CICLONII TROPICALI

Anghel Corina Elena și Sîrbulescu Vasilica Daniela

 CICLON TROPICAL

 În meteorologie un ciclon tropical este
o furtună în formă de vârtej, care se
formează într-o zonă
depresionară tropicală de la
suprafața oceanelor, cu diametrul
uneori până la câteva mii de kilometri.
Este formată dintr-o masă mare
de nori și furtună care, datorită unui
sistem de vânturi circulare puternice se
rotesc tridimensional în formă de
spirală în jurul unui centru, în sens
direct (adică invers sensului acelor de
ceasornic) în emisfera nordică și în
sens retrograd (adică sensul acelor de
ceasornic) în cea sudică.
 ENERGIA CICLONULUI

 Energia ciclonului provine
din degajarea de căldură
 provenită din condensarea la
altitudine a vaporilor de apă
 formați la suprafața
oceanului. În sens 
termodinamic, un ciclon
tropical poate fi considerat o 
mașină termică.
  CICLONII TROPICALI SUNT CUNOSCUTE DREPT FURTUNI CU
NUCLEU CALD

 Acest fenomen de condensare ca sursă principală

de energie diferențiază ciclonii tropicali de alte
fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din
zonele depresionare din zonele temperate, care-și
iau energia din diferențele de temperatură la
întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi
diferite. De aceea, cantitatea de energie
acumulată de un ciclon tropical este în funcție de
timpul cât acest ciclon rămâne deasupra apelor
calde, care îi furnizează prin evaporare
 umiditatea atmosferică necesară dezvoltării.
Degajarea lentă a căldurii în urma condensării
ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 -
20 °C față de temperatura troposferei în
exteriorul ciclonului. De remarcat că această
zonă caldă este numai la înălțime, la suprafața 
solului temperatura este cu câteva grade mai
mică decât a zonei din jurul ciclonului datorită
reducerii de către nori a insolației și a 
precipitațiilor.
 EXPLICATIA TERMENILOR

 Termenul de „ciclon” se referă

la mișcarea generală a
fenomenului, o mișcare de
rotație în sensul opus acelor
de ceasornic în emisfera
nordică, respectiv în sensul
acelor de ceasornic în emisfera
sudică. Termenul de „tropical”
se referă atât la zona predilectă
de formare, cât și la
caracteristicile termodinamice
ale maselor de aer în care se
formează.
 STRUCTURA
 Toți ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferică scăzută, măsurată la
nivelul solului. Presiunile înregistrate în centrul ciclonilor sunt cele mai mici
care se întâlnesc la suprafața Pământului la nivelul mării.  Vaporii de apă
formați la suprafața oceanului au o densitate mai mică decât a aerului, cam
62 %, ca urmare ei se ridică. La întâlnirea unei zone de aer cu temperatură mai
mică ei condensează, eliberând căldura latentă de condensare. Aceasta se face
treptat cu înălțimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon crește în jurul
axei ciclonului. Cu excepția temperaturii aerului din imediata apropiere a
suprafeței oceanului, care este determinată de temperatura suprafeței apei,
zona din interiorul ciclonui este mai caldă decât cea din jurul său.
 În centrul ciclonului se găsește o zonă lipsită de vânturi și precipitații,
numită ochiul ciclonului (ochiul furtunii), furtuna desfășurându-se aparent în
jurul său. Ochiul unui ciclon tipic are un diametru de 30 - 60 km și poate fi
însorit sau acoperit de nori. Prin contrast, cele mai puternice vânturi se
întâlnesc chiar la marginea ochiului.
 ISTORIA CICLONULUI

