VARIANTA 3 (august 2012)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult mi va plac, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scnteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e dect femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tac; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum n taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste cte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

3. Construieste un enunt n care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizeaza doua motive literare identificate n textul dat. 4 puncte 6. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente n textu l citat. 4 puncte 7. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustreaza, cu exemple din text, doua trasaturi ale genului liric. 4 puncte 9. Comenteaza, n sase-zece rnduri (60-100 de cuvinte), prima strofa a poeziei, pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rnduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta, pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta ntre actiuni si planuri, daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da. n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor n scr is, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 8 pun cte - sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa n discutie, enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertin ente; 16 puncte - sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de e xprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 6 punc te

Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate cnd afirma ca / Afirmatia autorului este corecta , nensotite de enuntarea proprie i opinii, nu se considera ipoteza.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte), n care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. n elaborarea eseului, vei ave a n vedere urmatoarele repere:

- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila ncadrarea romanului studiat ntro tipologie, ntr-un curent cultural/literar, ntr-o orientare tematica; - ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e; - prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v, semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) ; - sustinerea unei opinii despre modul n care o idee sau tema se reflecta n romanul studiat.

Nota! Ordinea integrarii reperelor n cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor n sc ris 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte; utilizarea limbii literare 2 puncte; ortografia 2 puncte; punctuatia 2 puncte; asezarea n pagina, lizibilitatea 1 punct, ncadrarea n limitele de spatiu indicate 1 punct). n vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus.

REZOLVARE

SUBIECTUL I 1. Sinonime: fermecat a ncntat, a atras; taina misterul, secretul.

2. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea ntr-o singura silaba a doua cuvinte diferite; ajuta la pastrarea rimei, ritmului si masurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plac, vazum. 5. Trecerea timpului, tacerea. 6. Pronume la persoana I: mi, -mi, m- si verbe la persoana I: petrec, vazum. 7. Cuvntul scnteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. Metafora. 8. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea n mod direct a unor idei si sentimente. Exemplu: Ea tot mai mult m i va plac.

b) prezenta eului liric. Exemplu: mi va plac, M-a fermecat, Petrec mereu acelasi d rum 9. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea, exprimata prin intermed iul eului liric, pe care poetul o va purta, n ciuda trecerii ireparabile a timpul ui, iubitei. Mai mult, trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. n prima strofa, ele sunt pu tine, autorul prefernd o expresie simpla, dar profunda. Totusi, retinem personifi carea: or trece anii, forma de viitor popular: or (trece), precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane, n cazul de fata, farmecul mist erios al interlocutorului feminin. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici.

SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta ntre actiuni si planuri, daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da, ntruct m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. n primul rnd, n domeniul afacerilor a fi eficient nseamna sa supravietuiesti. De exe mplu, n agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. Vara, desigur, sunt cautate legumele si fructele de sezon, att de asteptat e de lume. Dar pentru aceasta, cu mult nainte, s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. Chiar de Anul Nou, cei care doresc sa scoata profit din munca la cmp, pregatesc asa-numitele rasaduri. Pe urma, sunt etape si ele pre conizate, cnd rasadurile sunt duse si plantate n cmp, tratate, irigate etc. n al doilea rnd, n domeniul sportului, exista concordanta ntre actiuni si planuri, a stfel nct n perioada competitiei, sportivul sa fie n forma optima. Exista pentru suc ces n sport, o planificare stiintifica a antrenamentelor, dar si a perioadei de r efacere; cu alte cuvinte, cantonamentul si odihna. n concluzie, nceputul unei actiuni trebuie pus n acord cu momentul de competitie, i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate, pentru ca ntr-adevar, re zultatul sa apara ca o ncununare a muncii depuse: finis coronat opus.

SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. Calinescu. Romanul Enigma Otiliei a aparut n anul 1938. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului, ntruct autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. n realitate, Otilia nu are nicio enigma, ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. ntr-un articol din 1938, G. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice si le-am dat un loc de asezare, o epoca. Din aceasta marturisire, rezulta ca romanul se integreaza n clasicism. Dupa G. Calinescu, clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor, intuind universalul n individual. Prin urmare, G. Calinescu va nfatisa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. De aceea, nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie, notiune atribuit a arivistului, adica avocatului din roman, Stanica Ratiu. Descrierea cadrului fizic n care se desfasoara actiunea, precum si prezentarea ca racterelor umane n timp si spatiu, dominate de o trasatura de caracter, atesta me toda lui Balzac. Chiar tema este balzaciana. n centrul romanului se afla istoria

unei mosteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor l obsedeaza ideea partenitatii, idee care este urmarita sub aspectul social-economic si n acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e batrn, asculta de tanti Aglae, si nu m-as mira, desi tin la el , sa ma lase pe drumuri. Compozitional, romanul este construit prin nsumarea unor studii caracterologice, urmarind pe de o parte, procesul de formare a eroului martor si actor, Felix, ia r pe de alta parte, formarea celorlalte tipuri caracterologice ntr-un cadru socia l, anume n cadrul vietii burgheziei capitalei de la nceputul secolului al XX-lea, 1909-1910. Cei care apar n roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, s unt mos Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stanica Ratiu, un Catavencu al ideii de paternitate, si chiar mosierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrnului avar Giurgiuveanu, care h otaraste ntr-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman actioneaza n gener al constant, asemenea eroilor din tragedia antica, personaje mnate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909, a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti, si n primul rnd, a portretului batrnului Giurgiuveanu, a carui vrsta ramne incerta, zmbind cu cei doi dinti, clipind rar si moale, ntocmai ca bufnitele supa rate, o aparitie stranie, care la ntrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?, raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici, nu cunosc. La un joc de table si apoi la un joc de carti, autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica, si lui Pascalopol. Primul care si exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu, al carui portret fizic si moral aminteste de E. Grandet. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a, pentru fe-tita lui, si avaritie, refuznd sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu, la cererea lui Pascalopol, dupa ntia criza de paralizie. Persona jul penduleaza ntre teama fata de sora sa Aglae Tulea, care reprezinta pentru el familia burgheza, si un simt redus al paternitatii fata de Otilia, simt ilustrat sub forma declarativa. Ca toti avarii, el se teme de lume sa nu-l fure si batrnu l vede n sora lui tocmai aceasta lume care i doreste averea, dar n zgrcenia lui, Agl ae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea, prin urmatoarele: consulta un medic, cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta, angajeaza o menaje ra care sa-l ngrijeasca, dar nu are curajul sa se desparta de banii lui, amnnd mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale, facnd specula din vnzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea i va pr ovoca moartea. Zgrcenia batrnului, patima pentru bani l dezumanizeaza ntr-o masura m ai pronuntata dect n cazul lui Grandet, care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrna slujnica. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei, dar ca un geniu al raului, este Aglae Tulea, baba absoluta, cum o numeste studentul Weissman. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix, cnd i spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani, apoi adresndu-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra, ce zici, Pascalopol?. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. Atunci cnd l loveste damblaua pe fratele ei, i ocupa casa militareste, ca sa nu nstraineze ceva din casa stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea n Otilia pe rivala principala a copiilor ei, care sufla partidele Auricai, pe care o doj eneste ca nu este mai nfipta la barbati ca Otilia, iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult, se scrnteste. Ea este att de rea, nct si paraseste sotul , pe Simion Tulea, ntr-un spital de boli mintale.

Dintre parintii celor doi orfani, avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate, cum afirma Ov. S. Crohmal niceanu, ntruct apare ca un impostor. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia, fi ica Aglaei, dar agita ideea de familie n mod demagogic, spunndu-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care n fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. El face caz de familie cnd vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiata si de bila, motivnd ca nu poate face apel la parinti denaturati. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu n galeria arivistilor. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu, eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii, preciznd ca scopul casatoriei este procreatia, motiv pe care-l invoca atunci cnd se despa rte de Olimpia, dupa ce furase banii batrnului Giurgiuveanu, pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Lui Felix i spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. De fapt, se autoiluzioneaza ca ar fi altfel dect este n realitate, adica altul dect un escroc si un impostor. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care s i traieste cu sinceritate rolul, autocaracterizndu-se uneori: He! He! He! Stanica e profund, degeaba ncercati sa-l luati peste picior!. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala, reducnd totul la vax!. n materie de demagogie, Stanica are ntr-adevar geniu. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru n proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin, St anica Ratiu nsurat cu ntretinuta unui general, Georgeta, pe la care trecuse si stu dentul Felix, va ajunge prefectul capitalei ntr-o scurta guvernare, si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia si Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a ntmplat nimic de Sadoveanu, nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. Criticul Pompiliu Constantinescu l considera mosierul bla zat, idealist. La ntrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia, Pascalopol i raspunde: eram prea batrn, vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. Felix si Otilia sunt tineri n formare care cer ocrotire. Felix este un tnar ambiti os care se afirma nca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. Pentru el, Otilia este o enigma ntruct l-a preferat pe Pascalopol, dar pentru O tilia, Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii ns asi. Este o fata talentata n domeniul pianului, generoasa: atunci cnd paraseste cas a daruieste pianul Auricai, dar pentru Pascalopol este o fata candida, dornica d e lux. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar cnd sunt contrariata. Otilia este o adolescenta care l tulbura att pe mosierul Pascalopol, ct si pe studiosul Felix, caruia de la Paris i trimite ac este rnduri semnificative, menite sa explice gestul ei: Cine a fost n stare de atta stapnire e capabil sa nvinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. De la cla sicism i apartin att desfasurarea gradata a actiunii, asemenea unei piese de teatr u, ct mai ales unitatea caracterologica a personajelor, n sensul ca personajele se comporta constant, n concordanta cu firea lor, supuse parca unui destin. Prin te mperament, G. Calinescu este romantic si romantismul traieste n acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului, dar si prin antiteza personajelor. ntr-un ar ticol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Calinescu scria ca romanul apare atunci cnd ncepe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Si Alexandru Piru n Istoria literaturii romne de la nceputuri pna azi, noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite

ratura noastra. n concluzie, tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate .