se dezinfectează
 Se ȋmbracă mănuşi sterile
 Se extrag din trusă 2 pense sterile : pensa porttampon şi cea hemostatică
TIMPUL I
- se ȋndepărtează pansamentul vechi fără a produce durere
- se observă plaga
- se dezinfectează tegumentul din jurul plăgii cu alcool iodat sau tinctură de iod
61
TIMPUL II – TRATAREA PLĂGII
- se spală plaga prin turnare, folosind soluţiile dezinfectante recomandate
- se absorb secreţiile din plagă prin tamponare
- se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
- se efectuează ȋn continuare tratamentul plăgii ȋn funcţie de natura şi evoluţia
acesteia şi se aplică medicaţia prescrisă
TIMPUL III
- se acoperă plaga cu comprese din tifon, sterile, care să depăşească marginea
plăgii cu 1-2 cm şi se aplică deasupra un strat subţire de vată dacă este necesar
- se fixează prin lipire cu materiale adezive, sau prin bandajare, ȋn funcţie de
regiune
 se aşează pacientul ȋn poziţie comodă şi se pune regiunea lezată ȋn repaus
 se observă faciesul şi comportamentul la durere
 se observă aspectul tegumentului
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 se colectează materialele folosite ȋn recipientele corespunzătoare
BANDAJAREA
Este o metodă de fixare a pansamentului cu ajutorul unor feşi de tifon, de lungimi şi

lăţimi diferite ȋn funcţie de mărimea şi caracterul plăgii sau de regiunea ȋn care este situată
plaga.
MATERIALE NECESARE
 feşi de tifon de mărimi diferite
 feşi elastice
 foarfece
 cleme de fixare, leucoplast
62
CARACTERELE UNUI BUN BANDAJ
 să imobilizeze perfect pansamentul, pentru a favoriza cicatrizarea
 să fie elastic, suficient de strâns
 să fie estetic
63
Studiu de caz

CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): A.T.
2. Sexul: M
3. Vârsta: 70 ani
4. Domiciliul: urban
5. Stare civilă: căsătorit
8. Ocupaţia: pensionar
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Ocluzie intestinală
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacientul şi echipa medicală, F.O.
- obişnuinţe alimentare : regim alimentar mixt
- muncă : activităţi fizice reduse
- venituri : pensie
- hobby-uri : urmăreşte programme TV.
64
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: -
- naşteri: -
- patologice: - avorturi: -

Pacientul A.T, în vârstă de 70 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele
simptome: durere abdominală vie continuă, ȋntreruperea tranzitului intestinal pentru
materii fecale şi gaze, distensie abdominală, fatigabilitate, palpitaţii. Ȋn urma
examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de OCLUZIE INTESTINALĂ şi se
decide internarea ȋn secţia CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.

- TA: 150/80 mmHg
- puls: 96 p/min
21. Semne : - subiective : durere abdominală
- obiective : distensie abdominală, facies crispat
65
Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul A.T. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală

Nevoia de a Anxietate din Pacientul să accepte -comunic cu pacientul -ȋntocmesc cu rol Pacientul acceptă
evita cauza internării internarea şi ȋi explic necesitatea delegat documentele internarea.
pericole manifestată prin internării necesare internării
teamă, nelinişte. -ȋl conduc ȋn salon şi ȋl Obiectiv atins
ceilalţi pacienţi din
salon
16. 05. 2016
tratamente, sala de
greutatea pacientului
la internare
şi vegetative
66
Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul A. T. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală
Nevoi Intervenţii
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacientul să -determin pacientul să -efectuez cu rol Pacientul a
intestinal şi distensie pacientul pentru
necesare pentru
16. 05. 2016
efectuarea clismei
Nevoia de a Hipertermie din cauza Pacientul să -măsor şi notez ȋn FO -administrez cu rol T : 38,2°C
menţine sindromului ocluziv, prezinte valori valorile temperaturii delegat
temperatura manifestată prin febră ale temperaturii corpului antitermice şi Obiectiv parţial
corpului ȋn moderată. corpului ȋn -schimb lenjeria de pat şi antibiotic atins
limite limite normale de corp Aspirină 500 mg
normale T : 36-37°C -servesc pacientului 1cmp×6/zi, PO
lichide călduţe Penicilină
-observ efectul 1000000UI
organismului
67
Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul A.T. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală

Nevoia de a Disconfort din Pacientul să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacientul resimte
abdominală vie -plasez pacientul ȋn 1f×2/zi, IM persistă.
continuă, facies poziţie antalgică
crispat. -observ efectul Obiectiv parţial
organismului
16. 05. 2016
Nevoia de a Deficit de Pacientul să fie -explic pacientului ȋn -recoltez sânge Pacientul a

şti cum să-ţi cunoştinţe din informat despre ce constă intervenţia pentru analize de acumulat noi
informare, pregătit fizic şi medicală preoperatorie, este
manifestat prin psihic pentru -monitorizez funcţiile bine pregătit fizic
cunoştinţe intervenţia vitale şi vegetative şi psihic pentru
insuficiente despre chirurgicală. -pregătesc pacientul intervenţia
perioada pentru intervenţia chirurgicală.
preoperatorie. chirurgicală: toaletă,
depilozitare, pregătirea Obiectiv atins
tegumentelor
68
Plan de îngrijire nr. 3. Pacienta A.T. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Eliminare intestinală Pacientul să -determin pacientul să -institui cu rol După intervenţia
elimina inadecvată din cauza prezinte tranzit ingere o cantitate delegat perfuzie cu chirurgicală,
sindromului ocluziv, intestinal ȋn limite suficientă de lichide Soluţie Ringer 1000 tranzitul intestinal
manifestată prin fiziologice ml, IV a fost reluat.
ȋntreruperea
şi distensie
abdominală.
17 - 19. 05. 2016
Nevoia de a Circulaţie Pacientul să -monitorizez funcţiile -administrez cu rol Starea pacientului

respira şi a inadecvată din cauza prezinte valori ale vitale şi notez valorile delegat se menţine stabilă
avea o bună intervenţiei TA şi pulsului ȋn ȋn FO Preductal 1cpr×2/zi, şi ȋn limite
circulaţie chirurgicale, limite fiziologice. -observ efectul PO fiziologice.
manifestată prin TA : 150/90 mmHg medicaţiei asupra TA : 150/85
hipotensiune P : 80-90 p/min organismului mmHg
arterială, tahicardie. P : 90 p/min
Obiectiv atins
69
Nevoi Diagnostic de Obiective Intervenţii

Data perturbate nursing Evaluare parţială
Autonome Delegate
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacientul să resimtă -evaluez - administrez cu rol Pacientul prezintă
evita intervenţiei diminuarea durerii. caracteristicile durerii: delegat medicaţia dureri după
pericole chirurgicale, localizare, intensitate, prescrisă mobilizare.
manifestat prin durată Algocalmin 2 ml
durere la nivelul -plasez pacientul ȋn 1f×3/zi, IM Obiectiv parţial
plăgii operatorii. poziţie adecvată atins
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
17 - 19. 05 . 2016
Vulnerabilitate din Pacientul să nu -respect regulile de -administrez cu rol Pacientul

cauza drenajului prezinte complicaţii asepsie la recoltarea de delegat medicaţia evoluează
peritoneal şi a plăgii postoperatorii sânge şi la aplicarea prescrisă favorabil, fară să
operatorii, pansamentelor Metronidazol Braun prezinte
manifestată prin risc -menţin un circuit 500 mg×3/zi ȋn 500 complicaţii
de complicaţii. ȋnchis cu pungi pentru ml de Glucoză 5%, postoperatorii.
drenajul peritoneal IV
pentru fiecare dren
70
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Somn perturbat din Pacientul să -ȋnlătur factorii de -administrez cu rol Pacientul se
dormi şi a se cauza durerii şi prezinte un somn iritaţie fizică şi fonică, delegat medicaţia odihneşte
nelinişte. perioada spitalizării -asigur pacientului o
17 – 19 .05 .2016
Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -explic importanţa -institui cu rol Postoperator,

bea şi a inadecvată prin echilibrat regimului alimentar ȋn delegate perfuzie cu pacientul este
mânca deficit din cauza hidroelectrolitic şi procesul vindecării Glucoză 10% 1500 alimentat exclusiv
senzaţiei de greaţă, nutriţional. -explorez gusturile ml+ Insulină 12 UI parenteral.
manifestată prin alimentare ale Sol. Ringer 1000 ml
inapetenţă. pacientului Ser fiziologic 500 ml Obiectiv parţial
-ofer alimente din lista Ca gluconic 1f atins
prezentate cu gust
71
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Hipertermie din Pacientul să -măsor şi notez ȋn FO -administrez cu rol T : 36,2°C
menţine cauza sindromului prezinte valori ale valorile temperaturii delegat antitermice şi
temperatura ocluziv, manifestată temperaturii corpului antibiotic Obiectiv atins
corpului ȋn prin febră moderată. corpului ȋn limite -schimb lenjeria de pat Aspirină 500 mg
17 - 19 .05 .2016
limite normale şi de corp 1cmp×6/zi, PO

normale T : 36-37°C -servesc pacientului Penicilină
lichide călduţe 1000000UI 1f×4/zi,
-observ efectul IM
medicaţiei asupra
organismului
Nevoia de a Disconfort din cauza Pacientul să nu mai -evaluez - administrez cu rol Pacientul nu mai
evita intervenţiei aibă dureri la caracteristicile durerii: delegat medicaţia prezinta dureri.
pericole chirurgicale, nivelul plăgii localizare, intensitate, prescrisă
manifestat prin chirurgicale. durată Algocalmin 2 ml Obiectiv atins
20. 05. 2016
durere la nivelul -plasez pacientul ȋn 1f×3/zi, IM

plăgii operatorii. poziţie adecvată
(Fowler)
-observ efectul
medicaţiei asupra
organismului
72
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -explic importanţa -institui cu rol Pacientul
bea şi a inadecvată prin echilibrat regimului alimentar ȋn delegate perfuzie cu consumă
mânca deficit din cauza hidroelectrolitic şi procesul vindecării Glucoză 10% 1500 alimente
senzaţiei de greaţă, nutriţional. -explorez gusturile ml+ Insulină 12 UI semisolide. Este
manifestată prin alimentare ale Sol. Ringer 500 ml echilibrat
inapetenţă. pacientului Ser fiziologic 500 ml hidroelectrolitic şi
-ofer alimente din lista Ca gluconic 1f nutriţional.
prezentate cu gust Obiectiv atins
20. 05. 2016
Nevoia de a Ignoranţă din cauza Pacienta să -explorez nivelul de -ȋntocmesc cu rol Pacienta se arată
şti cum să-ţi lipsei surselor de acumuleze noi cunoştinţe al pacientei delegat dcumentele interesată de
păstrezi informare, cunoştinţe -educ pacienta asupra necesare externării aspectele care
sănătatea manifestată prin respectării dietei ȋn privesc vindecarea
deficit de cunoştinţe funcţie de toleranţa totală, acumulând
privind digestiva astfel cunoştinţele
autoȋngrijirea la necesare.
domiciliu.
Obiectiv atins
73

fecaloid)
fecaloid şi gaze)
19. 05. 2016 150/80 mmHg 79 p/min 17 r/min 36,5°C 1200 ml Scaun cu consistenţă
moale
20. 05. 2016 150/85 mmHg 80 p/min 18 r/min 36,3°C 1500 ml Scaun cu consistenţă
păstoasă
74

RECOLTARE
Hematii 2,44×10³/mm³ 3,7-4,9×10³/mm³
MCV 101 fL 86-94 fL
MCH 33 pg 28-30 pg
Leucocite 15,5×10³/mm³ 4,5-11,0×10³/mm³
EOS 0,9% 2,4-2,7%
BAS 1,2% 0,2-0,6%
Trombocite 140×10³/mm³ 150-400×10³/mm³
MPV 11,2 7,4-10,4
Eozinofile 1% 2-3%
Bazofile 1% 0-1%
Limfocite 18% 33-39%
Monocite 4% 4-6%
TGP 28U/L 0-33U/L
TGO 42,8U/L 0-32U/L
FL.CER 9403 (O I +)
75


Explic pacientului necesitatea
acestei examinări şi ȋl instruiesc
să nu mănânce cu 6 ore ȋnainte de
Examen ecografic abdominal consult pentru ca stomacul să fie
gol şi intestinul subţire să nu fie
dilatat. Servesc pacientului
aproximativ 1-1,5 litri de lichide Ajut pacientul să se ȋmbrace, ȋi
ȋnainte de examinare. arăt unde este toaleta ȋn caz că
doreşte să urineze, apoi ȋl
16. 05. 2016
ȋnsoţesc ȋn salon.
Ajut pacientul să se poziţioneze

Radiografie abdominală simplă ȋn ortostatism pentru examinare şi
ȋl sfătuiesc să renunţe la
eventualele obiecte radioopace.
76

