Caracterizarea Mediile tropicale uscate

Factorii de caracterizare:

1. Localizarea

2. Caracterizarea condițiilor climatice

3. Relieful și solul

4. Floră

5. Exemple de vețuiroare și faună

6. Impactul antropic
Mediile tropicale aride şi semiaride ocupă suprafeţe mari de deşerturi şi semideşerturi. Aproximativ 33,6% din
suprafaţa globului este dominată de secetă, 14,6% fiind regiuni semiaride (cu precipitații de 150–250 mm/an),
15,0% – regiuni cu ariditate evidentă (50-150 mm/an) şi 4,0% – regiuni hiperaride (sub 50 mm/an). Mediile de
viaţă arid şi semiarid sînt ocupate de deşerturi şi semideşerturi în nordul Africii (de la Oceanul Atlantic pînă la
Marea Roşie), în Peninsula Arabică, în statele Irak, Iran, Pakistan, India (Deșertul Thar) şi pe Podişul Mexican
din America Latină. În emisfera sudică aceste medii se întîlnesc în sudul Africii (Deşertul Namib, Deșertul
Kalahari), în America de Sud (Deşertul Atacama) (fig. 6.1), în centrul și vestul Australiei (Marele Deşert
Nisipos, Marele Deşert Victoria).
cantitatea redusă de precipitaţii atmosferice – sub 200 mm pe an. Contrastele termice sînt mari, atingînd valori de circa 50°C
(explicați cauza). Volumul mic de precipitaţii (fig. 6.2) şi evaporarea intensivă influenţează reţeaua fluvială. Majoritatea
albiiCompetenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • caracterizarea complexă a mediilor
geografice tropical şi subtropical; • interpretarea hărţii geografice, a climogramelor; • manifestarea comportamentului ecologic
faţă de mediile naturale. Tema 6 Mediile tropical uscat şi subtropical Tema 6. Mediile tropical uscat şi subtropical 30 Capitolul
II. Tipologia mediului geografic lor sînt seci (ueduri – albii uscate ale rîurilor) și doar fluviile mari (Nil, Murray), care îşi au
izvoarele în regiuni bogate în precipitaţii atmosferice, traversează deşerturile, creînd condiţii de viaţă pentru plante şi animale,
inclusiv pentru dezvoltarea agriculturii. Vînturile puternice generează furtuni violente de nisip, transportînd particulele fine pe
distanţe de pînă la sute de kilometri.
Procesele geomorfologice dominate de dezagregare sînt rezultatul insolaţiei, al contrastelor
termice şi al acţiunii eoliene. Relieful acestor medii este specific, fiind reprezentat de erguri
(îngrămădiri haotice de dune cu diferite forme, întinse pe suprafeţe de zeci şi mii de kilometri
pătraţi, caracteristice Africii), hamade (podişuri pietroase în Sahara de pe care vîntul a
spulberat nisipul), munţi cu versanţi abrupţi și grohotişuri la poalele acestora.
Solurile sînt brune-cenuşii de deşert.
Vegetaţia este săracă, speciile de plante prezentînd o serie de adaptări: ciclu vegetativ scurt, rădăcini lungi şi
adînci, seminţe rezistente, frunze mici, transformate adesea în spini, tulpini care au funcția de fotosinteză. Se
întîlnesc, de asemenea, tufişuri ghimpoase, ierburi ţepoase, plante suculente (cactuşi).
Fauna acestor medii este la fel de săracă. Majoritatea speciilor de animale duc un mod de viaţă nocturn, fiind
rezistente la temperaturi ridicate şi la lipsa îndelungată a apei (şopîrle, şerpi, scorpioni, rozătoare). În Sahara şi
în sud-vestul Asiei trăieşte dromaderul (cămila cu o singură cocoaşă ).
Efectul antropic

• Exploatare zacamintelor de petrol si gaze naturale duce la formarea

unor medii locale antropice
• cultivare