ILUMINISMUL

FORMAREA
CONȘTIINȚEI ISTORICE

Prezentare realizată de
Antonia Comșa
Clasa a XI-a B
Iluminism
Perioadă din gândirea europeană (sec. XVIII)
reprezentând emanciparea culturală a noii clase
burgheze în ascensiune, prin accentuarea rațiunii și
experienței, neîncrederea față de autoritatea
tradițională, cristalizarea idealurilor societății liberale și
democratice; Curent ideologic și cultural antifeudal din
sec. XVIII-XIX, care preconiza înlăturarea nedreptăților
sociale și perfecționarea morală prin răspândirea
culturii, a „luminii” în popor.
 Caracterizat prin profunde schimbări în structura societăţii, determinate de
ascensiunea burgheziei care se afirmă în numele unei noi concepţii despre lume,
natură şi societate, ca şi prin efervescenţa de idei produsă de cercetările din
domeniul matematicii şi fizicii, secolul al XVIII-lea aduce în cele mai multe ţări
europene năzuinţa puternică de înnoire, existentă pe toate planurile culturii,
iluminismul a pretins eliberarea fiinţei umane de sub tutela sa autoindusă. Tutela
este incapacitatea fiinţei umane de a-şi folosi abilităţile cognitive în lipsa
instrucţiunilor de la o altă persoană. Această tutelă este autoindusă atunci când
cauza sa nu rezidă în absenţa raţiunii, ci în absenţa hotărârii şi a curajului de a lua
hotărâri fără instrucţiuni de la o altă persoană.

Sapere aude!Aveţi curajul de a vă folosi propriul simţ al raţiunii!

acesta este moto-ul iluminismului (Immanuel Kant)
Gândirea iluministă

Caracteristici Reprezentanți

● Raționalismul filozofic ● Montesquieu- ,,Scrisorile persane”

● Spiritul critic ● J. J. Rousseau-,,Julia sau Noua
● Idealul politic : monarhul iluminat Eloiză”, ,,Emile”
● Voltaire-,,Candide”
● Diderot-,,Jacques fatalistul”
Exeza critică a textelor sacre
● Lessing-,,Laoco
● Vico-,,Ştiinţa nouă”
● omul -,,Cetățean al lumii”
● model uman- Filozoful
● educația este drept al tuturor
cetățenilor, trebuind să fie realizată
prin ŞCOALĂ
Școala ardeleană
Contextul istoric
● la sfârsitul sec XVIII- primul sfert al sec.XIX ideile iluminismului se răspândesc
şi în principatele române
● în Ţara Românească şi Moldova, iluminismul se manifestă prin activitatea unor
personalităţi precum I.Heliade-Rădulescu şi Gh Asachi, de a dezvolta
învăţământul în limba naţională; pe plan social-politic prin lupta burgheziei de
a înlătura privilegiile feudale şi de a obţine egalitatea în drepturi cu clasa
dominantă
● în Transilvania(unde pătrunde mai întâi) iluminismul capătă trăsături
particulare care se leagă de lupta pentru eliberare naţională—mutaţie faţă de
iluminismul european, determinată de situaţia politică a românilor transilvăneni
(1691- Diploma Leopoldină-Transilvania -principat alipit Imperiului Austriac)
Reconstituirea contextului istoric
● După Răscoala de la Bobâlna(1437)- ,,Unio trium nationum”: pact încheiat de
unguri, saşi şi secui, prin care cele 3 naţiuni erau singurele cu privilegii(politice,
sociale,religioase).
● Pe teritoriul Transilvaniei, românii, cea mai veche şi cea mai numeroasă populaţie
a principatului , erau,, toleraţi”, iar religia ortodoxă nu era recunoscută de
constituţia ţării(religii oficiale erau catolicismul,luteranismul şi calvinismul).
● 1744-episcopul român Inochentie Micu-Klein convoacă Sinodul general
(transformat în adunare naţională) şi cere recunoaşterea românilor ca a patra
naţiune politică a principatului.
● 1791-,,Supplex Libellus Valachorum”- memoriu colectiv adresat lui Leopold II de
către membrii intelectualităţii ardelene, prin care se cerea din nou recunoaşterea
românilor ca naţiune egală în drepturi cu celelalte naţionalităţi din Transilvania.
Mişcare ideologică şi culturală a
intelectualităţii transilvănene
care continuă şi dezvoltă liniile
directoare antifeudale şi
naţionale ale programului
formulat de Inochentie Micu-
Klein.
Principalii reprezentanți
● Samuil Micu
● Gheorghe Şincai
● Petru Maior
● Ion Budai-Deleanu
Idei ale filozofiei iluministe în lucrările reprezentanților
Școlii ardelene

● idei republicane în Ţiganiada, operă a unicului mare creator literar al Şcolii

Ardelene- Ion Budai–Deleanu
● ideea dreptului natural şi a contractului social:,,toţi oamenii, neluându-se în seamă
întâmplătoarea lor numire, să se iubească pre altul ca fraţii şi o naţie să alerge cu
ajutor înaintea alteia spre înaintarea culturii de la care depinde fericirea pre
pământ.Aceasta dacă o face vreo naţie arată că au ajuns la adevărata cultură
(luminare)” [din contră, cine nu], ,,greu păcătuieşte împotriva naturii, mama
toturora,care porunceşte a se împlini voinţa fiecărui om”(Petru Maior).
Consemnarea istoriei Anale
Scrieri istorice în care sunt
înregistrate, an cu an,
întâmplările importante din
Cronică,
viața unui popor
Hronic,
Letopiseț
Lucrare istorică, mai
frecventă în Evul
Mediu, care cuprinde Cronograf
o înregistrare Scriere de factură istorică, începând cu
cronologică a facerea lumii, și care se bazează pe
evenimentelor izvoare istorice, dar și pe legende
sociale și politice populare
Primele cronici
Primele scrieri istorice în
spațiul carpato-dunărean au
apărut în secolul al XV-lea,
fiind scrise în limba slavonă:

-Cronica anonimă a lui Ștefan

cel Mare.

- Cronicile lui Macarie, Eftimie,

Azarie.
 Consemnarea istoriei în limba română
Cronicarii moldoveni
Letopisețul Țării Moldovei de la
01 Grigore Ureche Dragoș-Vodă(1359)până la cea de-a
doua domnie a lui Aron-Vodă(1594)

Letopisețul Țării Moldovei de la Aron-

Vodă(1594) până la Dabija-Vodă(1661)
02 Miron Costin De neamul moldovenilor
Vieața lumii - poem filozofic

Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-

Ion Neculce Vodă(1661)până la cea de-a doua domnie
03 a lui Constantin Mavrocordat (1743)
însoțit de „O samă de cuvinte
Concepția cronicarilor asupra istoriei
Grigore Ureche
„Mulți scriitori au nevoit de au
scris rândul și povestea țărilor,
de au lăsat izvod pre urmă, și
bune și rele, să rămâie feciorilor
și nepoților, să le fie de
învățătură, despre cele rele să
să ferească și să să
socotească, iar de pre cele
bune să urmeze și să să invețe
și să să indirepteze."
Miron Costin Ion Neculce
„Să nu să uite lucrurile „Deci, fraților cetitorilor, cu cât
și cursul țărâi, de unde veți îndemna a ceti pre acest
letopisățu mai mult, cu atâta
au părăsit a scrie
veți ști a vă feri de primejdii și
răposatul Ureche
veți fi mai invățați a dare
vornicul" răspunsuri la sfaturi ori de
taină, ori de oștire, ori de
voroave, la domni și la
noroade de cinste".
Nicolaus Olahus Primul nostru umanist care afirmă
ideea originii romane, comune a
tuturor românilor, este Nicolaus
Olahus, în lucrarea scrisă în
1536, Hungaria.
Mulțumesc pentru atenție!