 Penicilină 1000000 UI 1f×4/zi  IM
 Metronidazol Braun 5 mg/ml 500mg×3/zi  IV
16 - 20. 05. 2016  Glucoză 10% 1500 ml  IV
 Ser fiziologic 500 ml  IV
 Calciu gluconic 1 f  IV
 Aminosteril 1 fl  IV
 Preductal 1 cpr×2/zi  PO
77
Pacientul A.T, în vârstă de 70 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele

simptome: durere abdominală vie continuă, ȋntreruperea tranzitului intestinal pentru materii
fecale şi gaze, distensie abdominală, fatigabilitate, palpitaţii. Ȋn urma examenului ecografic se
stabileşte diagnosticul de OCLUZIE INTESTINALĂ şi se decide internarea ȋn secţia
CHIRURGIE pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
Pe perioada spitalizării, pacientul a beneficiat de tratament antialgic, antiemetic,
Pacientul se externează ȋn stare bună, echilibrat cardio-respirator, cu tranzit prezent,
fără semne de intoleranţă digestivă.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări:
APORT PERSONAL
 Am comunicat cu pacientul explicând necesitatea internării
 Am pregătit fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii şi intervenţia
chirurgicală
78
CLISMA EVACUATOARE SIMPLĂ
DEFINIŢIE
Clisma reprezintă o formă special a tubajului prin care se introduce lichide ȋn intestinal
gros, prin anus, rect şi colon.
SCOP: evacuator
MATERIALE NECESARE
 STERILE:
- 2 canule rectale
- comprese sterile
- mănuşi sterile
- irigator şi tub de cauciuc de 1,5-2 m. lungime şi 10 mm diametru
- substanţă lubrefiantă pentru canulă
 NESTERILE :
- stativ pentru irigator
- tăviţă renală
- bazinet
- mănuşi de unică utilizare
- ploască
- apă caldă, sare (1 linguriţă/1 litru apă)
- ulei de ricin (4 linguri/1 litru apă)
- paravan
 DE PROTECŢIE :
- muşama, aleză
- şorţ
- ȋnvelitoare
IDENTIFICAREA PACIENTULUI : documente de identitate, FO, interviu cu

pacientul şi echipa medicală
79
 PSIHICĂ :
- se anunţă şi se explică necesitatea efectuării tehnicii
- se obţine consimţământul
 FIZICĂ :
-se asigură intimitatea pacientului
-se protejează patul cu muşama şi aleză
-se aşează pacientul ȋn decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng
ȋntins şi dreptul flectat, decubit dorsal cu membrele inferioare uşor flectate,
poziţie genupectorală, ȋn funcţie de starea sa generală
-se aşează bazinetul sub regiunea sacrală şi se ȋnveleşte pacientul cu
ȋnvelitoarea
EFECTUAREA TEHNICII
 Se fixează canula la tubul irigatorului şi se ȋnchide robinetul

 Se verifică temperatura apei
 Se umple irigatorul şi se adaugă uleiul de ricin
 Se deschide robinetul, se evacueaza aerul şi prima coloană de apă şi se ȋnchide
din nou
 Se spală mâinile cu apă şi săpun şi se dezinfectează
 Se ȋmbracă mănuşi de unică utilizare
 Se lubrefiază canula
 Se fixează irigatorul pe stativ
 Se spală mâinile, se dezinfectează, se ȋmbracă mănuşi sterile
 Se introduce canula prin anus, in rect, cu mâna dreaptă, 8-10 cm, prin mişcări
de rotaţie
 Se deschide robinetul şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la 50-100 cm deasupra patului
 Pacientul va reţine soluţia 10-15 minute, apoi va evacua conţinutul la baie sau
ȋn bazinet/ploscă
 Se ȋndepărtează canula şi se aşează ȋn tăviţa renala
 Se spală mâinile cu apa şi săpun
80
- se efectuează toaleta regiunii anale
- se aşează pacientul ȋn poziţie comodă
- se supraveghează starea abdominală după clismă
- se aeriseşte salonul
- se notează procedura ȋn FO
ACCIDENTE / INCIDENTE
- durere
- crampe intestinale
- canula poate ȋntâmpina rezistenţă
81
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
1. Ocluzia intestinală reprezintă un sindrom infecţios abdominal complex, cu manifestări

