Sunteți pe pagina 1din 7

BENJAMIN FRANKLIN

Benjamin Franklin este una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor
Unite, unul din Fondatorii Statelor Unite ale Americii. A fost diplomat, om de
știință, inventator, filozof, profesor și om politic.
A organizat prima bibliotecă din SUA și a fost un inventator prolific, lui fiindu-i
atribuiți ochelarii bifocali și paratrăsnetul. A executat numeroase experimente în
domeniul electricității.
A fost ambasador în Anglia și apoi în Franța și secretarul Adunării din
Pennsylvania. A primit titlul de Doctor în Științe din partea Universității St. Andrews.
Benjamin Franklin s-a născut la Boston pe 17
ianuarie 1706, tatăl său, Josiah, fiind un fabricant de săpun și lumânări, iar mama sa, Abiah,
era a doua soție a lui Josiah. Benjamin Franklin era al 15-lea din cei 17 copii.
La vârsta de 10 ani, Benjamin a început să ajute la
magazinul de lumânări al tatălui său, tăind lumânări. Deși a studiat la școală doar doi ani, el
citea mult în timpul său liber. De asemenea, îi plăcea și să înoate, una din invențiile sale fiind
un dispozitiv cu care să înoate mai repede.
În 1748, Franklin a cumpărat o fermă de 300
de acri lângă Burlington, New Jersey, având destul timp pentru știință și servicii publice. Între
1736 și 1751 a fost șeful poștei din Philadelphia. În 1753, Franklin a fost numit șeful poștei
tuturor coloniilor, și a schimbat sistemul de plată prin faptul că prețul trimiterii unei scrisori
era în funcție de greutate și distanță. A inventat și un dispozitiv prin care putea să măsoare
distanța între două orașe. A mers pe toate drumurile principale cu o căruță plină cu pietre, la
fiecare milă, aruncau câte o piatră. Înainte, poșta era transportată de 2 ori iarna, dar Franklin
a angajat mai mulți poștași pentru ca poșta să fie transportată în fiecare săptămână. După 4
ani, guvernul Britanic a avut pentru prima dată profit în sistemul de poștă.
Benjamin Franklin a fost inventator toată viața lui. Cea mai faimoasă
invenție era soba Franklin, care avea un randament mai mare. Guvernatorul Pennsylvaniei i-
a spus să o breveteze, dar Franklin a refuzat.
Când Franklin a auzit că un european a reușit să
stocheze electricitate în niște tuburi speciale, a cumpărat niște tuburi din acelea, și-a
construit un laborator în casa sa. A realizat multe experimente și a publicat o carte despre
electricitate. Pe principiile sale se bazează Teoria Electricității moderne. A trimis rezultatele
experimentelor sale unor oameni de știință din Anglia și Franța, care au fost impresionați și a
fost ales membru al Royal Society în 1756 și a primit "Copley Medal". În 1773 a fost ales ca
unul din cei opt asociați străini ai Academiei Regale de Științe din Paris.
Franklin și-a dat seama că fulgerul este o descărcare
electrică din nori. În cartea sa a sugerat un experiment pentru a testa aceasta. Cu ajutorul
fiului său William, Franklin a realizat acest experiment în 1752. Cei doi au mers într-un câmp
în timpul unei furtuni, au înălțat un zmeu, și au atras sarcina electrică cu ajutorul unei chei.
Văzând o scânteie, teoria lui era demonstrată. Franklin era și un om practic pe lângă un bun
teoretician, inventând paratrăsnetul (în 1753) pentru a apăra clădirile de fulgere.
Franklin a elaborat prima teorie generală cu privire la
fenomenele electrice. A introdus notarea corpurilor electrizate cu + și -, remarcând că există
doar două tipuri de sarcini electrice.
O altă invenție a sa o constituie roata electrică, care a
semnificat descoperirea posibilității de a transforma, în mod continuu, energia
mecanică în energie electrică. A întocmit un proiect pentru
construirea vapoarelor puse în mișcare de aburi.
THOMAS EDISON