 Termenul „ciclon” a fost

folosit pentru prima dată
de căpitanul de marină
britanic Henry
Piddington (1797-1858)
în 1842.
 CLASIFICARE
 Ciclonii tropicali sunt clasificați în trei
mari categorii bazate pe intensitatea
fenomenologiei: depresiuni tropicale,
furtuni tropicale și un al treilea grup de
furtuni mai intense, al căror nume
depinde de regiune. De exemplu, dacă o
furtună tropicală are loc în nord-vestul
Pacificului și atinge vânturile de mărimea
unui uragan pe scara Beaufort , se
numește „ taifun ”; dacă o furtună
tropicală de aceeași magnitudine are loc
în bazinul nord-estic al Pacificului, se
numește „ uragan ”. Termenii „ uragan ”
și „ taifun ” nu sunt folosiți în emisfera
sudică sau în Oceanul Indian. În aceste
bazine se numesc cicloni .
 Ciclon este termenul cunoscut întotdeauna în 
Oceanul Indian ( cicloni ), de când a fost folosit
pentru prima dată de președintele Comisiei
maritime din Calcutta la mijlocul secolului al
XIX-lea. Este folosit și în Pacificul de Sud.
Provine din grecescul kuklos care înseamnă
„circular”. Termenul este adesea însoțit de diverse
adjective (de exemplu: tropical ) în alte zone.
 Uragan este termenul pentru cicloni din 
Atlanticul de Nord ( uragane , vezi 
Uraganul din Atlantic ) și din nord-centrul și nord-
estul Pacificului , [9] la est de linia de date , în
memoria zeului maya al furtunilor, Huracan ;
 Taifun este termenul pentru cicloni din nord-
vestul Pacificului ,la vest de linia de dată , în
Marea Chinei ( taifun ), de la tái fēng ( 
chineză simplificată台风 , chineză tradițională颱
風 ) sau dă fēng ( 大风 , 大風 care înseamnă " vânt
mare ").
Ciclon tropical

Uragan

Taifun
 DEPRESIUNE TROPICALĂ

 Depresiunea tropicală este un sistem de nori și furtuni

în care vânturile ating o viteză maximă de 63 km / h . Nu
există „ochi” și nu sunt organizate în spirală , așa cum se
întâmplă de obicei la cicloni. Există totuși o zonă de
presiune scăzută din care ia numele de „ depresiune ”.
Aceasta este etapa inițială care poate evolua într-un
adevărat ciclon / uragan / taifun dacă apar condițiile
fizice adecvate pentru dezvoltare.
 TAIFUNURI, URAGANE SAU CICLONI

 Taifunele (uragane sau cicloni) sunt depresiuni , adică zone

cu presiune atmosferică foarte scăzută, cu o extensie de
câteva sute de kilometri, organizate în spirale sau în vortexuri
atmosferice violente reale care provoacă vânturi puternice,
precipitații abundente și inundații puternice de-a
lungul coastelor . Se formează numai pe mare, pătrunzând
marginal în interiorul continentelor , unde se diminuează
rapid și sunt tipice mării tropicale. Formarea lor are loc la
sfârșitul verii și toamnei când aerul fierbinte și umed este
staționat pe mări datorită temperaturilor mai ridicate atinse de
apa de suprafață.
CATEGORII DE URAGANE
 Uraganele sunt cicloni care pot fi foarte devastatori, de aceea este esențial să le cunoaștem
pentru a lua măsurile necesare și pentru a evita astfel pierderea vieții umane.
 Scala de uragane Saffir-Simpson distinge cinci categorii de uragane:
 Categoria 1: viteza vântului este între 119 și 153km / h. Provoacă inundații de-a lungul
coastelor și unele daune porturilor.
 Categoria 2: viteza vântului este între 154 și 177km / h. Provoacă daune acoperișurilor,
ușilor și ferestrelor, precum și în zonele de coastă.
 Categoria 3: viteza vântului este cuprinsă între 178 și 209 km / h. Provoacă daune
structurale în clădirile mici, în special în zonele de coastă și distruge casele mobile.
 Categoria 4: viteza vântului este între 210 și 249km / h. Provoacă daune pe scară largă
structurilor de protecție, acoperișurile clădirilor mici se prăbușesc, iar plajele și terasele se
erodează.
 Categoria 5: viteza vântului este mai mare de 250km / h. Distruge acoperișurile clădirilor,
ploile abundente provoacă inundații care pot ajunge la etajele inferioare ale clădirilor din
zonele de coastă și poate fi necesară evacuarea zonelor rezidențiale.
 BENEFICIILE CICLONILOR TROPICALI
Deși pot provoca daune grave, adevărul este că și ele sunt foarte
pozitiv pentru ecosisteme, cum ar fi următoarele:
 Ele pot pune capăt perioadelor de secetă.
 Vânturile generate de un uragan pot regenera învelișul vegetal,
îndepărtând copacii bătrâni, bolnavi sau slabi.
 Poate aduce apă proaspătă în estuare.
 ȘFÂRȘIT!!!!!!
MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE!