DESCRIEREA

Actualizarea informațiilor
I Definiție:
Descrierea este modul de expunere prin care se prezintă
trăsăturile/caracteristicile obiectelor, ființelor, fenomenelor etc.
Specie descriptivă în versuri pastelul
II Tipuri de descriere :
1. După modul cum se realizează ( implicare emoțională) există:
a. Descriere obiectivă , în textele nonliterare;
b. Descriere subiectivă, în textele literare și de graniță.

2. După ceea ce descrie , există :

a. Descriere de tip portret;
b. Descriere de tip tablou.

III Trăsăturile descrierii:

1. – se prezintă caracteristicile obiectului/ ființei, accentul fiind pus pe aspect ( elemente
componente, cum este);
2. – prezentarea se face de la general la particular ; este redată inițial imaginea de
ansamblu, apoi obiectivul fiind fixat pe detalii/ elementele componente;
3. – predomină grupurile nominale ( perechile substantiv-adjectiv sau substantiv-
substantiv;
4. – se valorifică mijloace de expresivitate ( imagini artistice și figuri de stil).
IV Descrierea literară tip tablou – model de compunere argumentativă

Text –suport Pe drumuri de munte(fragment), de Calistrat Hogaș

Cerință: Realizează o compunere argumentativă în care să ilustrezi faptul că

fragmentul preluat din opera literară Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaș
reprezintă o descriere literară de tip tablou.
Repere:
-să respecți structura textului argumentativ;
-să identifici două trăsături ale descrierii literare și să ilustrezi prezența acestora, cu ajutorul exemplelor
din text;
-să respecți normele de punctuație, ortografie, exprimare corectă;
-să respecti precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

,,Cât de frumoasă era luna și cât de senină fu noaptea aceea! Tăcerea și misterul mă
înconjurau din toate părțile. Noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea
munții adormiți și visători, ale căror piscuri neguroase păreau că formează hotarele înalte dintre
pământ și cer. O linie de umbră, grațios ondulată, însemna, până dincolo de marginile vederii,
aceste hotare; și această linie se părea trasă pe fundul de umbră și lumină al spațiului adânc
de o mână tainică, colosală și nevăzută.
Nici o mișcare pe pământ, și în aer nici o mișcare! Întreaga fire dormea și visa. Eu nu făceam
nici una, nici alta, sau le făceam, poate, pe amândouă. Mă prefăcusem în o stâncă vie și, în
încremenirea ce mă stăpânea, îmi era cu neputință să-mi leg la un loc gândirile și simțirile
mele... Și pentru ce? Sublimul ucide, și omul e prea mic pentru sublim.
Interjecția e, fără îndoială, singurul tălmaci al sublimului în limba omenească... Și nemărginitei
feerii, ce se desfășura înainte-mi, nu-i răspundea în sufletul meu decât o neînsemnată...
particulă gramaticală! Iată deci la ce se mărginea sărmana mea ființă în măreața noapte......A
repeta în gând un întreg capitol de gramatică înaintea lunii pline, care plutea visătoare în
adâncimile albastre ale spațiului; a atârna câte un punct de exclamație de fiecare stea
tremurătoare, a-ți lărgi, ca o pasăre de noapte, pupilele, spre a vârî prin ele întregul univers în
suflet și a nu te alege, mai la urmă, decât cu ce se alege o bufniță — iată, desigur, starea cea
mai de plâns, în care se poate afla cineva.”

MODEL :
Descrierea literară este un text literar în care sunt prezentate obiecte, peisaje,
ființe, într-un mod care impresionează şi trezeşte sentimente.
Fragmentul preluat din volumul,,Pe drumuri de munte”de Calistrat Hogaș, este o
impresionantă descriere literară a unui peisaj montan ce l-a fascinat pe omul aflat în
explorarea ,,muntelui”. Natura este ca o divinitate în faţa căreia contemplatorul /
admiratorul rămâne uimit.
În primul rând, se înfățișează un tablou surprins noaptea, fiind surprins mijlocul
unei păduri fabuloase. Lumina lunii dă farmec elementelor tabloului, învăluindu-le în
mister. Tabloul montan cuprinde elementele specifice: văi , culmi, brazi, umbra, lumina.
(,, Noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții ...”.
În al doilea rând, textul este o descriere prin frecvența construcţiilor substantiv-
adjectiv( ,,munții adormiți și visători,piscuri neguroase,linie grațios ondulată,mână
tainică,colosală și nevăzută”). .
De asemenea, textul este o descriere literară, limbajul folosit fiind încărcat de
expresivitate, creându-se imagini vizuale de o mare frumuseţe.Toate imaginile, figurile
de stil impresionează prin crearea unui cadru natural dominat de strălucire, armonie
nocturn. Omul trăiește un sentiment de bucurie privind perfecțiunea naturii. Predomină
imaginile vizuale (,,o linie de umbră”), care întrețin atmosfera enigmatică (,,această linie
se părea trasă pe fundul de umbră și lumină al spațiului adânc de o mână tainică, colosală și
nevăzută). Figurile de stil dau o notă enigmatică tabloului, natura fiind personificată (,,
Noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții adormiți și
visători..”). Se regăsesc epitete(,, piscuri neguroase”), inversiuni(,,Întreaga fire” ) etc.
În concluzie, acest fragment este o descriere literară, fiind exprimate trăirile
contemplatorului în mijlocul naturii, folosindu-se un limbaj expresiv.

!!!Temă : Într-o compunere argumentativă , de cel puțin 150 de cuvinte, ilustrați faptul
că poezia ,,Sara pe deal “* de Mihai Eminescu este o descriere de tip tablou a unui
peisaj montan pastoral românesc.

Repere:
-să respecți structura textului argumentativ;
-să identifici două trăsături ale descrierii literare și să ilustrezi prezența acestora, cu ajutorul exemplelor
din text;
-să respecți normele de punctuație, ortografie, exprimare corectă;
-să respecti precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

*Textul-suport se regăsește și în manualul pentru clasa a IX-a de Limba și literatura

română, EDP, la pagina 216.