Sunteți pe pagina 1din 4

Tornadele

Tornada reprezinta o coloana de aer care se intinde intre un nor de furtuna si sol. Cele mai puternice astfel de fenomene pot sa mature casele din temelii, sa arunce autovehiculele prin aer sau chiar sa ridice vagoanele de pe calea ferata. Tornadele variaza ca diametru intre cateva zeci de metri si doi kilometri, cu o medie de 50 m. Majoritatea celor din emisfera nordica dau nastere la vanturi care bat in sens invers acelor de ceasornic in jurul unui centru de presiune atmosferica foarte scazuta. In emisfera sudica miscarea are loc in sens opus. Vitezele maxime ale vanturilor variaza de la 120 km/h pana la 500 km/h, iar inaintarea tornadei poate atinge 110 km/h. Sunt perturbaii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu caracter turbionar, care se produc pe continente ntre 20 si 60 latitudine nordic i sudic. Iau nastere i evolueaz deasupra continentelor, la contactul dintre o mas de aer cald i o mas de aer rece.

Caracteristicele tornadei
Are aspectul unei coloane nguste care se rotete cu mare vitez sau al unei plnii ntoarse, Este format din nori cumulonimbus i praf, care i confer o culoare cenuie. Viteza vntului este cuprins ntre 60 i 300 - 400 km/h. n situaii excepionale au fost nregistrate viteze ale vntului de 500 km/h. Diametrul spiralei unei tornade este cuprins ntre cteva zeci i cteva sute de metri, uneori ns nregistrndu-se i tornade de dimensiuni mult mai mari(pn la 200 300 km). Fenomenele similare care se produc deasupra oceanelor poart numele de trombe, masa de aer n rotaie fiind ncrcat cu picturi aspirate de curenii turbionari ascendeni. Micarea n interiorul tornadei se produce n sensul acelor de ceasornic n emisfera sudic i n sens invers n emisfera nordic. O tornad ine, de obicei, cteva minute, dar cele puternice pot s dureze mai mult de o or. O tornada devine vizibila atunci cand la presiuni atmosferice foarte scazute se formeaza un nor in forma de pilnie, sau cand aceasta incepe sa ridice praf, noroi si resturi de la sol. Tornada poate fi verticala sau inclinata, ingusta sau foarte lata cateodata atat de lata incat ai impresia ca norul insusi ar fi coborat pe pamant. Unele tornade seamana cu o trompa de elefant care se balanseaza. Altele, in special cele mai violente, se pot rupe in mai multe vortexuri intense care se rotesc in jurul tornadei mama. Un astfel de vortex poate avea un diametru foarte mic, distrugand complet o casa, si lasand-o practic neatinsa pe cea vecina.

Formarea tornadelor
Multe tornade, chiar i cele mai puternice, se formeaz dintr-un tip de furtun cu descrcri electrice cunoscut ca supercelul (n linia de vijelie ce precede naintarea unui front rece).

O supercelul este o furtun cu tunete i fulgere, cu o durat mare de via i un diametru ntre 10 i 16 km, care poate dura mai multe ore, parcurge sute de kilometri i poate da natere mai multor tornade. Tornadele dintr-o supercelul apar adesea una dup cealalt, astfel nct ceea ce pare a fi dezastrul provocat de o singur tornad este de fapt rezultatul uneia noi care s-a format exact n locul unde cea precedent s-a stins. Cercetatorii sunt de acord ca prima etapa in formare o reprezinta interactiunea dintre un curent ascendent si vanturile orizontale. Un curent ascendent este un curent de aer cald si umed care este impins in sus in interiorul norului de furtuna datorita prezentei unui front rece Aerul cald intalneste vanturile, care trebuie sa se modifice o data cu inaltimea astfel incat sa aiba loc contactul dintre cele doua mase de aer. Acest contact provoaca la nivelurile mijlocii ale atmosferei rotirea curentului ascendent care stabilizeaza furtuna si ii da caracteristicile unei supercelule. Urmatoarea etapa este formarea unui puternic curent descendent ( un curent de aer mai rece care coboara ) in partea din spate a furtunii. Distrugerile rezulta atat din marea viteza a vantului cat si din scaderea brusca a presiunii atmosferice in vartejul spiralei ciclonului. Casele inchise pur si simplu explodeaza Nici o tornad nu seamn cu cealalt dar o condiie esenial de formare este cldura excesiv. Pe msur ce temperatura crete, aerul devine umed i foarte cald i ncepe s se ridice Cnd aerul cald i umed ntlnete o mas de aer rece i uscat se ridic mpingnd stratele de deasupra. Incepe deja formarea unui nor de furtun. Micarea ascendent a aerului devine foarte rapid. Vnturile, din diverse direcii ncep s se roteasc. Un con sau o plnie ncepe s coboare din nori.

Intensitatea unei tornade se masoara pe scara Fujita


Tornad F0 - viteza vantului intre 64-116 km/h. Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar si aceste tornade pot smulge tigle de pe acoperisuri si pot arunca masinile de pe sosele. Casele mobile se pot rasturna si magaziile se pot darma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere. Tornad F1 - Vntul are viteze ntre 115 i 180 km/h. Chiar i aceste tornade pot s smulg igle de pe acoperiuri i s mping de pe drum mainile n micare. Tornad F2 - Vntul are viteze ntre 181 i 250 km/h. Tornada poate smulge cteva acoperiuri de case i distruge rulotele (locuinele mobile) ntlnite n drumul su. Tornad F3 - Vnturi cu viteze ntre 251 i 330 km/h. Sunt dezrdcinai chiar i arbori masivi, iar zidurile i acoperiurile cldirilor solide sunt smulse precum nite bee de chibrit. Tornad F4 - Vnturi cu viteze ntre 331 i 415 km/h. Locomotive i camioane articulate de 40 tone sunt aruncate n aer ca nite jucrii.

Tornad F5 - Vnturi cu viteze ntre 416 i 510 km/h. Mainile sunt aruncate prin aer ca nite pietre, pe distane de sute de metri. Cldiri ntregi pot fi desprinse de la pmnt. Fora tornadei este similar cu cea a unei bombe atomice.

Raspandirea tornadelor
Statele Unite au cel mai mare numr anual de tornade, circa 800. Regiunea cu frecvena cea mai mare este ,,Tornado Alley (Aleea Tornadelor), o zon care se ntinde de la cmpia de coast a Golfului Texas spre nord, prin estul Dakotei de Sud. Iarna tornadele sunt de obicei limitate la cmpia de coast din jurul golfului. Australia se afl pe locul doi. Tornadele se mai formeaz i n China, India, Rusia, Anglia i Germania,Bangladesh. Tornada "Tri-State" ce a avut loc pe data de 18 martie 1925 in trei state: Missouri, Illinois si Indiana este cea mai devastatoare tornada din istorie (F5 pe Scara Fujita), ce continua sa socheze si in zilele noastre- 80 de ani mai tarziu. Aceasta detine majoritatea recordurilor din domeniu, incluzand: cele mai multe persoane ucise- 695; cele mai multe pierderi de vieti omenesti in scoli; distrugerea a peste 15 000 de case; parcurgerea celei mai mari distante- aproximativ 353 km; cea mai rapida viteza de inaintare- 100-115 km/h, cu viteza vantului peste 480 km/h. Privind spre anul 1925, datele nu erau atat de precise cum sunt acum, iar conditiile exacte care au precedat tornada "Tri-State" nu sunt cunoscute. Probabil a existat o instabilitate a maselor de aer in care aerul cald s-a deplasat lateral pe suprafata, iar aerul rece s-a deplasat spre stratele superioare. Data fiind amploarea tornadei, se poate afirma ca aceasta s-a format dintr-un nor urias "super-cell" ciclic, decat dintr-o singura furtuna uriasa. Teoretic, furtuna se dezvolta continuu, iar dezintegrarea unei "super-cell" conduce spre aparitia alteia si tot asa. Fiecare "super-cell' poate fi responsabila de aparitia unei sau a mai multor tornade. Fara o examinare amanuntita se poate afirma ca au existat mai multe tornade. Singura problema in aplicarea acestei teorii este ca o furtuna de acest fel se poate intrerupe pana in momentul in care se formeaza o alta tornada, iar in cazul tornadei "Tri-State" dezastrul este continuu.

Apararea impotriva tornadelor


Avertizarea publicului prin avertismente care sunt transmise pe posturile naionale de radio i de televiziune. Meteorologii lanseaz urmrirea unei tornade cnd condiiile atmosferice sunt favorabile formrii, cu ore nainte ca vremea s se nruteasc. O urmrire acoper de obicei mai multe state. Un avertisment nseamn c o tornad s-a format sau este pe cale s se formeze (dac plnia a cobort la sol, dac este prezent un nor de furtun sau dac radarele indic formarea unui mezociclon). In timpul validitii unui avertisment oamenii trebuie s-i gseasc ct mai repede un adpost n pivnie sau n zonele ct mai interioare ale unei cldiri ( dulapuri, holuri, bi ).

Adposturile mobile i mainile au tendina s se rstoarne i trebuie abandonate. Cldirile cu acoperiuri mari ( supermagazinele) se pot prbui. Dac eti prins afar trebuie s te aezi culcat la pmnt ntr-un an i s-i protejezi capul de resturi.