Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ciclonul este o depresiune izolat, a crui diametru poate atinge ntre 300 i 1 000 km, care se dezvolt deasupra mrilor calde intertropicale. Ciclonii tropicali numiti si taifunuri, hurricane sau uragane, se formeaza numai deasupra marilor si oceanelor. Structura lor este simetrica, fronturile atmosferice lipsind cu desavarsire. Comprativ cu ciclonii sau depresiunile barice din zonele temperate, care acopera portiuni vaste ale suprafetei terestre, ciclonii tropicali sunt mai mici. Vanturile sufla cu viteze de 250 km/h, ceea ce le confera o putere distructiva exceptionala. n meteorologie un ciclon tropical este o furtun n form de vrtej, care se formeaz ntr-o zon depresionar tropical de la suprafaa oceanelor, cu diametrul uneori pn la cteva mii de kilometri. Este format dintr-o mas mare de nori furtunoi care, datorit unui sistem de vnturi circulare puternice se rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui centru, (n sens retrograd n emisfera nordic i n sens direct n cea sudic). Energia ciclonului provine din degajarea de cldur provenit din condensarea la altitudine a vaporilor de ap formai la suprafaa oceanului. n sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o main termic. *Depresiune= presiune atmosferic redus
1.Ochiul ciclonului
2.Corpul ciclonului
Diametrul este mai mic la suprafata terestra unde viteza vantului are valori mai reduse si se evazeaza spre inaltime o data cu crestera vitezei vantului si implicit a fortei centrifuge. Benzile de nori cumuliformi, formati din picaturi de apa se rotesc in spirala atingand diametre de 300 km, iar umbrela norilor de gheata, de deasupra, se intinde pana la 600-800 km de centrul ciclonului. Regiunea ocupata de nori a ciclonului tropical, mult mai vasta decat ochiul de senin si calm atmosferic, este caracterizata prin vanturi violente, ploi torentiale, miscari verticale intense si o turbulenta considerabila. La trecerea ochiului ciclonului pe deasupra unui punct oarecare se produce o slabire accentuata a vitezei vantului, care poate atinge chiar calm total. Aceasta nu este insa decat o faza temporara, dupa care vantul va sufla din nou cu violenta, dar din sens opus. Necunoasterea acestei caracteristici a ciclonilor tropicali ii face uneori pe locuitorii zonelor afectate de aceste fenomene periculoase, sa considere intervalul de calm drept sfarsitul furtunii. Ca urmare, ei isi parasesc adaposturile, expunandu-se unor grave primejdii. Chiar daca pare neverosimil, aceasta este o eroare care a provocat pierderea multor vietii omenesti.
Regiunea care cuprinde sudul si mai ales sud-vestul partii de nord a Oceanului Atlantic(7.3 cicloni pe an). In cuprinsul ei se disting cinci subregiuni cu caracteristici proprii:
a) Subregiunea Insulelor Capului Verde in care ciclonii se dezvolta pe parcursul lunilor august si septembrie; b) Subregiunea cuprinzand estul si nordul Indiilor de Vest, Peninsula Florida si coasta de sud-est a S.U.A cu cicloni din iunie pana in octombrie; c) Subregiunea nordului Marii Caraibilor, cu cicloni mai ales in iunie si octombrie; d)Subregiunea sud-vestului Marii Caraibilor, cu cicloni mai ales in iunie si octombrie; e)Subregiunea Golfului Mexic, cu cicloni din iunie pana in octombrie; II. Subregiunea Pacificului de Nord din largul coastelor vestice ale Mexicului(5.7 cicloni pe an), cu hirricane in perioada iunie-noiembrie. III.Regiunea sud-vestica a Pacificului de Nord, in special Marea Chinei, Insulele Filipine si sudul Japoniei(21.1 cicloni pe an), cu taifunuri mai ales din mai pana in decembrie. IV. Regiunea nordica a Oceanului Indian, cu doua subregiuni distincte: a) Subregiunea Golfului Bengal,cu 6 cicloni pe an, dezvoltati in perioada aprilie-decembrie; b) Subregiunea Marii Arabiei, cu 1.5 cicloni pe an, produsi in perioada septembrie-decembrie. V. Regiunea sudica a Oceanului Indian, cu o singura subregiune mai bine conturata: a) Subregiunea cuprinsa intre tarmurile estice ale Insulei Madagascar si 90 longitudine estica, cu 0.9 cicloni pe an, in perioada noiembrie-aprilie. VI.Regiunea Pacificului de Sud, situata intre coastele estice ale Australiei si meridianul de 140 longitudine vestica,cu cicloni in perioada decembrie-aprilie.
Efectele ciclonilor:
Efecte principale Vnturi violente Inundaii provocate de unda de furtun Ploi toreniale Tornade Victime Efecte secundare Epidemii Pan de curent Probleme legate de transporturi
2. Uraganul Irene a fost un ciclon tropical activ n Atlanticul de Nord, reprezentnd o ameninare iminent asupra insulelor Turks i Caicos, Hispaniola, Bahamas i asupra coastei estice a Statelor Unite ale Americii, mai ales ntre Carolina de Sud i Noua Anglie. Este al noulea ciclon al anului 2011 i primul care atinge categoria de uragan. S-a dezvoltat dintr-o zon de presiune sczut n apropierea insulelor Barlovento. Pe 21 august, uraganul Irene a trecut n apropierea insulelor Saint Croix, urmnd apoi a atinge insula Puerto Rico, manifestndu-se prin vnt puternic i cauznd pagube moderate. Pe 24 august, dup ce traverseaz insulele Bahamas i insulele Turks i Caicos, n apropierea insulei Acklins se transform n primul uragan de intensitate mare al sezonului (categoria 3). Se ateapt s ating Carolina de Sud cu aceeai intensitate.Au murit 41 de persoane,iar pagubele au fost de 10,1 miliarde de dolarri.
3. Uraganul Sandy a fost un masiv ciclon tropical de sezon trziu care a afectat Jamaica, Cuba, Bahamas, Haiti, Republica Dominican i Statele Unite ale Americii. n prezent acesta a afestat profund Coasta de Est a Statelor Unite ale Americii i Canada de Est. Fiind al 18-lea ciclon tropical, a 18-a furtun care a fost denumit, precum i al 10-lea uragan din Atlantic din sezonul 2012 al uraganelor, Sandy s-a dezvoltat dintr-un val tropical alungit din Marea Caraibelor de vest la 22 octombrie 2012. A sczut ca intensitate (depresiune tropical), apoi s-a ntrit rapid i s-a transformat ntr-o furtun tropical ase ore mai trziu. Sandy s-a mutat ncet spre nord spre Antilele Mari i, treptat, s-a consolidat.Uraganul Sandy este de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson care are cinci nivele. S-a ntins pe o suprafa relativ mare, de cel puin 800 de kilometri