Era Neozoic, numit i Neozoic sau Cenozoic (nsemnnd "via nou", din greac

(kainos), "nou", i (zoe), "via"), este cea mai recent dintre cele trei ere geologice clasice.
Cuprinde cei 65,5 milioane de ani, ncepnd de la sfritul Cretacicului (Mezozoic), cnd au disprut
ultimii dinozauri teretri. Dureaz pn astzi. n decursul acestei ere continu dezvoltarea
mamiferelor i apare omul. De-a lungul acestei durate peisajul fizic si formele de via au prins contur
i au ajuns la o form apropiat de cea de astzi.
n ce privete lumea vegetal din Neozoic, inc din Cretacic, ca urmare a formrii catenelor
alpine i a modificrilor climatice i geografice, flora a fost nlocuit de flora neofitic, foarte
asemntoare cu cea actual. Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lsnd
loc plantelor cu flori. Ele cunosc n Cretacic o mare dezvoltare, pentru ca la inceputul Paleogenului o
adevarat explozie s introneze definitiv mai toate familiile ai cror reprezentan i constituie flora
actual.
n lumea animal, cu decalajul impus de adaptarea la noile condi ii de hran, revolu ia
neozoic apare mai tarziu. Dar, n mod ciudat, nu cu acestea se define te nceputul Neozoicului, ci cu
fapte negative: dispariia amoniilor i a reptilelor gigantice. Exist totu i i un criteriu pozitiv, apari ia
unor organisme unicelulare, foraminiferele de talie mare, numite Numulitide, ce nu vor exista dect
n Paleogen, de unde i tendinta de a denumi aceast perioad, Numulitic .
n afar de numulii, Neozoicul este, n domeniul nevertebratelor, era necontestat a
molutelor, mai precis, a scoicilor i a melcilor. Ele sunt adaptate apei srate marine i apei dulci, iar
melcii pn i vieii de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apari ia mamiferelor
primitive n Triasicul trziu, cam n acelai timp n care au ieit din peisaj dinozaurii. De i domina ia
totala a dinozaurilor nu lsa loc altor vieuitoare, mamiferele au ramas retrase n spa iu. Pe la sfr itul
Mezozoicului, dinozaurii i alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia dupa ce dinozaurii au fost
eradicati mamiferele si-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu
important in care putem realiza cu ajutorul fosilelor cum un grup il inlocuieste pe altul mai mare .
Mamiferele se deosebesc de reptile in mai multe privinte. Printre aceste diferente, mamiferele
se nasc vii si isi mentin temperatura corporala, de aceea se si numesc si fiinte cu sange cald .
Acest lucru le-a ajutat sa suprevietuiasca in regiunile reci si sa-si gaseasca hrana de-a lungul oricarui
anotimp sau moment al zilei. Alte adaptari specifice mamiferelor au fost dezvoltarea parului pe corp si
evolutia inimii si a plamanilor.
Imediat dupa disparitia reptilelor, doua grupuri de mamifere, marsupialele si placentarele, s-au
dezvoltat si s-au desfasurat in teritoriu.
Un prim grup il costituie mamiferele fara placenta, marsupialele, cu o mare raspandire pe
toate continentele si cu o mare varietate de forme, restrans astazi doar la Australia si America de Sud.
Dintre mamiferele cu placenta,care formeaza marea majoritate a mamiferelor in general, grupul
primitiv al insectivorelor este important, caci din el se trag probabil celelalte placentare. Carnivorele au
inceput cu forme primitive in Paleogen (cum ar fi stramosii hienei), ajungand pana la forme evoluate,
ca Machairodus, cel mai temut dusman al erbivorilor, ce avea colti ca niste baionete de o jumatate de
metru. Erbivorele au inceput tot cu forme primitive, pentru ca pe la mijlocul Paleogenului sa se
diferentieze cele trei ordine importante ce cuprindeau proboscidienele (de exemplu elefantii),
animalele cu copite perechi, paricopitatele (de pilda caii) si cele cu copite nepereche, imparicopitatele
(rumegatoarele s.a.). La toate in lungul evolutiei lor se observa o complicare si specializare a dentitiei,
o marire a taliei si o lungire a picioarelor. Dintre neamurile rinocerilor este de retinut imensul
Baluchiterium, considerat cu cei 5 m lungime si 4 inaltime,cel mai mare mamifer terestru ce a existat
vreodata.

Tabloul faunei Neozoice se completaza cu rozatoare, neamuri de lilieci etc. si cu primatele

(maimutele) ce ne intereseaza in mod deosebit, caci din ele va lua nastere omul. Ele au aparut inca de
la inceputul Paleogenului cu forme primitive (lemuroide), dar la sfarsitul perioadei sunt deja prezente
antropoidele, dintre care forma Propliopithecus sta, probabil, la originea omului.
Bogata lume vegetala si animala a Neozoicului era adaptata unui relief variat si unor climate
diversificate pe care le crease marea revolutie tectonica alpina. In general, climatul era mai cald decat
cel actual,de unde si raspandirea savanelor, pe care le populau turmele erbivore, pandite de rapacele
carnivore. Aceste savane vor fi distruse in mare masura de urgia glaciara.
Marea faramitare a continentelor, pe care o cunoaste astazi globul, s-a realizat in Neozoic prin
separarea mai departe a placilor, proces inceput in Mezozoic. Atlanticul de Sud ia acum proportiile
unui ocean, se desavarseste separarea Australiei de Antarctica, iar peninsulele Europei (Iberica,
Italica si Balcanica) isi ocupa pozitiile actuale. Subductiile din jurul Mediteranei duc la ridicarea
lanturilor alpine mai tinere (de pilda Subcarpatii nostri) iar India, desavarsindu-si calatoria, ajunge sa
se ciocneasca de Asia, ridicand aici cel mai grandios lant de munti, Himalaya. Interesanta este
desprinderea insulei Madagascar de Africa, ea plecand la inceputul Paleogenului cu o fauna primitiva
de mamifere, pe care o conserva pana astazi, ferita fiind de imixtiunea altor forme evoluate care in alte
parti ale lumii au distrus pe cele primitive.