P. 1
Varianta Romana - Enigma Otiliei

Varianta Romana - Enigma Otiliei

|Views: 177|Likes:
Published by Danutzu1994
enigma otiliei
enigma otiliei

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Danutzu1994 on Mar 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is.3. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. cu exemple din text. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. 4 puncte 7. enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 4 puncte 9. formularea unei concluzii pertin ente. 8 pun cte . În elaborarea eseului. 4 puncte 8. 4 puncte 6. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. 2 puncte 4. Ilustreaza. prima strofa a poeziei. doua trasaturi ale genului liric. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da. 16 puncte . vei ave a în vedere urmatoarele repere: . 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta .sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. În elaborarea textului de tip argumentativ. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. 4 puncte 5. Comenteaza. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. nu se considera ipoteza. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). neînsotite de enuntarea proprie i opinii. normele de e xprimare.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. trebuie: . SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte).

4. ajuta la pastrarea rimei. tehnici narative. secretul. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune.. . -mi.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. va placé. Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. tacerea. . Pronume la persoana I: îmi. taina misterul. vazum. incipit. lizibilitatea 1 punct.si verbe la persoana I: petrec. El a dat glas durerii din suflet. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. m. asezarea în pagina. 5. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. vazum. într-un curent cultural/literar. a atras. ritmului si masurii versurilor. utilizarea limbii literare 2 puncte. într-o orientare tematica. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente. perspectiva narativa. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). Sinonime: fermecat a încântat. . conflict. relatii temporale si spatiale. registre stilistice. încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct).prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. limbajul personajelor etc. final.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus.) .evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. Metafora. 6. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. . Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. 3. 8. Trecerea timpului. ortografia 2 puncte. punctuatia 2 puncte. 2. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. 7.

desigur. G. Mai mult. Chiar tema este balzaciana. o planificare stiintifica a antrenamentelor. Otilia nu are nicio enigma. În centrul romanului se afla istoria . Dupa G. adica avocatului din roman. în cazul de fata. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. Exista pentru suc ces în sport. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. M-a fermecat. Calinescu. În primul rând. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. a stfel încât în perioada competitiei. De aceea. Calinescu. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. sunt cautate legumele si fructele de sezon. Totusi. G.b) prezenta eului liric. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. sunt etape si ele pre conizate. tratate. Chiar de Anul Nou. Într-un articol din 1938. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. În al doilea rând. dar si a perioadei de r efacere. irigate etc. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. atesta me toda lui Balzac. Exemplu: îmi va placé. exista concordanta între actiuni si planuri. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. În prima strofa. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. Vara. Petrec mereu acelasi d rum 9. intuind universalul în individual. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. numite ectipuri. iubitei. dar profunda. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. pregatesc asa-numitele rasaduri. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. o epoca. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. notiune atribuit a arivistului. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. sportivul sa fie în forma optima. Pe urma. Din aceasta marturisire. Prin urmare. cu alte cuvinte. pentru ca într-adevar. forma de viitor popular: or (trece). autorul preferând o expresie simpla. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. În realitate. ele sunt pu tine. Stanica Ratiu. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. atât de asteptat e de lume. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. dominate de o trasatura de caracter. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. în domeniul sportului. pe care poetul o va purta. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. exprimata prin intermed iul eului liric. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. cu mult înainte. Dar pentru aceasta. cantonamentul si odihna. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. retinem personifi carea: or trece anii. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. De exe mplu. În concluzie.

Dar papa e batrân. dar în zgârcenia lui. desi tin la el . ia r pe de alta parte. avocatul Stanica Ratiu. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult.unei mosteniri. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. baba absoluta. Grandet. o aparitie stranie. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. zâmbind cu cei doi dinti. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. La un joc de table si apoi la un joc de carti. dupa întâia criza de paralizie. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. si chiar mosierul Pascalopol. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. s unt mos Costache Giurgiuveanu. la cererea lui Pascalopol. sa ma lase pe drumuri. pe Simion Tulea. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. nu cunosc. asemenea eroilor din tragedia antica. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. încât îsi paraseste sotul . se scrânteste. Felix. al carui portret fizic si moral aminteste de E. întocmai ca bufnitele supa rate. clipind rar si moale. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. într-un spital de boli mintale. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. dar ca un geniu al raului. 1909-1910. Ca toti avarii. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. Pascalopol?. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. Ea este atât de rea. prin urmatoarele: consulta un medic. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. un Catavencu al ideii de paternitate. urmarind pe de o parte. De altfel. a carui vârsta ramâne incerta. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. este Aglae Tulea. care sufla partidele Auricai. si în primul rând. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. si avaritie. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. sora lui. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. ce zici. îi ocupa casa militareste. simt ilustrat sub forma declarativa. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. Aglae Tulea. cum o numeste studentul Weissman. . refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. care reprezinta pentru el familia burgheza. Compozitional. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. a portretului batrânului Giurgiuveanu. si lui Pascalopol. si nu m-as mira. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. averea lui Costache Giurgiuveanu. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. Zgârcenia batrânului. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. asculta de tanti Aglae. Agl ae are cel mai bun aliat. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. care h otaraste într-un fel mai multe destine. pentru fe-tita lui. procesul de formare a eroului martor si actor. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani.

Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. în sensul ca personajele se comporta constant. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. asemenea unei piese de teatr u. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. dar pentru O tilia. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. Prin te mperament. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. adica altul decât un escroc si un impostor. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. De fapt. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. pentru familia sa anemiata si de bila. Pentru el. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. supuse parca unui destin. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. reducând totul la vax!. cât si pe studiosul Felix. un ocrotitor discret al celor doi orfani. dornica d e lux. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. pe la care trecuse si stu dentul Felix. fi ica Aglaei. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. fiind considerat de Ov. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. Crohmal niceanu. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. G. Stanica are într-adevar geniu. teoretician al romanului. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. dar si prin antiteza personajelor. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. În materie de demagogie. dar pentru Pascalopol este o fata candida. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire.Dintre parintii celor doi orfani. idealist. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. S. în concordanta cu firea lor. care precum Lai Cantacuzino. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. întrucât apare ca un impostor. G. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. Georgeta. cum afirma Ov. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. Otilia si Felix. dar agita ideea de familie în mod demagogic. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. S. Este o fata talentata în domeniul pianului. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general.

tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate .ratura noastra. În concluzie. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->