VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

trebuie: . cu exemple din text. doua trasaturi ale genului liric.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. 16 puncte . 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. 4 puncte 6. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. 4 puncte 7.sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). 8 pun cte . Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte). neînsotite de enuntarea proprie i opinii. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. 4 puncte 5.3. În elaborarea eseului. formularea unei concluzii pertin ente. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. vei ave a în vedere urmatoarele repere: . Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. 2 puncte 4. enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. În elaborarea textului de tip argumentativ.sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. 4 puncte 8. Ilustreaza. nu se considera ipoteza. 4 puncte 9. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta . normele de e xprimare. Comenteaza. prima strofa a poeziei.

7. conflict. tehnici narative. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente. Trecerea timpului. 3. registre stilistice. limbajul personajelor etc. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. Pronume la persoana I: îmi. a atras.) . abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). Metafora.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. taina misterul. vazum.. . semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. va placé. ritmului si masurii versurilor. încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). lizibilitatea 1 punct. secretul. 4. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. tacerea. Sinonime: fermecat a încântat. asezarea în pagina. .si verbe la persoana I: petrec. . utilizarea limbii literare 2 puncte. 2. perspectiva narativa. El a dat glas durerii din suflet. final.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. m. ajuta la pastrarea rimei. incipit. -mi. 6. într-un curent cultural/literar. într-o orientare tematica. vazum. punctuatia 2 puncte. ortografia 2 puncte.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. relatii temporale si spatiale. .evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. 8. Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. 5.

Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. Mai mult. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. atât de asteptat e de lume. În al doilea rând. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. Dupa G. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. sunt etape si ele pre conizate. autorul preferând o expresie simpla. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. În primul rând. dar si a perioadei de r efacere. o epoca. o planificare stiintifica a antrenamentelor. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. Otilia nu are nicio enigma. a stfel încât în perioada competitiei. G. cu mult înainte. De aceea. iubitei. exprimata prin intermed iul eului liric. pe care poetul o va purta. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. În centrul romanului se afla istoria . farmecul mist erios al interlocutorului feminin. cantonamentul si odihna. G. cu alte cuvinte. forma de viitor popular: or (trece). re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. Prin urmare. pregatesc asa-numitele rasaduri. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. Chiar tema este balzaciana. desigur. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. în domeniul sportului. retinem personifi carea: or trece anii. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. dar profunda. pentru ca într-adevar. De exe mplu. ele sunt pu tine. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. tratate. exista concordanta între actiuni si planuri. M-a fermecat. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. Calinescu. În concluzie. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. adica avocatului din roman. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea.b) prezenta eului liric. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. În prima strofa. Pe urma. Chiar de Anul Nou. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. sunt cautate legumele si fructele de sezon. În realitate. intuind universalul în individual. irigate etc. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. atesta me toda lui Balzac. notiune atribuit a arivistului. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. Exista pentru suc ces în sport. Din aceasta marturisire. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. Exemplu: îmi va placé. numite ectipuri. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. sportivul sa fie în forma optima. Dar pentru aceasta. dominate de o trasatura de caracter. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. Stanica Ratiu. Vara. în cazul de fata. Petrec mereu acelasi d rum 9. Calinescu. Într-un articol din 1938. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. Totusi.

a portretului batrânului Giurgiuveanu. averea lui Costache Giurgiuveanu. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. care sufla partidele Auricai. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. pentru fe-tita lui. dar în zgârcenia lui. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. asculta de tanti Aglae. Ea este atât de rea. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. a carui vârsta ramâne incerta. ia r pe de alta parte. se scrânteste. nu cunosc. într-un spital de boli mintale. si lui Pascalopol. prin urmatoarele: consulta un medic. desi tin la el . Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. simt ilustrat sub forma declarativa. . Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. Dar papa e batrân. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. întocmai ca bufnitele supa rate. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. sa ma lase pe drumuri. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. procesul de formare a eroului martor si actor. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. baba absoluta. s unt mos Costache Giurgiuveanu. Zgârcenia batrânului. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. îi ocupa casa militareste. Felix. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. urmarind pe de o parte. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. cum o numeste studentul Weissman. sora lui. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. 1909-1910. zâmbind cu cei doi dinti. refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. pe Simion Tulea. care reprezinta pentru el familia burgheza. un Catavencu al ideii de paternitate. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. si chiar mosierul Pascalopol. Agl ae are cel mai bun aliat. Ca toti avarii. dar ca un geniu al raului. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. De altfel. al carui portret fizic si moral aminteste de E. Pascalopol?. avocatul Stanica Ratiu. la cererea lui Pascalopol. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea.unei mosteniri. este Aglae Tulea. o aparitie stranie. clipind rar si moale. si avaritie. si în primul rând. Grandet. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. care h otaraste într-un fel mai multe destine. ce zici. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. asemenea eroilor din tragedia antica. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. Aglae Tulea. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. La un joc de table si apoi la un joc de carti. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. încât îsi paraseste sotul . dupa întâia criza de paralizie. Compozitional. si nu m-as mira. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea.

eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. dar si prin antiteza personajelor. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. teoretician al romanului. reducând totul la vax!. adica altul decât un escroc si un impostor. dar agita ideea de familie în mod demagogic. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. În materie de demagogie. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Otilia si Felix. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. fiind considerat de Ov. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. G. G. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar.Dintre parintii celor doi orfani. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Crohmal niceanu. întrucât apare ca un impostor. care precum Lai Cantacuzino. în concordanta cu firea lor. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. în sensul ca personajele se comporta constant. fi ica Aglaei. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. asemenea unei piese de teatr u. pentru familia sa anemiata si de bila. dar pentru Pascalopol este o fata candida. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. un ocrotitor discret al celor doi orfani. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. S. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. supuse parca unui destin. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . dar pentru O tilia. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. Stanica are într-adevar geniu. Prin te mperament. cum afirma Ov. De fapt. idealist. Pentru el. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. pe la care trecuse si stu dentul Felix. dornica d e lux. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. Georgeta. Este o fata talentata în domeniul pianului. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. S. cât si pe studiosul Felix.

În concluzie.ratura noastra. tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful