Sunteți pe pagina 1din 3

R T PENTRU CULTURĂ • PAȘAPORT PENTRU CULTURĂ • PAȘAPORT PENTRU CULTURĂ •

PO CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


A
Ă • PA Ș

SIMULARE BACALAUREAT – 11–22 FEBRUARIE 2019


PAȘAPORT PENTRU CULTURĂ – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

FIȘĂ DE CONCURS
R
TU

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE pro lectura


L U
• PAȘAPORT PENTRU CULTURĂ • PAȘAPORT PENTRU CULTURĂ • PAȘAPORT PENTR U C

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

PUNCTAJ

FILIERĂ TEORETICĂ – PROFIL REAL;


FILIERĂ TEHNOLOGICĂ – TOATE PROFILURILE
(CU EXCEPȚIA PROFILULUI PEDAGOGIC)

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește următorul fragment:
Doar cu opera sa de prozator și de dramaturg, Mihail Sebastian ar fi devenit, după
schimbarea de paradigmă* instituită de cele două‑trei generații de scriitori și de critici
postmoderni, un autor căzut în desuetudine*. Pe drept sau pe nedrept – asta este o altă
discuție, și ea ar merita purtată cât de curând. În orice caz, marea lui șansă s‑a dovedit a
fi fost publicarea, în 1996, a Jurnalului. Dezvăluind, pe de o parte, lucruri surprinzătoare
despre o epocă agitată și despre o lume literară în interiorul căreia relațiile dintre scriitori
reflectă, în mic, tensiunile ori chiar seismele din plan politic, dar și, pe de altă parte, amănunte
semnificative privitoare la identitatea profundă a diaristului, lectura Jurnalului a pus într‑o
nouă lumină opera autenticistului Sebastian – dacă nu în întregul ei, măcar pe anumite
segmente privilegiate, cum ar fi proza „autoficțională” din De două mii de ani și Cum am
devenit huligan.
Totodată, Sebastian rămâne în atenție – ca subiect al unor dezbateri ce ating deseori
accente polemice – și datorită activității sale de publicist. Activitate asiduă, asupra cuprinderii
și întinderii căreia insistă, de ceva vreme, cercetători mai vechi și mai noi, de la Cornelia
Ștefănescu, Dorina Grăsoiu și Geo Șerban la Marta Petreu și Mihai Iovănel, spre a da numai
câteva exemple. Peste 2 500 de texte, acoperind domenii, subiecte și registre variate, cronici
literare sau de spectacol, eseuri, studii, luări de poziție în chestiuni ideologice, articole de
analiză politică, toate acestea configurează opera unui publicist redutabil atât prin anvergura
intelectuală, cât și prin puterea de muncă. A unui publicist „angajat” pe diferite fronturi
(estetice ori politice) și, date fiind autenticitatea și pasionalitatea angajamentului său, în
măsură să contrarieze și să suscite controverse – la vremea respectivă, dar și azi, la aproape
șapte decenii de la dispariția sa. Oricât de frapante ar fi însă unele dintre adeziunile și
aserțiunile sale, nu‑i poate fi contestată, cred, acestui intelectual buna‑credință cu care intră
în luptă, pentru o cauză (de multe ori pentru o idee) sau alta.
(Bianca Burța‑Cernat, Tânărul Mihail Sebastian și urgențele „ultimei ore”)

*paradigmă – model, exemplu;


*desuetudine – demodare, perimare.
1
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu
privire la textul dat:
1. Explică sensul din text al sintagmei a pus într‑o nouă lumină. 6 puncte
2. Precizează contextul/evenimentul cultural care a împiedicat căderea în desuetudine a
scriitorului Mihail Sebastian, așa cum reiese din articolul dat. 6 puncte
3. Menționează două aspecte pe care le dezvăluie Jurnalul lui Mihail Sebastian, utilizând
informațiile din fragmentul dat. 6 puncte
4. Evidențiază modul în care a fost receptată activitatea de publicist a lui Mihail Sebastian.
6 puncte
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, motivul pentru care Mihail Sebastian poate fi considerat un
publicist redutabil, pe baza informațiilor oferite de text. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă activitatea


unui jurnalist prezintă sau nu interes în contextul epocii sale, raportându‑te atât la informațiile
din fragmentul extras din articolul Tânărul Mihail Sebastian și urgențele „ultimei ore” de
Bianca Burța‑Cernat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme
de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum
150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL AL II‑LEA (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificația fragmentului următor, evidențiind două
trăsături ale personajului Pașadia Măgureanu:
Îl găseam în odaia lui de lucru, lăcaș de liniște și de reculegere, în care nimic nu pătrundea
din lumea din afară. În acea încăpere, căptușită cu postav de fața iascăi și înconjurată peste
tot de dulapuri ferecate în pereți, cu geamurile perdeluite, câte neuitate ceasuri m‑a ținut,
pironit în jilț convorbirea oaspelui. Miezoasă și cuprinzătoare, reținută și măiestrită, fără
lăbărțări, razne și prisosuri, ea învăluia în mreje puternice, uimea, răpea, fermeca. Pașadia
era deopotrivă meșter pe pană și în tinerețe zugrăvise frumos. Era de necrezut cât citise. Istoria
o cunoștea ca nimeni altul, ea desăvârșise la dânsul darul înnăscut de a judeca fără să se
înșele oamenii; multora pe atunci în plină înălțare el le‑a prevăzut, apropiata, trista prăbușire
și nu pot uita cum rostind cuvintele cobitoare ochii îi licăreau siniștri. Pașadia Măgureanu!
Am privit ca un har al Proniei* simpatia ce dânsul a avut pentru mine și mă mândresc de a fi
ciracul* acestui mare răzvrătit, atât de stoic*, căruia din toate cusururile ce‑i găsea lumea, nu
mă învoiam a‑i recunoaște decât unul singur – acela însă de neiertat: prieteșugul cu Gorică.
(Mateiu Caragiale, Craii de Curtea‑Veche)
*Pronie – divinitate supremă, dumnezeire, Dumnezeu; providență;
*cirac – om de încredere, ucenic, discipol;
*stoic – care rezistă în fața tentațiilor vieții; ferm, curajos.
2
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctu-
ația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum


50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL AL III‑LEA (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale
romantismului, prin raportare la un text studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului studiat într‑o perioadă,
într‑un curent cultural/literar sau într‑o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/scene/secvențe relevante pentru tema textului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru
textul ales (de exemplu: titlu, incipit, final, relații de opoziție și de simetrie, motive
literare, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de
analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia –
2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum


400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.