VARIANTA 3 (august 2012

)

REZOLVARE

?Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ?Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 p.) Citeste urmatorul text: De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult îmi va placé, Pentru ca-n toat-a ei faptura E-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decât femeie, E totusi altfel, nu stiu cum .

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tacé; Dac-al ei glas e armonie E si-n tacere-i nu stiu ce .

Astfel robit de-aceeasi jale Petrec mereu acelasi drum În taina farmecelor sale E-un nu stiu ce s-un nu stiu cum .

(Mihai Eminescu, De-or trece anii )

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu pr ivire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat si tai na. 2 puncte 2. Explica rolul cratimei din secventa: Dac-al ei glas. 2 puncte

Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente în textu l citat. Prezinta semnificatia unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 9. cu exemple din text. în sase-zece rânduri (60-100 de cuvinte). normele de e xprimare. pri n evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. în care sa prezinti t ema si viziunea despre lume dintr-un roman studiat. formularea unei concluzii pertin ente. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. trebuie: . 4 puncte 5. 4 puncte 6. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de doua-trei pagini (600-900 de cuvinte). doua trasaturi ale genului liric. Construieste un enunt în care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina substantivul glas. prima strofa a poeziei. 2 puncte 4. Precizeaza doua motive literare identificate în textul dat. enuntarea si dezvoltarea core spunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei. Ilustreaza. În elaborarea textului de tip argumentativ. 4 puncte 7. 16 puncte . daca vrem sa scoat em din ele toate roadele pe care le pot da.sa ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a pr opriei opinii fata de problematica pusa în discutie. pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Lucian Blaga: Tr ebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficienta. de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 8 pun cte .sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. Comenteaza. 6 punc te Nota! Formularile de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia / Autorul are drept ate când afirma ca / Afirmatia autorului este corecta .3. În elaborarea eseului. neînsotite de enuntarea proprie i opinii. Transcrie doua cuvinte din text a caror forma reprezinta abatere de la normel e actuale ale limbii literare. 4 puncte 8.sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scr is. vei ave a în vedere urmatoarele repere: . nu se considera ipoteza.

taina misterul. ritmului si masurii versurilor. . .si verbe la persoana I: petrec.sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflecta în romanul studiat. tehnici narative. 8. Metafora. 7.ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/secvente comentat e. semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exe mplu: actiune. eseul trebuie sa aiba minimum d oua pagini (600 de cuvinte) si sa dezvolte subiectul propus. tacerea. Cratima marcheaza elidarea unei vocale si rostirea într-o singura silaba a doua cuvinte diferite.evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea romanului studiat întro tipologie. vazum. ortografia 2 puncte. 3. -mi. va placé. limbajul personajelor etc. m. Doua trasaturi ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod direct a unor idei si sentimente. Trecerea timpului. final. Pronume la persoana I: îmi.prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narati v. 5. registre stilistice. . lizibilitatea 1 punct. secretul. 2. 4. abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte. punctuatia 2 puncte. Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în sc ris 3 puncte. În vederea acordarii punctajului pentru redactare. . Cuvântul scânteie este o metafora pentru o trasatura fizica ori morala a tinerei iu bite. conflict. perspectiva narativa. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerint a/reper).) . într-un curent cultural/literar. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. El a dat glas durerii din suflet. ajuta la pastrarea rimei. vazum. asezarea în pagina. Sinonime: fermecat a încântat. Exemplu: Ea tot mai mult îm i va placé. încadrarea în limitele de spatiu indicate 1 punct). într-o orientare tematica. Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. a atras. 6. incipit.. utilizarea limbii literare 2 puncte. relatii temporale si spatiale.

Exemplu: îmi va placé. întrucât autorul intentiona sa-si intituleze rom anul Parintii Otiliei. re zultatul sa apara ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. Romanul Enigma Otiliei a aparut în anul 1938. Ideea poetica a iubirii permanente este expri mata prin mijloacele artistice mentionate aici. total neistorice si le-am dat un loc de asezare. ea fiind o enigma doar pentru Felix si mosierul Pascalopol. Pe urma. Vara. desigur. G. notiune atribuit a arivistului. în agricultura trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult cautate pe piata. Otilia nu are nicio enigma. farmecul mist erios al interlocutorului feminin. În centrul romanului se afla istoria . Chiar tema este balzaciana. Prin urmare. De exe mplu.b) prezenta eului liric. o epoca. M-a fermecat. în domeniul sportului. Stanica Ratiu. precum si cuvintele c u valoare stilistica de epitete: nu stiu cum s-un nu stiu ce. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic si balzacian apartine criticului si istoricul ui literar G. Într-un articol din 1938. pregatesc asa-numitele rasaduri. Calinescu. dominate de o t rasatura de caracter prezenta la o foarte mare categorie de oameni. De aceea. exprimata prin intermed iul eului liric. Descrierea cadrului fizic în care se desfasoara actiunea. dominate de o trasatura de caracter. pe care poetul o va purta. autorul preferând o expresie simpla. sunt cautate legumele si fructele de sezon. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. Calinescu va înfatisa tipuri caracterologice. Mai mult. atesta me toda lui Balzac. iubitei. cu mult înainte. adica avocatului din roman. Dupa G. s-a produs o conjunctie judicioasa a planurilor cu actiunile. Din aceasta marturisire. În realitate. Ideea poetica a primei strofe se refera la dragostea. În prima strofa. daca vrem sa scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. o planificare stiintifica a antrenamentelor. Dar pentru aceasta. dar profunda. forma de viitor popular: or (trece). exista concordanta între actiuni si planuri. în ciuda trecerii ireparabile a timpul ui. În al doilea rând. dar si a perioadei de r efacere. Exista pentru suc ces în sport. În concluzie. precum si prezentarea ca racterelor umane în timp si spatiu. Calinescu marturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale. în cazul de fata. cu alte cuvinte. începutul unei actiuni trebuie pus în acord cu momentul de competitie. trecerea timpului amplifica trairea aceasta de pretuire. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane. i ar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate. sportivul sa fie în forma optima. întrucât m unca eficienta reprezinta un deziderat al lumii de astazi. intuind universalul în individual. atât de asteptat e de lume. retinem personifi carea: or trece anii. nu mele personajului devine notiune precum notiunea de tartuferie. cei care doresc sa scoata profit din munca la câmp. Calinescu. pentru ca într-adevar. sunt etape si ele pre conizate. Acest titlu l a fost dat la dorinta editorului. când rasadurile sunt duse si plantate în câmp. G. cantonamentul si odihna. Chiar de Anul Nou. În primul rând. SUBIECTUL al II-lea Sunt de acord cu afirmatia: Trebuie sa existe o anumita concordanta între actiuni si planuri. în domeniul afacerilor a fi eficient înseamna sa supravietuiesti. irigate etc. rezulta ca romanul se integreaza în clasicism. clasic este acel scriitor care disting e latura permanenta a fenomenelor. numite ectipuri. Totusi. Petrec mereu acelasi d rum 9. ele sunt pu tine. tratate. a stfel încât în perioada competitiei.

si chiar mosierul Pascalopol. nu cunosc. Nucleul epic al romanului este istoria averii batrânului avar Giurgiuveanu. La un joc de table si apoi la un joc de carti. încât îsi paraseste sotul . clipind rar si moale. personajul din nuvela cu acelasi nume a lui Barbu Stefanescu-Delavrancea. se scrânteste. pe Simion Tulea. apoi adresându-se lui Pascalopol: O sa aiba Oti lia cu cine se distra. Aglae vedea în Otilia pe rivala principala a copiilor ei. o aparitie stranie. facând specula din vânzarea si schimbarea caselor si tocmai aceasta dorinta de a pastra banii sub saltea îi va pr ovoca moartea. Ca toti avarii. la cererea lui Pascalopol. iar indiferenta baiatului ei T iti fata de preocuparile intelectuale o motiveaza cu aceasta maxima elaborata de ea: Cine citeste prea mult. anume în cadrul vietii burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea. cum o numeste studentul Weissman. dar ca un geniu al raului. prin urmatoarele: consulta un medic. al carui portret fizic si moral aminteste de E. refuzând sa depuna o suma de bani pe numele Ot iliei Marculescu. cheama un preot sa-i sfinteasca locuinta. raspunde: nu-nu-nu stiu nu sta nimeni aici. s unt mos Costache Giurgiuveanu. si nu m-as mira. averea lui Costache Giurgiuveanu. simt ilustrat sub forma declarativa. este Aglae Tulea. Atunci când îl loveste damblaua pe fratele ei. Aglae este apucatoare tot la modul absolut. un Catavencu al ideii de paternitate. Romanul Enigma Otiliei debuteaza balzacian prin precizarea timpului actiunii: iu lie 1909. dar în zgârcenia lui. care totusi era un tata devotat si nutrea afectiune umana pentru batrâna slujnica. formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru socia l. amânând mere u sa treaca o parte din bani pe numele Otiliei. 1909-1910. si un simt redus al paternitatii fata de Otilia. patima pentru bani îl dezumanizeaza într-o masura m ai pronuntata decât în cazul lui Grandet. angajeaza o menaje ra care sa-l îngrijeasca. Zgârcenia batrânului. romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice. urmarind pe de o parte. Alt personaj care se numara printre parintii Otiliei. el se teme de lume sa nu-l fure si batrânu l vede în sora lui tocmai aceasta lume care îi doreste averea. autorul face portretul si celorlalte personaj e: Aglaei si fiicei sale Aurica. asculta de tanti Aglae. care la întrebarea nepotului: Aici sade d-l Constantin G iurgiuveanu?. Compozitional. a carui vârsta ramâne incerta. Ea este atât de rea. care h otaraste într-un fel mai multe destine. asemenea eroilor din tragedia antica. Dar papa e batrân. Grandet. avocatul Stanica Ratiu. Aceasta raut ate o afiseaza chiar la sosirea lui Felix. zâmbind cu cei doi dinti. pe care o doj eneste ca nu este mai înfipta la barbati ca Otilia. ca sa nu înstraineze ceva din casa stricata de Otilia. si lui Pascalopol. când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am stiut ca faci azil de orfani. Primul care îsi exercita misiunea de protector al celor doi orfani este Costache G iurgiuveanu. a locului actiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfintii Apostoli din Bucuresti. Pascalopol?. întocmai ca bufnitele supa rate.unei mosteniri. a portretului batrânului Giurgiuveanu. baba absoluta. dar nu are curajul sa se desparta de banii lui. Giurgiuveanu se deosebeste de Hagi Tudose. procesul de formare a eroului martor si actor. si avaritie. într-un spital de boli mintale. ce zici. sa ma lase pe drumuri. Tipurile umane din roman actioneaza în gener al constant. idee care este urmarita sub aspectul social-economic si în acest sen s este semnificativa marturisirea Otiliei catre Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Persona jul penduleaza între teama fata de sora sa Aglae Tulea. care reprezinta pentru el familia burgheza. ia r pe de alta parte. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani. sora lui. Trasatura dominanta a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste si grija pentru Otili a. Agl ae are cel mai bun aliat. care sufla partidele Auricai. De altfel. . îi ocupa casa militareste. desi tin la el . si în primul rând. Banii proveneau din averea sotie i pe care o administreaza pentru interese personale. pentru fe-tita lui. Aglae Tulea. Felix. iar pe autor îl obsedeaza ideea partenitatii. personaje mânate de un destin s i acest fapt confera romanului caracterul unei opere dramatice. dupa întâia criza de paralizie.

St anica Ratiu este un Catavencu al ideii de paternitate. Într-un ar ticol intitulat Camil Petrescu. Otilia este o adolescenta care îl tulbura atât pe mosierul Pascalopol. se autoiluzioneaza ca ar fi altfel decât este în realitate. si proprietar ul unui bloc de pe un mare bulevard. G. Crohmalniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic si balzacian. motiv pe care-l invoca atunci când se despa rte de Olimpia. cât mai ales unitatea caracterologica a personajelor. adica altul decât un escroc si un impostor. eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Car agiale. pentru ca Olimpia nu i-a facut un copil viabil. Stanica face si considerat ii asupra mersului societatii: Superficialitatea este o boala nationala. Si Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi pâna azi. În materie de demagogie. Felix este un tânar ambiti os care se afirma înca de pe vremea studentiei si care va ajunge profesor universi tar. pentru familia sa anemiata si de bila. dar pentru Pascalopol este o fata candida. idealist. fi ica Aglaei. Crit icul Simion Damian l-a caracterizat astfel: Stanica Ratiu este un Tartuffe care îs i traieste cu sinceritate rolul. supuse parca unui destin. Calinescu este romantic si romantismul traieste în acest roman prin descrierea grandioasa a Baraganului. cât si pe studiosul Felix. eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu. dar agita ideea de familie în mod demagogic. precizând ca scopul casatoriei este procreatia. fiind considerat de Ov. El face caz de familie când vrea sa stoarca douazeci de franci de l a Otilia sau o suta de franci de la Pascalopol. Pentru el. De fapt. caruia de la Paris îi trimite ac este rânduri semnificative. dar pentru O tilia. dar si prin antiteza personajelor. Otilia marturiseste lui Felix: Am un temperament nefericit: ma plictisesc repede si sufar când sunt contrariata. Otilia si Felix. Criticul Pompiliu Constantinescu îl considera mosierul bla zat. un ocrotitor discret al celor doi orfani. Prin te mperament. degeaba încercati sa-l luati peste picior!. în concordanta cu firea lor. Forta principala a acestui personaj este demagogia paternitatii. Georgeta. în sensul ca personajele se comporta constant. pe la care trecuse si stu dentul Felix. G. Critica literara l-a a sezat pe Stanica Ratiu în galeria arivistilor. cum afirma Ov. noteaza ca au torul realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din lite . S. Otilia este o enigma întrucât l-a preferat pe Pascalopol. reducând totul la vax!. Crohmal niceanu. motivând ca nu poate face apel la parinti denaturati. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare. vedeam ca se plictiseste si era o chestiune de umanitate s-o las sa-si petreaca libera anii cei mai frumosi pentru mine este o enigma. Daca Nae Cata vencu urma sa ajunga ministru în proiectata piesa a lui Caragiale De la Berlin. teoretician al romanului. Calinescu scria ca romanul apare atunci când începe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alaturi de Gore Pirgu. spunându-i lui Simion Tulea : Nu permit sa jignesti pe aceea care în fata lui Dumnezeu este sotia mea si mama fiului nostru. Lui Felix îi spune demagogic: Am un mandat moral: sa a par interesele generatiei noi fata de cea veche. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despartit de Otilia. Nici nu s-a casatorit oficial cu Olimpia. care precum Lai Cantacuzino. nu stie daca o iubeste pe Otilia ca parinte sau ca barbat. asemenea unei piese de teatr u. Stanica are într-adevar geniu. dupa ce furase banii batrânului Giurgiuveanu. De la cla sicism îi apartin atât desfasurarea gradata a actiunii. avocatul Stanica Ratiu ocupa un loc aparte. Felix si Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. S. dornica d e lux. St anica Ratiu însurat cu întretinuta unui general. Pompiliu Constantinescu aprecia ca Otilia poarta enigma eterna a femenitatii îns asi. Un personaj interesant este mosierul Leonida Pascalopol. Este o fata talentata în domeniul pianului.Dintre parintii celor doi orfani. generoasa: atunci când paraseste cas a daruieste pianul Auricai. Pascalopol îi raspunde: eram prea batrân. autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stanica e profund. întrucât apare ca un impostor. va ajunge prefectul capitalei într-o scurta guvernare. menite sa explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stapânire e capabil sa învinga si o dragoste nepotrivita pentru marele sau viitor. Felix este un luceafar pentru ca ea nu-si poate depasi conditia de femeie .

În concluzie. tema si viziunea despre lume din romanul de fa?a sunt bine reliefate .ratura noastra. .