Mun ii Scandinaviei sunt un lan muntos din Europa, care se ntinde pe tot parcursul peninsulei Scandinave, trecnd prin Norvegia i Suedia. Lungimea lan ului muntos este de 1700 km. Cel mai nalt vrf este Galdhpiggen, cu 2469 m altitudine. Partea de nord-vest a Mun ilor Scandinaviei sunt erodate masiv anual de Marea Norvegiei, formndu-se astfel fiordurile.
Orogeneza S-au format n orogeneza Caledonian .
Hidrografia Sunt prezente un num r mare de lacuri glaciare, de dimensiuni mici. Majoritatea ruilor sunt mici, i se revars n Golful Botnic. Printe rauri amintim urmatoarele: Otra, Dal, Ume, Pite, Lule, Kemi. Lacuri: Lacul Vanem, Lacul Siljan, lacul Storsjon, Lacul Inari.
Clima Clima este temperat-oceanic , rece, caracterizat prin precipita ii destul de dese. Clima oceanica cu un plus de umiditate datorita circula iei vestice, sud-vestice asociat cu influen a curentului cald al Golfului, introduce una din importantele anomalii pozitive ale latitudinii, nct temperaturile medii n luna ianuarie se men in la 0C. Acest fenomen face posibil prin neinghetarea apelor, un trasport maritim chiar n nordul M rii Norvegiei. Clima blnd a unor fiorduri, o urmare a influen ei aceluia i curent cald, influen eaz favorabil produc ia unor pomi fructiferi. Valorile sunt moderate, temperaturile lunii iulie netrecnd de 15C. Mun ii Scandinaviei introduc o asimetrie climatic separnd vestul umed de estul din ce n ce mai continental. n aceste condi ii vom avea n vest ploi bogate de toamn i iarna din ce n ce mai mult c tre sud.
Flora n Mun ii Scandinavi este prezent vegeta ia pn la 2000 m altitudine. Cea mai des ntlnit form de vegeta ie este p durea mixt . Alte forme sunt tundra i cmpiile, formate prin erodarea mun ilor.
