= analiza, la alegere, a doa elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru studiat, din seria: titli, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive Nota! Ordinea integra reperelor In cuprinsul eseulu est la alegere Pentru confinutul eseulu, vei primi 18 puncte (cite 6 puncte pentru flecare ceringSreper) Pentru organizarea discursuli, vei primi 12 puncte (existenja parlor componente ~ introducere, cuprins incheiere = 3 puncte; logiea inlanjulrtidellor -3 puncte; abla? de analizd st de argumentare ~ 3 puncte, Clartiatoa exprimarii~2 puncte; respectarea prectzarii privind numdirul minim de cuvinte ~1 punct) fn vederea acordirll punctajuluk pentru organizarea discursulul, escul trebuie si aibS minimum 400 de ccuvinte #1 si dezvolte sublectal propus. © REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea intregii lucrari, vei primi 10 puncte, numai in cazul tn care aceasta intruneste minimum 300 de cuvinte gi confine raspunsuri la cerinfele date (wtlizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia ~ 3 punete; asezarea in pagind, lizibilitatea - 1 punet). Modelul nr. 49 + Toate subiectele stint obligatorii. Se acorda z« + Timpul de lucru efectiv este de trei ore. ce puncte din oficiu. SUBIECTULT (40 de puncte) Citeste urmitorul fragment: Freud definea creatia artisticd drept 0 implinire sau 0 satisfacere prin fantezie a dorinjelor negate ale unui om ~ artistul — care Isi determina constientul sa accepte gandurile inconstientului, crednd astfel premisa aparitiei acelui ceva, care in final va procura o pldcuta satisfactie, att artistului, edt si celor care fi impartasese creatia. De fapt, vorbim despre vehicularea si livrarea emotiei, a sentimentelor. Adicd, despre arte. Daed fotografia este arta, atunci ar trebul sd poati intra in ceea ce am putea muni sufletul omului gi sd devina 0 transcendere céitre spiritual, ocolind evidenja si copierea realitai(i. Ata timp cat asta se intdmpla, granija dintre un amator ~ cel pentru care fotografia un hobby ~ si un profesionist ~ cel ce face din fotografie o profesie ~ mu ar trebui sa existe. Asta fine deo alegere a fiecdruia, pentru ca mebuie investit tmp si este necesard 0 instrumentare literara, poeticd, plasticé si muzicald, 0 autoinstructie permanent, care va dezvolta un sim{ interior capabil sa identifice ulterior situatia de fotografiere si modalitatea prin care surprinzi si livrezi emofia acestela. In fotografia de artd, nofiunile de amator si profesionist se amestecd, amator poate deveni si profesionistul ~ care trdieste din evenimente ‘Sau jurnalism ~ pentru cd doar sidpdneste tehinic fenomenul, pentru cd sensibilitatea cedeaza ‘in fata rutinei. ‘Fotografia de arta insd nu se prea vinde — pentru cd nu este ined definita clar, pentru ca prea putin! o injeleg ca find croitd pe expresivitéti complexe ~, iar asta face ea ca si fie ocolitdé de profesionistil rutinafi. Aici, dincolo de specialtzarea profesionistului care va reusi $a i3i valorifice munca, [.] amatorul pierde de obicei din varil motive: graba, lipsa unui Suport teoretic, lipsa de experienja. Poate avea sansa unei aprecieri conjuncturale in refelele de socializare, un mod modern de hrana (sa il zicem ,,spirituala”), uneori nesdndtos, pentru ‘cd intdreste doar orgoliul. Sorin Bejenaru, Culnura este flicutd de oameni onesti, preocupati de valor! spirituale in revista Cultura 116 A. Serie 1 Me 2. Ind fins 3. Ex Pre din 5. Pre rap Nout! Ra B. Re est Jn redac = fo sad ut == Eeedepuncte) famezie a é gandurile ao placura im despre putea numi 431 copierea re fotografia bul sd existe. necesard 0 mia, care va ‘modalitatea de amator si ‘i evenimente tea cedeaza ‘ar, pentru co ca ea sd fie ‘care va reusi ‘a, ipsa unui ale in rejelele Indios, pentru sameni onest, vista Cultura |A. Serie pe foaia de examen raspunsul la flecare dintre urmitoarele cerinje cu privire la text: 1. Mentioneaz sensul din text al sintagmei ocolind evidenta. 4p. 2, Indicd, valorificdnd informatiile din textul dat, care este, in conceptia lui Freud, finalitatea artei, 4p. 3. Explicd, pe baza informatiilor transmise de text, in ce condifii 0 fotografie poate fi cconsiderata o creatie artistica. 4p. 4. Precizeaza doud motive pentru care fotografia de arta nu se prea vinde, aga cum reiese din textul citat. 4p. 5, Prezint conceptia autorului articolului despre fotograful_amator si cel profesionist, raportindu-te la intregul continut al textului dat. 4p. Raispunsurile vor fi formulate in enunfur B. Redacteazd un text de 150-300 de cuvinte, in care s& argumentezi dac& fotografia poate sau nu poate fi consideratd o art, folosind informatiile din fragmentul extras din Cultura teste facuta de oameni onesti, preocupati de valori spirituale de Sorin Bejenaru. 20 de puncte fn redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea tezei/problematicii puse in discutie: 2p. = mentionarea pozitici pe care o ai fata de tezi/problematica; 2p. ‘cnunjarea si dezvoltatea corespunzitoare a doud argumente adecvate pozifiei adoptate: + formularea unei concluzii pertinente; 2p. utilizarea coreetd a conectorilor in argumentare; Ip. = respectarea precizSrii privind numarul de cuvinte. Ip. ‘oi! in claborarea rdspunsulu, te vei raporta la informayjile din fagmental dat. Folosirea altor informa ‘ee facutativa. SUBIECTUL al 40 Comenteaz’, in minimum 50 de cuvinte, textul urmitor, evidentiind doua trasaturi ale sgenului lirie: ‘Am sii oprese mégarul din mersul Iui cuminte ‘Sub un cires, de roade si de ani mulfi boltit. Ciresul va fi rosu ca gicn copilarie, Ciresele pe ramuri vor atdrna cercel, Cu Braje goale, fata va prinde-n sorful ei, La flece préajind, 0 sutd si o mie. ‘Si cand, tarziu, lungi umbre se vor culea pe lunci, Cand gol va fi ciresul, lar cerul plin de stele, Bunicit i-as aduce acasa cosuri grele. De-as mai avea bunica $i sufletul de-atunci! Ton Pillat, Ciresul