Thomas Edison s-a născut la 11 februarie 1847 într-o familie de


clasă mijlocie din Milano, Ohio. În viața timpurie a lui Edison, el a fost
învățat cum să fie un operator de telegraf și această experiență a stârnit
interesul său pentru electronică și invenție.
Invenția lui Edison, care i-a câștigat recunoașterea pe scară largă,
a fost fonograful. Au existat alte invenții care puteau înregistra sunet,
dar aceasta a fost prima invenție care a reușit să redea sunetele
înregistrate. Acest lucru a permis oamenilor pentru prima dată să redea
muzică înregistrată în casele lor. În 1876 Edison a dezvoltat un
microfon de carbon pentru a fi utilizat în telefoane. Acest microfon a
fost mai bun decât modelele anterioare, deoarece, în loc să producă un
curent slab, microfonul a modulat un curent care trece prin el.
Edison este deseori creditat cu invenția becului, dar nu a
fost singura persoană care a fost implicată în dezvoltarea sa. Încă din
1802, Humphry Davy inventase lampa cu arc electric. Becul
incandescent a fost ajutat de un număr de oameni, cum ar fi Warren de
la Rue, Joseph Wilson Swan, Henry Woodward și Matthew Evans. În
1878, Edison a început să lucreze la sistemul său de iluminare electrică.
Problema cu becurile timpurii a fost că au fost costisitoare și că aveau
scurte durate de viață. Edison a luat proiectul anterior și a făcut-o mai
practică. A luat filamentul și a făcut-o mai mică. El a produs un bec
practic și ieftin, permițând multor oameni să-l folosească pentru prima
oară în casele lor. Becul de lumină pe care l-a produs le-a permis
oamenilor să lucreze mai multe ore chiar și atunci când este întunecat
în afară. Edison a deschis primele centrale electrice cu aburi,
mai întâi la Londra, apoi la New York. Londra a fost prima centrală pe
bază de cărbune. El dorea să producă și utilitate electrică care să
permită distribuirea energiei electrice în casele oamenilor. Edison a fost
implicat într-o dispută cu Nikola Tesla, cineva pe care l-a angajat inițial,
despre ce tip de curent ar trebui folosit ca standard. Edison a fost un
susținător al unui sistem de curent continuu, iar Tesla a fost în favoarea
unui sistem de curent alternativ. Edison a pierdut acest lucru, datorită
faptului că AC ar putea fi transportat pe distanțe mai mari la înaltă
tensiune și apoi "a coborât" în tensiuni mai mici pentru a fi folosite în
casele oamenilor și în locurile de muncă.
Edison a lucrat, de asemenea, într-o gamă largă de alte domenii,
cum ar fi telegrafele, filmele, tehnologia bateriilor și mineritul. Edison a
murit din cauza complicațiilor datorate diabetului în octombrie 1931, în
West Orange, New Jersey.
BECUL CU INCANDESCENTA
Lumea moderna este o lume electrificata, becul electric fiind
cel care a schimbat esential calitatea si ritmul existentei umane,
extinzand, prin iluminarea noptii, activitatile care nu se puteau
desfasura decat ziua.
Becul electric este o lampă electrică cu incandescență care
produce lumină prin trecerea curentului electric printr-un filament.
Este alcătuit dintr-un soclu și un balon de sticlă vidat sau umplut cu
un gaz inert, în interiorul căruia se află filamentul. Filamentul
incandescent este protejat și ferit de o eventuală oxidare în aer de
către balonul de sticlă. Într-o lampă cu halogeni, evaporarea
filamentului este prevenită de un procedeu chimic ce
redepozitează vaporii de metal în filament.
Atunci cand aplicam o tensiune electrica la capetele filamentului,
acesta se incalzeste pana devine incandescent (emite lumina).

1. Balon de sticlă
2. Gaz inert la joasă presiune (sau vid)
3. Filament de wolfram
4. Fir de contact (1)
5. Fir de contact (2)
6. Suport de sârmă
7. Montură de sticlă
8. Contactul lateral
9. Soclul filetat
10. Izolatie
11. Contact electric
Avantajele becului cu incandescenta
 Cost foarte scazut;
 Utilizare simpla (fara circuite aditionale);
 Plaja larga de aplicabilitate;
 Utilizare in curent alternativ si curent continuu;
 Rezista la radiatii (in caz de explozie nucleara);
 Rezista la caldura intensa si nu pot fi inlocuite din cuptoarele cu
microunde, cuptoare electrice si pe gaze.

Dezavantajele becului cu incandescenta


 are un randament foarte scazut: 10-17 lumeni/watt;
 durata de utilizare redusa: 1000-2500 ore;
 lumina emisa nu este perfect alba, avand o nuanta care bate spre
galben. Din acest motiv, lumina unui bec cu incandescenta este departe
de ceea ce se intelege prin "lumina naturala" si prin urmare nu este prea
sanatoasa;
 temperatura atinsa de suprafata exterioara este ridicata (peste
100C), fapt care poate pune in pericol obiectele aflate in imediata sa
apropiere;
 sensibilitate crescuta la socuri mecanice (filamentul se poate rupe la
socuri mult mai mici decat cele necesare spargerii globului de sticla);

Datorita calitatii proaste a luminii produse cat si a eficientei luminoase


mici, nu este recomandat sa folosim becuri cu incandescenta decat in
locuri unde sunt folosite rar si pe durate scurte de timp (iluminare
debara, beciuri, poduri de case etc).

S-ar putea să vă placă și