şi complicaţii grave, fiind o urgenţă chirurgicală.
2. Cunoaşterea semnelor clinice şi punerea unui diagnostic precoce duce la reducerea
complicaţiilor şi la scăderea mortalităţii.
3. Cele mai frecvente tipuri de ocluzii sunt cele obstructive, urmate de cele prin
strangulare
4. Cele mai frecvente simptome sunt : vărsături, distensia abdominală, ȋntreruperea
tranzitului intestinal, durere.
5. Majoritatea pacienţilor prezintă semne certe radiologic de ocluzie intestinală
6. Ȋn ȋngrijirea pacienţilor operaţi, cu diagnostic de ocluzie intestinală, nevoile trebuiesc
adaptate, ţinându-se seamă de particularităţile acestei intervenţii : tulburări digestive,
sindrom infecţios, reechilibrare hidroelectrolitică, complicaţii.
7. Complicaţiile majore ale ocluziei intestinale sunt reprezentate de infecţii, necroză,
perforaţii, peritonite, complicaţii pulmonare, şoc.
8. Scopul ȋngrijirilor acordate de către personalul medical este acela de a ajuta pacientul
să-şi recupereze starea de bine fizic şi psihic ȋn vederea reintegrării ulterioare ȋn viaţa
socială.
9. Asistenta medicală are un rol cheie ȋn viaţa pacientului pe timpul spitalizării acestuia,
ea fiind de fapt un liant ȋntre medic şi pacient.
82
ANEXE
Anexa 1, figura 1
Alcătuirea sistemului digestiv
83
Anexa 2, figura 2
Obstrucţia intestinală
84
Anexa 2, figura 3
Obstrucţia intestinală
85
Anexa 3, figura 4
Obstrucţia intestinală prin volvulus
86

Proiect Ocluzie Intestinala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ocluzie Intestinala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS:

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

Duodenul este prima porțiune a intestinului subțire și se deosebește de jejunileon prin

Jejuno-ileonul este portiunea intesinului subțire cuprinsă între flexura duodenojejunală

Structura intestinului subțire:

CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE

 foiţa viscerală care acoperă organele din abdomen şi pelvis.

 la femeie, cavitatea peritoneală comunică cu exteriorul prin trompa, uter

 Sucul intestinal propriu-zis

FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Ocluzii prin obstrucţie.

Ocluzii prin ştrangulare. Acestea au printre cauze:

2.4 Investigații clinice și paraclinice

3.1. Plan de îngrijire caz 1

19. Istoricul bolii:

20. Starea la internare: - greutate: 67 kg

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Plan de îngrijire nr. 1. Pacienta M. M. Diagnostic clinic : Ocluzie intestinală

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Nevoia de a Deficit de Pacienta să fie -explic pacientei ȋn ce -recoltez sânge Pacienta a

conţinutului gastric să fie echilibrată -monitorizez funcţiile mici de lichide echilibrată

Vulnerabilitate din Pacienta să nu -respect regulile de -administrez cu rol Pacienta

cauza drenajului prezinte asepsie la recoltarea de delegat medicaţia evoluează

manifestat prin calitativ şi mediu propice Diazepam 1tb seara,

intensă, continuă. -plasez pacienta ȋn 1f×3/zi, IM

DATA TA PULS RESPIRATIE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN

EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATE OBŢINUTE VALORI NORMALE

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

Radiografie abdominală Ajut pacienta să se

Data Medicamente Mod de administrare

Pacienta M.M, în vârstă de 58 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele

Injecţia intramusculară reprezintă introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a

Pentru injecţia ȋn regiunea fesieră, se reperează urmatoarele puncte:

IDENTIFICAREA PACIENTULUI: documente de identitate, brăţară, FO, echipa

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

3.2. Plan de îngrijire caz 2

20. Starea la internare: - greutate: 75 kg

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Nevoia de a Deficit de Pacientul să fie -explic pacientului ȋn -recoltez sânge Pacientul a

Nevoia de a Circulaţie Pacientul să -monitorizez funcţiile -administrez cu rol Starea pacientului

-respect regulile de -administrez cu rol Pacientul

Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să fie -explic importanţa -institui cu rol Postoperator,

tristeţe. spitalizării hobby-urile Obiectiv atins

durere la nivelul -plasez pacientul ȋn 1f×3/zi, IM

DATA TA PULS RESPIRATIE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN

EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATE OBŢINUTE VALORI NORMALE

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

Ajut pacientul să se poziţioneze

Data Medicamente Mod de administrare

Pacientul G.I, în vârstă de 74 de ani, se prezintă ȋn CPU, acuzând următoarele

DEFINIŢIE : pansamentul reprezintă actul chirurgical de aseptizare, tratare şi

PRINCIPIILE UNUI PANSAMENT CORECT

IDENTIFICAREA PACIENTULUI : documente de identitate, interviu cu pacientul

 PENTRU DEZINFECŢIA PLĂGII ŞI TEGUMENTULUI

 MEDICAMENTE PRESCRISE DE MEDIC: pulberi, unguente

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Este o metodă de fixare a pansamentului cu ajutorul unor feşi de tifon, de lungimi şi

3.3. Plan de îngrijire caz 3

19. Istoricul bolii: