Hazardele pe glob

NITA CALIN
Hazarde naturale

1. Seismele
Seismele sunt miscarile bruste ale scoartei terestre care impun trepidatii cu un impact
puternic asupra asezarilor.
Cele mai numeroase se gasesc la contactul dintre placile tectonice.
Ca urmari pot fi: fisurarea, prabusirea cladirilor, alunecari de teren, prabusiri, aparitia
unor falii, valuri seismice (tsunami).
Hazarde naturale

Eruptii vulcanice

Eruptia vulcanica este una din cele mai cunoscute forme ale vulcanismului, manifestandu-se printr-o eliminare in
cantitati diferite de material provenite din camera sau rezervorul de magma, a vulcanului.

Tipuri de vulcani:

1. Dom Vulcanic - Ridicat de eruptia lenta a lavei groase, vascoase.

2. Vulcan-scut - Con de mica altitudine, tipic pentru Hawaii.
3. Stratovulcanii - Con clasic, abrupt de lava și straturi de cenusa.
4. Caldeira - Con prabusit. In aceste cratere se formează deseori lacuri.
Hazarde naturale

Vulcani celebri:
⮚ Cotopaxi din Ecuador: Cu o inaltime de 5 911 m, Cotopaxi a erupt de 50 ori din
1738. Ultima eruptie cunoscuta a avut loc în 1904, iar in 1975 vulcanul s-a trezit
pentru scurt timp.

⮚ Vezuviu din Italia: in 79 d.Cr. eruptia Vezuviului a distrus orasele romane Pompei
si Herculane. O eruptie similara in prezent ar avea efecte devastatoare în acesta
regiune dens populata.
Hazarde climatice si hidrologice

Uragane

Uraganul este un ciclon tropical cu viteza mare de deplasare (care atinge sau depaseste 64 noduri = 118
km/ora) si care se manifesta in special in Marea Caraibelor. Prin generalizare, orice vant care atinge sau
depaseste 12 grade pe scara Beaufort.

Energia colosală a ciclonului provine din condensarea la altitudine a vaporilor de apă care se formează
la suprafaţa oceanului.
Rafale de vânt convergente forţează intrarea aerului cald în atmosferă, unde eliberează căldura latentă
pe măsură ce se transformă în nori şi ploaie.
Schimbul de căldură de la suprafaţă crează vântul care urcă în spirală în jurul ochiului furtunii şi care
face ca uraganul să crească în intensitate, alimentat de căldura oceanului şi de apa care se evaporă în
continuare.
Cantitatea de energie acumulată de un uragan depinde de cât timp acesta rămâne deasupra apelor calde.
Hazarde climatice si hidrologice

Tornade

O tornada este un vant foarte puternic ce actioneaza pe un areal redus sub forma de
vartej de aer, fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit si
“twister”.
Hazarde climatice si hidrologice
Formarea tornadelor

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară; prin
deplasare se formează o pâlnie.
• Convecția umedă este una din condiții, sub acțiunea acțiunii solare, și o sursă de energie fiind vaporii din
atmosferă
• O anumită condiție atmosferică „teobila” care admite urcarea rapidă a aerului supraîncălzit, care suferă în
straturile superioare de aer o răcire rapidă
• Un rol important îl joacă situația în care se află fronturile vecine de aer, paralel cu o convecție umedă unde răcirea
se produce latent, are loc și o convecție uscată, această confruntare dintre cele două fronturi favorizează formarea
trombelor de vânt, care la început au o intensitate mică dar pot să crească la intensitatea unei tornade, care poate
să dureze de la câteva secunde până la câteva ore. Până acum s-a măsurat la tornada din Oklahoma la data de 3
mai 1999 la Bridge Creek, o intensitate de 496 ± 33 km/h, care pe scara Fujita corespunde gradului F-5.
• Aceste vânturi „bântuie” mai frecvent vara timpuriu. Un rol important îl are și temperatura apei, deasupra
oceanului formându-se o maximă care deasupra uscatului seara sau dimineața devreme se poate amplifica la
intensitatea unei tornade. Aceste furtuni se formează în regiunile subtropicale până în zonele cu climă temperată
cu o frecvență mare în partea centrală a SUA și coasta Golfului Mexic. La fel apar în Argentina, Europa de est,
Africa de Sud, Bengal, Japonia și insulele ce aparțin de Marea Britanie.