Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava

CAMIL PETRESCU ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI

RAPORTUL DINTRE REALITATE ŞI FICŢIUNE

 Gândeşte-te la un aspect din realitate care ar putea ajunge subiect de roman, ce autor crezi
că ar putea să scrie şi la ce persoană l-ar relata?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
.
 Citeşte atent următorul text:
Extras de tabel cronologic, realizat de Nicolae Manolescu despre viaţa lui Camil
Petrescu
1913 – 1916 Urmează cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti
1915 – 1916 Absolvă Şcoala de Ofiţeri cu gradul de sublocotenent
1916, 16 august Mobilizat ca sublocotenent în Regimentul 22 Infanterie, cu care va
participa la luptele de pe linia Predeal – Braşov, fiind rănit, în septembrie, la Târgovişte
1917 Figurează pe lista ofiţerilor morţi
1918 Eliberat din prizonierat, întâmpină mari dificultăţi pentru anularea actului de deces
1947 Se căsătoreşte cu actriţa Eugenia Marian, i se naşte primul fiu
Compară datele precizate în tabelul cronologic de mai sus şi acţiunea romanului Ultima
noapte de dragoste, întâia noapte de război punctând elementele reale şi pe cele ficţionale,
astfel:

REALITATE FICŢIUNE

Page1
Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava

 Comentează următoarea afirmaţie a lui Camil Petrescu:

„Voi scrie până la 25 de ani versuri, pentru că este vremea iluziilor şi a versurilor; voi
scrie între 25 – 35 de ani teatru, pentru că teatrul cere şi o oarecare experienţă şi o
anumită vibraţie nervoasă; voi scrie între 35 – 40 de ani romane, pentru că romanele cer
o bogată experienţă a vieţii şi o anumită maturitate expresivă. Şi abia la 40 de ani mă
voi întoarce la filozofie”i
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
 Comentează prezenţa substantivului proces – verbal într-unul din titlurile intermediare ale
romanului: Proces – verbal la dragoste şi război
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...
 Imaginează-ţi continuarea acţiunii romanului, conform declaraţiei din 1955 a lui Camil
Petrescu, referitoare la intenţia de a mai scrie o carte: „Despre cele întâmplat după cele
povestite în paginile ei e poate arăta că era plănuit să se continue într-un alt tom, care
ar fi arătat retragerea (armatei)”.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
 De ce experienţa iubirii, cu totul ficţională, se încheie definitiv, iar cea a războiului, reală
şi finalizată în realitate, s-ar fi cerut continuată?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
 Citeşte următorul fragment, apoi notează cuvintele-cheie şi opoziţiile prezente în text:
„Literatura care se limitează să descrie anumite lucruri, să ofere un mizerabil releveu de
linii şi suprafeţe, este cea care, dorindu-se realistă, nu este, de fapt, decât cea mai
îndepărtată de realitate ... căci întrerupe brusc orice comunicare a Eului nostru prezent cu
trecutul, cel care păstrează esenţa lucrurilor, dar şi cu prezentul, cel care ne incită să le
Page1

redescoperim şi să le cunoaştem mai profund.”

Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava

(Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, volumul Timpul regăsit)

 Propune, în 3-5 rânduri, o definiţie a literaturii, pornind de la citatul din Marcel Proust şi
de la experienţa ta de cititor.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

 Reţine următoarele date despre autor, care permit contextualizarea acestuia:

Camil Petrescu (1894-1957) se numără printre prozatorii români interbelici influenţaţi de
romanul de analiză al scriitorului francez Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. A
făcut parte din cercul format în jurul revistei Sburătorul, patronată de criticul literar
Eugen Lovinescu. Camil Petrescu împărtăşea viziunea lui Lovinescu, care promova
sincronismul: racordarea formulei estetice româneşti la proza europeană a vremii prin
evoluţia romanului dinspre rural spre citadin şi dinspre sentimentalismul sămănătorist
spre notaţia obiectivă. În proza lui Camil Petrescu, acest ultim deziderat s-a tradus prin
anticalofilie (respingerea „stilului frumos”).

Concepţia lui Camil Petrescu despre roman

1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare, în care Camil Petrescu teoretizează

romanul de analiză psihologică (a), iar Stendhal expune principiile romanului
realist (b):
a. „[...] ca să evit arbitrarul de a pretinde că ghicesc ce se întâmplă în cugetele oamenilor
nu e decât o singură soluţie. Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce
înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o
pot povesti... Dar aceasta-i realitatea conştiinţei mele, conţinutul meu psihologic... Din
mine însumi eu nu pot ieşi... orice aş face, eu nu pot descrie decât propriile mele senzaţii,
propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi.” (Camil Petrescu)
b. „Romanul realist este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată reflectă cerul
albastru, altă dată noroiul din băltoacele de la picioarele dumneavoastră. Vreţi să
acuzaţi de imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzaţi mai bine drumul pe care se
află băltoacele sau, şi mai bine, inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune
şi băltoacele să se formeze.” (Stendhal)
c. Pe baza fragmentelor de mai sus şi a experienţei tale de cititor, identifică diferenţele de viziune
şi de construcţie între cele două tipuri de romane:

Romanul de analiză psihologică Romanul realist

Page1
Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava

2. Naraţiunea poate fi:

a. auctorială (lat. auctor, -is, „autor”), la persoana a III-a; naratorul este omniscient şi
omniprezent, ca în Ion, romanul realist obiectiv al lui Liviu Rebreanu;
b. actorială (de la „actor”, „personaj”), la persoana întâi, inevitabil subiectivă:
Gheorghidiu nu ne povesteşte decât ceea ce gândeşte el, ceea ce simte, ce trăieşte. Nu
vom şti niciodată ce gândeşte alt personaj, nici măcar Ela, despre Gheorghidiu, despre
iubire, despre anumite situaţii sau despre căsnicie lor.

Care tip de narator ţi se pare mai convingător /creditabil în expunerea faptelor: un narator
auctorial sau unul actorial? Argumentează-ţi răspunsul în 80-100 de cuvinte.

3. Citeşte următorul text:

„Romanul meu va trebui să cuprindă lanţul amintirilor mele involuntare... De aici se iveşte o
altă dificultate. Lanţul amintirilor mele e spontan, nedirijat... El nu urmăreşte un schelet de
fapte, o temă... aşa ca o construcţie arhitecturală. [...] Nu e cu putinţă ca memoria noastră
involuntară să funcţioneze după un asemenea plan [...]. Dar dacă tocmai când povestesc o
întâmplare, îmi aduc aminte, pornind de la un cuvânt, de la o altă întâmplare? Nu-i nimic, fac
un soi de paranteză şi povestesc toată întâmplarea intercalată. Dar dacă îmi strică fraza? N-
are nicio importanţă. Dacă îmi lungeşte alineatul? Nu-i nimic, nici dacă digresiunea durează
o pagină, două, treizeci ori o sută cincizeci.” (Camil Petrescu)

a. Cum ar arăta structura unui roman construit cu ajutorul fluxului conştiinţei, în viziunea
lui Camil Petrescu?
b. Ce fel de personaje va avea un astfel de roman?
c. Comentează, în 80-100 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu tematica romanului
şi conţinutul de idei al acestuia.
d. Care este tema romanului? Alege una sau mai multe dintre următoarele variante şi
argumentează-ţi opţiunea: iubirea şi războiul – două experienţe fundamentale ale
conştiinţei; drama geloziei; condiţia intelectualului însetat de absolut, inadaptat social;
drama de conştiinţă.
Page1
i
Camil Petrescu (1894 – 1957)
Versuri 1923
Drama Suflete tari 1925
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război 1930
Romanul Patul lui Procust 1933