VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

2 puncte 4. cu exemple din text. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da. vei ave a în vedere urmatoarele repere: . 4 puncte 8. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. nu se considera ipoteza. 4 puncte 9.sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. doua trasaturi ale genului liric.3. 4 puncte 6. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. 4 puncte 7. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. 4 puncte 5. normele de e xprimare. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. Comenteaza. formularea unei concluzii pertin ente. În elaborarea eseului. 8 pun cte . prima strofa a poeziei. 16 puncte . enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta . În elaborarea textului de tip argumentativ. Ilustreaza. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte). trebuie: .sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. neînsotite de enuntarea proprie i opinii.

a atras. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente. vazum. Trecerea timpului. tehnici narative. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. 7. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. punctuatia 2 puncte. El a dat glas durerii din suflet. 2. ajuta la pastrarea rimei. secretul. 4. Metafora. . Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). limbajul personajelor etc. registre stilistice.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. -mi.. . abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. perspectiva narativa. .si verbe la persoana I: petrec. ortografia 2 puncte. va placé. conflict. vazum. tacerea. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. taina misterul.) . Pronume la persoana I: îmi. final. într-un curent cultural/literar. lizibilitatea 1 punct.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. utilizarea limbii literare 2 puncte. 8. incipit. asezarea în pagina. 5. m. 3. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. . Sinonime: fermecat a încântat. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. ritmului si masurii versurilor.evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). într-o orientare tematica. 6. relatii temporale si spatiale. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus.

în cazul de fata. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. M-a fermecat. a stfel încât în perioada competitiei. exista concordanta între actiuni si planuri. Totusi. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. Chiar de Anul Nou. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. În primul rând. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. G. pe care poetul o va purta. desigur. forma de viitor popular: or (trece). cu mult înainte. Dar pentru aceasta. Într-un articol din 1938. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. dominate de o trasatura de caracter. În al doilea rând. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. Prin urmare. numite ectipuri. Din aceasta marturisire. notiune atribuit a arivistului. exprimata prin intermed iul eului liric. În centrul romanului se afla istoria . SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. sportivul sa fie în forma optima. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. atât de asteptat e de lume. sunt etape si ele pre conizate. Exista pentru suc ces în sport. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. Calinescu. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. cantonamentul si odihna. dar si a perioadei de r efacere. cu alte cuvinte. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. Dupa G. retinem personifi carea: or trece anii. Otilia nu are nicio enigma. tratate. Pe urma. Calinescu. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire.b) prezenta eului liric. adica avocatului din roman. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. irigate etc. Stanica Ratiu. De exe mplu. pregatesc asa-numitele rasaduri. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. dar profunda. pentru ca într-adevar. Vara. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. sunt cautate legumele si fructele de sezon. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. Chiar tema este balzaciana. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. o planificare stiintifica a antrenamentelor. De aceea. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. Petrec mereu acelasi d rum 9. intuind universalul în individual. În realitate. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. în domeniul sportului. Mai mult. autorul preferând o expresie simpla. ele sunt pu tine. o epoca. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. G. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. atesta me toda lui Balzac. În concluzie. iubitei. Exemplu: îmi va placé. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. În prima strofa.

este Aglae Tulea. îi ocupa casa militareste. asemenea eroilor din tragedia antica. cum o numeste studentul Weissman. Aglae Tulea. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. Zgârcenia batrânului. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Ea este atât de rea. întocmai ca bufnitele supa rate. ce zici. Grandet. avocatul Stanica Ratiu. Compozitional. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. si chiar mosierul Pascalopol. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. a carui vârsta ramâne incerta. 1909-1910. nu cunosc. la cererea lui Pascalopol. Dar papa e batrân. s unt mos Costache Giurgiuveanu. asculta de tanti Aglae. dupa întâia criza de paralizie. averea lui Costache Giurgiuveanu. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. De altfel. o aparitie stranie. . pentru fe-tita lui. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. simt ilustrat sub forma declarativa. zâmbind cu cei doi dinti. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. al carui portret fizic si moral aminteste de E. Felix. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. Pascalopol?. sa ma lase pe drumuri. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. Ca toti avarii. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. se scrânteste. care reprezinta pentru el familia burgheza. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. urmarind pe de o parte. ia r pe de alta parte. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. si în primul rând. baba absoluta.unei mosteniri. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. a portretului batrânului Giurgiuveanu. dar ca un geniu al raului. dar în zgârcenia lui. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. si nu m-as mira. clipind rar si moale. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. desi tin la el . Aglae este apucatoare tot la modul absolut. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. încât îsi paraseste sotul . el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. care h otaraste într-un fel mai multe destine. pe Simion Tulea. sora lui. si avaritie. refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. într-un spital de boli mintale. care sufla partidele Auricai. Agl ae are cel mai bun aliat. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. La un joc de table si apoi la un joc de carti. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. prin urmatoarele: consulta un medic. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. procesul de formare a eroului martor si actor. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea. si lui Pascalopol. un Catavencu al ideii de paternitate.

în concordanta cu firea lor. S. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. În materie de demagogie. G. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. De fapt. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. care precum Lai Cantacuzino. reducând totul la vax!. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. Stanica are într-adevar geniu. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. Pentru el. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. dar agita ideea de familie în mod demagogic. adica altul decât un escroc si un impostor. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. în sensul ca personajele se comporta constant. teoretician al romanului. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . fi ica Aglaei. dornica d e lux. fiind considerat de Ov. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. Este o fata talentata în domeniul pianului. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. dar pentru Pascalopol este o fata candida. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. G. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. Otilia si Felix. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. S. cum afirma Ov. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. un ocrotitor discret al celor doi orfani. dar si prin antiteza personajelor. pe la care trecuse si stu dentul Felix. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. Georgeta. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. idealist. supuse parca unui destin.Dintre parintii celor doi orfani. cât si pe studiosul Felix. pentru familia sa anemiata si de bila. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. asemenea unei piese de teatr u. dar pentru O tilia. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. întrucât apare ca un impostor. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Crohmal niceanu. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. Prin te mperament.

tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate . În concluzie. .ratura noastra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful