VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

4 puncte 6. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da.sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. 4 puncte 8. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. 2 puncte 4. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). În elaborarea textului de tip argumentativ. formularea unei concluzii pertin ente. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. nu se considera ipoteza. În elaborarea eseului. 16 puncte . normele de e xprimare. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 4 puncte 9. 4 puncte 7. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 5. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. prima strofa a poeziei. neînsotite de enuntarea proprie i opinii.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri.3. vei ave a în vedere urmatoarele repere: . 8 pun cte . pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. cu exemple din text. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. trebuie: . Ilustreaza. doua trasaturi ale genului liric. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta . utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte).sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. Comenteaza.

asezarea în pagina. El a dat glas durerii din suflet. limbajul personajelor etc. punctuatia 2 puncte. abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. vazum. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). perspectiva narativa. tehnici narative. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. 2. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. .sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. ritmului si masurii versurilor. ortografia 2 puncte. . ajuta la pastrarea rimei. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente. Trecerea timpului. . încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). va placé. 5. a atras. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. într-un curent cultural/literar. Metafora. lizibilitatea 1 punct. final. m.. Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. relatii temporale si spatiale. într-o orientare tematica. registre stilistice. 4. 3. Pronume la persoana I: îmi.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. . 7. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus. 8.si verbe la persoana I: petrec. vazum.evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. -mi. tacerea.) . 6. incipit. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. taina misterul. secretul. Sinonime: fermecat a încântat. conflict. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. utilizarea limbii literare 2 puncte. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé.

întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. Calinescu. G. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. intuind universalul în individual. numite ectipuri. exprimata prin intermed iul eului liric. pregatesc asa-numitele rasaduri. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. a stfel încât în perioada competitiei. forma de viitor popular: or (trece). cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. Otilia nu are nicio enigma. În centrul romanului se afla istoria . tratate. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. o planificare stiintifica a antrenamentelor. În prima strofa. dominate de o trasatura de caracter. De exe mplu. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. Mai mult. atât de asteptat e de lume. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale.b) prezenta eului liric. Exista pentru suc ces în sport. G. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. Totusi. Vara. Exemplu: îmi va placé. cu alte cuvinte. Dar pentru aceasta. ele sunt pu tine. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. pentru ca într-adevar. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. irigate etc. Prin urmare. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. În concluzie. În realitate. Chiar tema este balzaciana. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. Din aceasta marturisire. sunt cautate legumele si fructele de sezon. Chiar de Anul Nou. Calinescu. În primul rând. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. Pe urma. exista concordanta între actiuni si planuri. desigur. atesta me toda lui Balzac. Dupa G. cu mult înainte. notiune atribuit a arivistului. sunt etape si ele pre conizate. în cazul de fata. sportivul sa fie în forma optima. retinem personifi carea: or trece anii. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. dar si a perioadei de r efacere. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. pe care poetul o va purta. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. o epoca. iubitei. cantonamentul si odihna. M-a fermecat. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. dar profunda. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. adica avocatului din roman. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. autorul preferând o expresie simpla. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. Petrec mereu acelasi d rum 9. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. Stanica Ratiu. în domeniul sportului. În al doilea rând. De aceea. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. Într-un articol din 1938.

. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. La un joc de table si apoi la un joc de carti. si lui Pascalopol. refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. nu cunosc. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. Dar papa e batrân. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. Ca toti avarii. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. procesul de formare a eroului martor si actor. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. desi tin la el . a carui vârsta ramâne incerta. încât îsi paraseste sotul . dar ca un geniu al raului. Compozitional. prin urmatoarele: consulta un medic. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. dupa întâia criza de paralizie. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. dar în zgârcenia lui. sa ma lase pe drumuri. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. ia r pe de alta parte. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. pentru fe-tita lui. care sufla partidele Auricai. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. este Aglae Tulea. urmarind pe de o parte. clipind rar si moale. se scrânteste. Zgârcenia batrânului. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. baba absoluta. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. zâmbind cu cei doi dinti. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. si nu m-as mira. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. sora lui. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. Aglae este apucatoare tot la modul absolut.unei mosteniri. îi ocupa casa militareste. si în primul rând. care reprezinta pentru el familia burgheza. cum o numeste studentul Weissman. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. Pascalopol?. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. al carui portret fizic si moral aminteste de E. Agl ae are cel mai bun aliat. Aglae Tulea. 1909-1910. un Catavencu al ideii de paternitate. care h otaraste într-un fel mai multe destine. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. Grandet. si chiar mosierul Pascalopol. De altfel. avocatul Stanica Ratiu. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. simt ilustrat sub forma declarativa. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. într-un spital de boli mintale. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Ea este atât de rea. o aparitie stranie. s unt mos Costache Giurgiuveanu. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. pe Simion Tulea. ce zici. asemenea eroilor din tragedia antica. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. asculta de tanti Aglae. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. la cererea lui Pascalopol. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. averea lui Costache Giurgiuveanu. si avaritie. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. a portretului batrânului Giurgiuveanu. întocmai ca bufnitele supa rate. Felix. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea.

idealist. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. în concordanta cu firea lor. reducând totul la vax!. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. întrucât apare ca un impostor. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. fiind considerat de Ov. cum afirma Ov. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. teoretician al romanului. pentru familia sa anemiata si de bila. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. Otilia si Felix. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. G. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. Pentru el. dar si prin antiteza personajelor. Prin te mperament. S. fi ica Aglaei. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . supuse parca unui destin. în sensul ca personajele se comporta constant. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. adica altul decât un escroc si un impostor. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. S. Este o fata talentata în domeniul pianului. Crohmal niceanu. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. Stanica are într-adevar geniu. cât si pe studiosul Felix. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. asemenea unei piese de teatr u. G. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. dar pentru Pascalopol este o fata candida. un ocrotitor discret al celor doi orfani. dar agita ideea de familie în mod demagogic. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. dornica d e lux. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. De fapt. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. care precum Lai Cantacuzino. dar pentru O tilia. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. Georgeta.Dintre parintii celor doi orfani. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. pe la care trecuse si stu dentul Felix. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. În materie de demagogie.

tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate . În concluzie.ratura noastra. .