URAGANELE SI TORNADELE; DESCRIERE, EXEMPLE

Calamităţile naturale sunt schimbări cauzate de natură ale suprafeței pământului, a atmosferei,
care influențează la rândul lor biosfera (viețuitoarele din regiune).
Schimbările climatice extreme se pot concretiza prin dispariţia unor anumite ecosisteme. Fie
că e vorba despre creşterea nivelului mării, deşertificare, ploi musonice, topirea gheţarilor sau
acidifierea oceanelor, schimbările climatice modifică rapid planeta.
Uraganul
Apare în zonele tropicale şi poartă diverse denumiri: hurricane (în Atlanticul de nord,
Marea Caraibelor, Pacificul de nord şi sud-vest); ciclon(în Marea Arabiei, Golful Bengal, sudul
Oceanului Indian); tai/un (În Marea Chinei); willy-willy (în nord-vestul Australiei).

Este o furtună de proporţii uriaşe, care arată ca o gogoaşă când este văzută de deasupra,
aducând cu sine vânturi foarte puternice, tunete şi fulgere, precum şi ploi torenţiale.
Un uragan de gradul 1 provoacă oarecare pagube în recolte, în timp ce un uragan de gradul 5
izbucneşte în rafale cu alarmanta viteză de 280 km/h, ridicând în aer obiecte foarte grele şi
provocând distrugeri masive în calea sa.
De obicei uraganele apar la sfârşitul verii, când temperatura apei din ocean este foarte
ridicată, dar pot apărea şi în alte perioade ale anului. Aerul încălzit de apă formează o coloană cu
presiune joasă, ca un miez în jurul căruia vântul se roteşte cu viteze de până la 300 km/oră.
Sensul vârtejului este antiorar în emisfera nordică şi orar în cea sudică. Puterea vântului este
maximă la o distanţă de 16-19 km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrală, cu un diametru
de câţiva km, este liniştită. Uraganul apare şi se măreşte deasupra oceanului, apoi începe să se
deplaseze spre Polul mai apropiat – nord sau sud. Vântul are viteza maximă pe partea dinspre Pol
a ochiului. Forţa unui uragan slăbeşte deasupra uscatului cu cât se depărtează de mare, de ocean.

Etapele formarii uraganelor

Indiferent de denumirea lor cicloanele tropicale se formeaza la fel. In mare parte am explicat mai
sus cum se formeaza insa in randurile de mai jos vom incerca sa sintetizam.
· uraganele, taifunurile sau cicloanele se formeaza in oceane, in apropiere de ecuator;
· aerul cald si umed de deasupra apelor se ridica in sus, scazand presiunea atmosferica din
apropierea apei. Cu alte cuvinte aerul se ridica si el trebuie inlocuit cu altul care este adus
pe verticala, prin ochiul uraganului;
· pentru ca aerul cald si umed sa se ridice se estimeaza ca temperatura apei oceanice
trebuie sa fie mai mare de 26 de grade Celsius, la o adancime de pana la cativa metri;
· aerul rece care il inlocuieste pe cel cald se incalzeste si el si apoi se ridica, ducand la
cresterea vitezei uraganului;
 · aerul cald care se ridica ia contact cu aerul rece si se formeaza norii;
· intregul sistem de vant si nori va creste atata timp cat este alimentat de caldura oceanului
si de apa evaporata la suprafata.

Categorii de uragane

Categoria 1 Uraganul
Un uragan etichetat Categoria 1 are o viteză maximă susținută a vântului de 74-95 mph, făcându-
l cea mai slabă categorie. Atunci când viteza vântului susținută scade sub 74 mph, furtuna este
redusă de la un uragan la o furtună tropicală.
Exemple de uragane de categoria 1 includ uraganul Lili în 2002 în Louisiana și uraganul
Gaston, care a lovit Carolina de Sud în 2004.

Categoria 2 Uraganul
Când viteza maximă susținută a vântului este de 96-110 mph, un uragan este numit Categoria 2.
Vânturile sunt considerate extrem de periculoase și vor provoca daune extinse
Uraganul Arthur, care a lovit Carolina de Nord în 2014, a fost un uragan de categoria 2.

Categoria 3 Uraganul
Categoria 3 și mai sus sunt considerate uragane majore. Viteza maximă susținută a vântului este
de 111-129 mph. Daunele cauzate de această categorie de uragane sunt devastatoare
Uraganul Katrina, care a lovit Louisiana în 2005, este una dintre cele mai devastatoare furtuni
din istoria Statelor Unite, provocând daune estimate la 100 de miliarde de dolari. A fost clasat
pe categoria 3 atunci când a ajuns pe uscat.

Categoria 4 Uraganul
Cu o viteză maximă susținută a vântului de 130-156 mph, un uragan de categoria 4 poate
provoca daune catastrofale
Uraganul de la Galveston, Texas, uraganul din 1900, a fost o furtună de categoria 4 care a ucis
aproximativ 6.000 până la 8.000 de persoane.

Categoria 5 Uraganul
Cea mai catastrofică dintre toate uraganele, o categorie 5 are o viteză maximă susținută a
vântului de 157 mph sau mai mare. Deteriorarea poate fi atât de severă încât cea mai mare parte
a zonei afectate de o astfel de furtună ar putea fi nelocuită pentru săptămâni sau chiar luni
Doar trei uragane de categoria 5 au lovit continentul Statele Unite de la începutul înregistrărilor:
 · Uraganul zilei muncii din 1935 în Florida Keyes
· Uraganul Camille în 1969 lângă gura râului Mississippi
· Uraganul Andrew în 1992 în Florida
În 2017, uraganul Maria a fost categoria 5 când a devastat Dominica și o categorie 4 în Puerto
Rico, făcându-l cel mai grav dezastru din istoria acestor insule. Deși Maria a lovit continentul
american, aceasta a slăbit într-o categorie 3.

ă ă
Tornadele

Twister-ele, aşa cum au ajuns să fie denumite, apar aproape fără nici un fel de avertisment,
în orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce în orice lună a anului, în
cazul în care există condiţii propice. Pentru ca un vortex – un vârtej de aer spiralat, de forma unei
pâlnii – să fie clasificat drept tornadă, trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul de furtună de
deasupra acestuia. Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar pâlnia poate avea şi
1,5 km lăţime.

Tornadele se produc atunci când curenţi de aer cald şi rece se ciocnesc şi creează o zonă de
rotaţie, cu presiune atmosferică scăzută. Aerul dintr-un front cu presiune scăzută are tendinţa
naturală de a se ridica, creând un curent ascendent puternic. Acest curent atrage aerul cald din
jurul său, de la nivelul solului, făcându-l să se rotească din ce în ce mai rapid.

Intensitatea unei tornade se măsoară pe Scara Fujita:

TornadăF1 - Vântul are viteze între 115 şi 180 km/h. Chiar şi aceste tornade pot să smulgă tiglele de
pe acoperişuri şi să împingă de pe drum maşinile în mişcare.

Tornadă F2 - Vântul are viteze între 181 şi 250 km/h. Tornada poate smulge câteva acoperişuri de
case şi distruge rulotele (locuinţele mobile) întâlnite în drumul său.

Tornadă F3 - Vânturi cu viteze între 251 şi 330 km/h. Sunt dezrădăcinaţi chiar şi arbori masivi,
iar zidurile şi acoperişurile clădirilor solide sunt smulse precum nişte beţe de chibrit.
Tornadă F4 - Vânturi cu viteze între 331 şi 415 km/h. Locomotive şi camioane articulate de 40
tone sunt aruncate în aer ca nişte jucării.

Tornadă F5 - Vânturi cu viteze între 416 şi 510 km/h. Maşinile sunt aruncate prin aer ca nişte
pietre, pe distanţe de sute de metri. Clădiri întregi pot fi desprinse de la pământ. Forţa tornadei
este similară cu cea a unei bombe atomice.

O caracteristică a unei tornade și motivul consecințelor sale impresionante este faptul că o

tornadă este de fapt un întreg complex de tornade puternice și rapide. Pâlnia devine „motorul”
tornadei, viteza vântului în care atinge valorile maxime. La rândul său, pâlnia unei tornade este
un complex de mai multe tornade locale, care trage în interior tot ceea ce se întâlnește pe calea
acestui fenomen. Aceasta explică imaginea aparent irațională observată în urma celor mai
puternice și mari tornade.

Exemple de tornade:

Tornada "Camilla"

Camilla este considerată una dintre cele mai puternice tornade din lume. Deși s-a format pe
coasta de vest a Africii, cea mai mare parte a impactului distructiv a căzut asupra Statelor Unite

In istoria secolului al XX-lea, cea mai mare tornadă din lume în ceea ce privește distrugerea a
avut loc în America în 1999 (Oklahoma City). A înfuriat timp de 1,5 ore. I s-a dat numele
„Fiara”. Din fericire, când tornada a atins apogeul, locuitorii au fost evacuați, iar numărul
victimelor a fost redus la minimum.

BIBLIOGRAFIE
http://ro.scribd.com/doc/15833391/Calamitati-naturale

http://www.clima.md/print.php?l=ro&idc=76&