VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

prima strofa a poeziei. Comenteaza. nu se considera ipoteza. Ilustreaza. 4 puncte 8. 8 pun cte . În elaborarea eseului. În elaborarea textului de tip argumentativ. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta . enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. 4 puncte 9. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. cu exemple din text. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da.3. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). vei ave a în vedere urmatoarele repere: . neînsotite de enuntarea proprie i opinii. 4 puncte 6. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare.sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. 16 puncte . 4 puncte 5. 2 puncte 4. normele de e xprimare. trebuie: . 4 puncte 7.sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. doua trasaturi ale genului liric. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte). formularea unei concluzii pertin ente. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri.

evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. vazum. 7. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente.) . punctuatia 2 puncte. 4. Metafora. ajuta la pastrarea rimei. secretul. tacerea. . El a dat glas durerii din suflet. încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). Pronume la persoana I: îmi. într-un curent cultural/literar. m. va placé. taina misterul. lizibilitatea 1 punct. a atras. limbajul personajelor etc. ritmului si masurii versurilor. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper). 3.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. vazum. conflict. -mi. relatii temporale si spatiale. perspectiva narativa. final. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite. 5. abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. registre stilistice. 2. tehnici narative. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. .. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. Sinonime: fermecat a încântat. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. utilizarea limbii literare 2 puncte. 8.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. 6. Trecerea timpului. incipit. într-o orientare tematica. ortografia 2 puncte.si verbe la persoana I: petrec. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. . asezarea în pagina. . Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite.

M-a fermecat. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. Calinescu. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. iubitei. adica avocatului din roman. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. În centrul romanului se afla istoria . Stanica Ratiu. a stfel încât în perioada competitiei. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. Calinescu. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. Petrec mereu acelasi d rum 9. De aceea. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. cantonamentul si odihna. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. Chiar de Anul Nou. sportivul sa fie în forma optima. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. Dar pentru aceasta. o planificare stiintifica a antrenamentelor. o epoca. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. pregatesc asa-numitele rasaduri. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi.b) prezenta eului liric. În al doilea rând. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. tratate. Otilia nu are nicio enigma. atesta me toda lui Balzac. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. De exe mplu. forma de viitor popular: or (trece). G. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. Exista pentru suc ces în sport. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. Într-un articol din 1938. ele sunt pu tine. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. În concluzie. dominate de o trasatura de caracter. dar si a perioadei de r efacere. Prin urmare. sunt etape si ele pre conizate. exista concordanta între actiuni si planuri. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. pentru ca într-adevar. exprimata prin intermed iul eului liric. Mai mult. atât de asteptat e de lume. Totusi. În prima strofa. Din aceasta marturisire. numite ectipuri. desigur. În realitate. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. pe care poetul o va purta. intuind universalul în individual. Exemplu: îmi va placé. sunt cautate legumele si fructele de sezon. Vara. cu mult înainte. Dupa G. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. notiune atribuit a arivistului. Pe urma. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. În primul rând. în cazul de fata. în domeniul sportului. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. dar profunda. autorul preferând o expresie simpla. irigate etc. Chiar tema este balzaciana. retinem personifi carea: or trece anii. G. cu alte cuvinte.

Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. încât îsi paraseste sotul . Zgârcenia batrânului. îi ocupa casa militareste. averea lui Costache Giurgiuveanu. într-un spital de boli mintale. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. un Catavencu al ideii de paternitate. pentru fe-tita lui. urmarind pe de o parte. procesul de formare a eroului martor si actor. asemenea eroilor din tragedia antica. s unt mos Costache Giurgiuveanu. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. cum o numeste studentul Weissman. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. care h otaraste într-un fel mai multe destine. asculta de tanti Aglae. si chiar mosierul Pascalopol. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. Aglae Tulea. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea. sa ma lase pe drumuri. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. prin urmatoarele: consulta un medic. care reprezinta pentru el familia burgheza. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. avocatul Stanica Ratiu. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. baba absoluta. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. La un joc de table si apoi la un joc de carti. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. Ca toti avarii. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. care sufla partidele Auricai. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. sora lui. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. 1909-1910. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. Ea este atât de rea. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. a portretului batrânului Giurgiuveanu. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. Agl ae are cel mai bun aliat. De altfel. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. al carui portret fizic si moral aminteste de E. Dar papa e batrân. o aparitie stranie. la cererea lui Pascalopol. întocmai ca bufnitele supa rate. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. si lui Pascalopol.unei mosteniri. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. zâmbind cu cei doi dinti. Grandet. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. a carui vârsta ramâne incerta. ia r pe de alta parte. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. este Aglae Tulea. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. desi tin la el . si în primul rând. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. pe Simion Tulea. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. nu cunosc. . refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. Felix. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. se scrânteste. clipind rar si moale. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. dar în zgârcenia lui. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. simt ilustrat sub forma declarativa. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. Pascalopol?. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. si avaritie. ce zici. dupa întâia criza de paralizie. dar ca un geniu al raului. Compozitional. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. si nu m-as mira.

Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. idealist. S. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. Pentru el. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. Otilia si Felix. pe la care trecuse si stu dentul Felix. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . De fapt. G. St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. dar pentru Pascalopol este o fata candida. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. reducând totul la vax!. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. întrucât apare ca un impostor. spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. în concordanta cu firea lor. Crohmal niceanu. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. fiind considerat de Ov. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. adica altul decât un escroc si un impostor. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. în sensul ca personajele se comporta constant. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. supuse parca unui destin. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. G. un ocrotitor discret al celor doi orfani. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. Georgeta. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire.Dintre parintii celor doi orfani. dar agita ideea de familie în mod demagogic. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. cât si pe studiosul Felix. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. Stanica are într-adevar geniu. Este o fata talentata în domeniul pianului. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. fi ica Aglaei. cum afirma Ov. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. S. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie . Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. asemenea unei piese de teatr u. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. pentru familia sa anemiata si de bila. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. În materie de demagogie. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. teoretician al romanului. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. dar pentru O tilia. Prin te mperament. dar si prin antiteza personajelor. care precum Lai Cantacuzino. dornica d e lux. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare.

ratura noastra. tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate . În concluzie. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful