Varianta Romana - Enigma Otiliei

VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). 4 puncte 8. prima strofa a poeziei. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte). în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea eseului. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. vei ave a în vedere urmatoarele repere: . Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. formularea unei concluzii pertin ente. 4 puncte 7. 16 puncte . 4 puncte 6. neînsotite de enuntarea proprie i opinii. 4 puncte 5. enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie.sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat.3. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. nu se considera ipoteza. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. 2 puncte 4. doua trasaturi ale genului liric. Comenteaza. 4 puncte 9. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. cu exemple din text. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta . trebuie: .sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. Ilustreaza. În elaborarea textului de tip argumentativ. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. 8 pun cte . normele de e xprimare. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas.

punctuatia 2 puncte. El a dat glas durerii din suflet. vazum. Trecerea timpului. ritmului si masurii versurilor. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. . într-o orientare tematica. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). registre stilistice. 5. Metafora. asezarea în pagina. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. taina misterul. . într-un curent cultural/literar. Sinonime: fermecat a încântat.) . încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). utilizarea limbii literare 2 puncte. m. vazum. a atras. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. ortografia 2 puncte. final. 4. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus. conflict. 7. secretul.si verbe la persoana I: petrec. tehnici narative. . incipit. 8. 2. tacerea. 6. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. lizibilitatea 1 punct. Pronume la persoana I: îmi. relatii temporale si spatiale. . Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. perspectiva narativa.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. ajuta la pastrarea rimei. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. 3. va placé. -mi..evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. limbajul personajelor etc.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat.

În prima strofa. Petrec mereu acelasi d rum 9. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. o planificare stiintifica a antrenamentelor. Dupa G. irigate etc. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. G. În centrul romanului se afla istoria . o epoca. pentru ca într-adevar. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. În al doilea rând. Pe urma. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. atât de asteptat e de lume. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. atesta me toda lui Balzac. adica avocatului din roman. M-a fermecat. Otilia nu are nicio enigma. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. dar si a perioadei de r efacere. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. Totusi. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. iubitei. G. notiune atribuit a arivistului. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. exprimata prin intermed iul eului liric. retinem personifi carea: or trece anii. autorul preferând o expresie simpla. Exemplu: îmi va placé. numite ectipuri. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. dominate de o trasatura de caracter. intuind universalul în individual. De exe mplu. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. Chiar de Anul Nou. Mai mult. De aceea. În concluzie. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. Vara. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. Calinescu.b) prezenta eului liric. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. În primul rând. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. Stanica Ratiu. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. pe care poetul o va purta. forma de viitor popular: or (trece). sportivul sa fie în forma optima. în cazul de fata. În realitate. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. Din aceasta marturisire. Calinescu. cu mult înainte. Dar pentru aceasta. a stfel încât în perioada competitiei. Prin urmare. ele sunt pu tine. Într-un articol din 1938. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. exista concordanta între actiuni si planuri. sunt cautate legumele si fructele de sezon. cantonamentul si odihna. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. Chiar tema este balzaciana. sunt etape si ele pre conizate. cu alte cuvinte. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. pregatesc asa-numitele rasaduri. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. în domeniul sportului. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. desigur. dar profunda. Exista pentru suc ces în sport. tratate. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi.

si nu m-as mira. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. Ea este atât de rea. dupa întâia criza de paralizie. asemenea eroilor din tragedia antica. clipind rar si moale. încât îsi paraseste sotul . facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea. sora lui. care sufla partidele Auricai. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. simt ilustrat sub forma declarativa. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. dar ca un geniu al raului. dar în zgârcenia lui. care reprezinta pentru el familia burgheza. ia r pe de alta parte. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. prin urmatoarele: consulta un medic. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. o aparitie stranie. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. sa ma lase pe drumuri. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. De altfel. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. si chiar mosierul Pascalopol. baba absoluta. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. Ca toti avarii. Zgârcenia batrânului. al carui portret fizic si moral aminteste de E.unei mosteniri. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. urmarind pe de o parte. La un joc de table si apoi la un joc de carti. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. întocmai ca bufnitele supa rate. nu cunosc. . cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. Felix. procesul de formare a eroului martor si actor. un Catavencu al ideii de paternitate. asculta de tanti Aglae. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. ce zici. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. Compozitional. este Aglae Tulea. Agl ae are cel mai bun aliat. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. îi ocupa casa militareste. a portretului batrânului Giurgiuveanu. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. Dar papa e batrân. pentru fe-tita lui. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. la cererea lui Pascalopol. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. s unt mos Costache Giurgiuveanu. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. Aglae Tulea. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. si lui Pascalopol. si avaritie. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. se scrânteste. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. avocatul Stanica Ratiu. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. cum o numeste studentul Weissman. care h otaraste într-un fel mai multe destine. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. zâmbind cu cei doi dinti. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. Pascalopol?. 1909-1910. a carui vârsta ramâne incerta. averea lui Costache Giurgiuveanu. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. pe Simion Tulea. si în primul rând. într-un spital de boli mintale. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. Grandet. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. desi tin la el . ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia.

Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. fiind considerat de Ov. dar agita ideea de familie în mod demagogic. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. cât si pe studiosul Felix. G. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. idealist. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. supuse parca unui destin. pentru familia sa anemiata si de bila. cum afirma Ov. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. asemenea unei piese de teatr u. întrucât apare ca un impostor. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. Georgeta. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. În materie de demagogie. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. Otilia si Felix. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. pe la care trecuse si stu dentul Felix. S. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. Este o fata talentata în domeniul pianului. dar si prin antiteza personajelor. reducând totul la vax!. adica altul decât un escroc si un impostor. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. un ocrotitor discret al celor doi orfani. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. teoretician al romanului. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . Crohmal niceanu. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. care precum Lai Cantacuzino. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. fi ica Aglaei. Prin te mperament. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor.Dintre parintii celor doi orfani. dar pentru O tilia. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. dornica d e lux. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. dar pentru Pascalopol este o fata candida. S. Stanica are într-adevar geniu. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. în concordanta cu firea lor. De fapt. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. G. Pentru el. în sensul ca personajele se comporta constant. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche.

tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate . În concluzie.ratura noastra. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful