Proiect:

Hazarduri
geografice :
Tornada.
Termenul de „tornada” provine din latinescul „tonare” care inseamna „a tuna”.
Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un
caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede
sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului.
De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de
la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in
a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni
ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o
coloana in forma de palnie vizibila.
Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un
diametru mediu in jur de 50 de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari.
Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de
ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in
emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade
ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din
urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot
distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze.
Nu exista absolut nici un fenomen natural atat de ingrozitor ca tornadele. ‘Vartejurile’, dupa cum mai
sunt denumite, apar aproape fara nici un fel de avertisment la orice ora din zi sau din noapte. Se pot
declansa in orice luna a anului daca exista conditii care sa le favorizeze.
Indiferent de locul in care se declanseaza, tornadele pot adesea devasta orase sau chiar metropole.
Martorii oculari, aflati in apropierea acestor vartejuri furioase, povestesc ca la declansarea vartejului
se aude un zgomot asemanator vuietului unui avion. Tornadele imprastie tot ce le sta in cale –
adesea cu viteze de sute de km pe ora. Majoritatea caselor sunt construite sa reziste la viteze de 112
km pe ora, dar viteza minima a unei tornade este de 117 km pe ora.
Pentru a considera un vartej – un vant in spirala in forma de palnie – drept o tornada, acesta trebuie
sa fie in contact cu solul si cu norul care produce furtuna. Cand aceasta palnie vine in contact cu
solul, se produce o zona concentrata de distrugere. Aria vartejului nu are de obicei o lungime mai
mare de 250 de metri, dar poate avea o latime de pana la 2 km.
FORMAREA TORNADELOR

Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel
cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.
Aerul cu un front atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze un curent vertical puternic.
Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se invarte din ce in ce mai rapid si absoarbe
aerul din imprejur ca un aspirator. in cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge
viteze de 500 km pe ora sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se declanseaza in
conditiile unor furtuni ‘super-cell’. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectati pe radarele meteorologice
ca avand o circulatie bine definita, pe care meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriasi ‘super-
cell’ ating inaltimi mai mari decat cele ale Muntilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt
de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade.
Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest lucru nu se
intampla intotdeauna. Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa
condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar
chiar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul
vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.
CLASIFICAREA TORNADELOR
In 1971, Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in
tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile structurilor
realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade ca fiind neinsemnate
(F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5).

SCARA FUJITA

F0 – viteza vantului intre 64-116 km/h.Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar si aceste
tornade pot smulge tigle de pe acoperisuri si pot arunca masinile de pe sosele. Casele mobile se pot
rasturna si magaziile se pot darama. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor
rutiere.

F1 – viteza vantului intre 117-181 km/h.Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii.
Reprezinta echivalentul unui uragan de cea mai slaba intensitate.Vor cadea acoperisurile de pe case
si casele mobile in zona afectata de tornada se vor darama. Acest tip de vartej poate arunca trenurile
de pe sine. F2 – viteza vantului intre 182-253 km/h.Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei
vor fi smulsi din radacini iar cladirile solide se vor prabusi asemenea unor bete de chibrituri.F3 –
viteza vantului intre 254-332 km/h. Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor
darama acoperisurile si peretii caselor bine construite. Locomotivele si camioanele de 400 de tone
vor zbura prin aer ca niste jucarii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.F4 – viteza vantului
intre 333-419 km/h.O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce ii iese in cale. Casele solide
sunt ridicate in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate la mare distanta.F5 – viteza
vantului intre 420-512 km/h.Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante
considerabile. Are o forta asemanatoare cu cea a unei bombe atomice. Cele mai distrugatoare
tornade de-a lungul timpului

Tornada pe trei state (18 martie 1925)

Aceasta este cea mai faimoasa tornada care a lovit Statele Unite in secolul trecut. Traseul sau, de 219
de mile, este cel mai lung inregistrat vreodata in lume. Pe parcursul a trei ore si jumatate, tornada a
trecut prin Missouri, Illinois si Indiana. Din cauza ei au murit 695 de oameni. Tornada a rabufnit
cu putere a doua zi, ucigand 750 de oameni in Kansas, Alabama, Tennessee, Kentucky si Indiana.
Tornada Valetta (23 septembrie 1556)
Cel mai mortal ciclon cunoscut vreodata s-a petrecut la Grand Harbour, in Malta. Inainte de a se
apropia de coasta, tornada, care avea forma unei trombe de apa, a distrus toate navele armatei care
erau andocate si asteptau sa-si ridice ancorele pentru a pleca la lupta. Cel putin 600 de persoane au
murit atunci.