Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.

org/wiki/Munții_Făgăraș

Munții Făgăraș
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munții Făgăraș reprezintă un masiv muntos care face
parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt Munții Făgăraș
vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de
metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o
altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel mai înalt
vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra.

„Munții Făgărașului se numesce șirul de

munți din Carpații sudici, care se extinde
de la pasul Turnului-Roșu până la Piatra
Craiului, În ei se află multe lacuri de
munte și un singur pas, care trece în
România[1]; pasul Breaza. Grupele mai
însemnate sunt dela vest spre est: grupa
Surului, cu piscul Suru, 2288m; grupa Culmea Arpașului văzută dinspre Lacul Capra
Negoiului, cu piscul Negoiul mare, cel mai
Altitudine 2.544 m
înalt pisc al Transilvaniei, 2536m; munții
Cârțișoarei, cu Vânătoarea lui Buteanu, Localizare România
2510m; munții Arpașului, cu Arpașul Lanț muntos Munții Făgăraș
mare sau Vârtop; munții Ucei; munții Coordonate 45°35′57.98″N 24°44′10.36″E
Viștei cu Colțul Viștea Mare, 2520m[2]” Hartă
—Enciclopedia Română, Sibiu, 1900,
Tomul al II-lea, Editura și tiparul lui W.
Krafft.

Cuprins
Geografie
Climă
Geologie
Vârfuri Modelare 3D a Făgărașilor
Floră Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org
/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_F%C4%83g%C4%83ra
Faună
%C8%99&action=edit&section=0)
Lacuri
Cabane și refugii
Cabane
Refugii
Galerie de imagini
Vezi și
Bibliografie
Note

1 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

Legături externe

Geografie
Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă,
aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km.
Munții Făgăraș seamănă cu o imensă coloană vertebrală
orientată de la est la vest având „coastele” (culmile)
orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea
nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele Sus: Harta turistică și a reliefului.
din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Jos: Creasta Făgărașului--> din Vest spre Est

Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar

la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt
delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea
Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre
nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge
peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin
accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km (Olanului,
Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor
Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea.

Suprafața totală acoperită de munții Făgăraș este peste

2.400 km², fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât
a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgăraș se
Poziționare regională
găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m,
Negoiu cu 2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun-Lespezi cu
2.522 m, Vânătarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Calțunului cu
2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de
asemenea, 42[3] de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de
150 de vârfuri de peste 2.300 m.

Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânci, unele
coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932
m).
Munții Făgăraș văzuți dinspre nord
Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i-au (dinspre Olt)
atras masivului și denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie
atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne.

Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternice contraforturi de piatră, un mare număr de
spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpendicular pe creastă. Ele au lungimi și mai ales înfățișări
diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și
stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce
înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte
îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu Muchia Albota).

În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și
mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse.

2 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

Creasta principală și ramificațiile nordice ale Munților Făgăraș

supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de
îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste,
șei crenelate, cum sunt :Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor,
șeile dintre văile Șerbotei (nord), izvoarele Scara și Negoiu (sud).

O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele

circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini.
Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.

Văile care coboară către nord (Transilvania), urmează în marea lor Vârful Negoiu
majoritate o direcție aproape perpendiculară față de linia crestei,
iar apele lor sunt silite - din cauza pantei foarte înclinate - să
coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele
mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei,
Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei.

Munții Făgăraș sunt traversați de cea de-a doua dintre cele mai
înalte șosele din România, Transfăgărășanul.

Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de

bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide.

Golul alpin și lacul Bâlea. Având o suprafață de 120,45 ha,

rezervația cuprinde un teritoriu străjuit la sud de vârfurile
Vânătarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu
Custura Sărății, Munții Făgăraș
Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe
cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar
Bâlea, lacul glaciar cu același nume, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș.
Rezervația Arpășel. Având o suprafață de 736 ha, rezervația Arpășel este situată pe versantul nordic al
Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Calcarele de la Turnu Roșu. Aflată în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse
pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile, interesante din punct de vedere
științific.

Climă
Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie
anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când
deasupra Munților Făgăraș cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele
mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă
inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul.

Geologie
Munții Făgăraș sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția
generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din
gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de
mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de
unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful
Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al
Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă

3 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

spre nord-est, către localitatea Holbav[4].

La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav

urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce
se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora
intră uneori și nodule roșcate-închis de granați[4].

Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta

principală, apar, în special, în partea de vest a Munții Făgăraș,
amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui
mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline Fereastra Zmeilor
albe (de exemplu: marmurele din Fereastra Zmeilor, din Valea
Moașa Sebeșului, Piatra Albă, Muntele Albota, Valea
Brezcioarei)[4].

Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab
metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile
de calcare sunt în această zonă mai rare.

Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele
nu sunt ascuse de solul vegetal.

Blocul cristalin al Munțiilor Făgăraș a început să se ridice față de relieful înconjurător la începutul erei terțiare. Ca
și întregul lanț al Carpaților Meridionali, ridicarea a avut loc în trei etape succesive (în Eocen, în Miocen și în
Pliocen). În fiecare din aceste etape s-au creat platforme de eroziune, ce se mai recunosc astăzi pe creste sub forma
unor suprafețe aproape plane, fracționate de văi (de exemplu: creasta principală în Vârful Brătilei și în Vârful
Comisul)[5].

Vârfuri
Lista vârfurilor din munții Făgăraș cuprinde nu mai puțin de 107
vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 de metri, dintre care 40 de vârfuri cu
înălțimea peste 2.400 de metri și 8 vârfuri peste 2.500 de metri,
inclusiv cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu. Mai jos au fost
Creasta Făgărașului de pe
menționate numai vârfurile de peste 2 400 metri. Pentru o listă
Moldovanu 1 decembrie 2018
completă vezi Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime.

Vârful Moldoveanu 2.544 m Vârful Urlea 2.473 m Vârful Boiu 2.431 m

Vârful Negoiu 2.535 m Vârful Scărișoara 2.472 Vârful Buda 2.431 m
Vârful Viștea Mare 2.527 m m Vârful Iezer 2.429 m
Vârful Lespezi 2.522 m Vârful Mircii 2.471 m Vârful Ciortea 2.427
Vârful Cornul Călțunului Vârful Găleșescu Mare m
2.510 m 2.470 m Vârful Ciortea 3
Vârful Vânătarea lui Vârful Arpașul Mare 2.425 m
Buteanu 2.507 m 2.468 m Vârful Ciortea 2
Vârful Hârtopul Darei 2.506 Vârful Hârtopul Ursului 2.422 m
m 2.461 m Vârful Iezerul Caprei
Vârful Dara 2.501 m Vârful Arpașul Mic 2.417 m
2.460 m Vârful Tărâța 2.414
Vârful Scărișoara Mare
Vârful Galbenele 2.456

4 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

2.495 m m m
Vârful Mușetescu 2.495 m Vârful La Fundu Bândei Vârful Turnul Plecat
Vârful Capra 2.494 m 2.454 m 2.410 m
Vârful Roșu 2.489 m Vârful Mușeteica 2.448 Vârful La Podeiu
Vârful Negoiu Mic 2.485 m m 2.408 m
Vârful Podragu 2.482 m Vârful Văiuga 2.443 m Vârful Robița 2.408
Vârful Picuiata 2.439 m m
Vârful Ucea Mare 2.434 Vârful Corabia 2.407
m m
Vârful Paltinu 2.401
m

Floră
Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la
o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile
văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului.

Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se
dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi
argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și
cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În
luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul
tremurător, aninul, zmeurul, murul.

În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de
molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine.

În afara de acești doi reprezentanți ai coniferelor, în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada
sau laricele (pe Valea Brezcioarei), pinul (pe Valea Caselor, pe Muntele Clăbucet), tisa (în număr mai mare pe
Muchia Moașei), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe Muchia Moșului). Dintre acestea, zada,
tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege.

Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și
merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o
hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai
frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de
munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-
reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie,
sus în golul alpin înflorește bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), care se prezintă sub forma unei
inflorescențe parfumate, de un roșu aprins, care îmbracă muntele precum o pătură ce se vede la mare distanță, iar
când adie vântul dă senzația că arde muntele. Localnicii, în ultima sâmbătă din luna iunie obișnuiesc să urce, cu
mic cu mare, la sărbătoarea bujorului.

Faună
Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de
păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai
reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În
pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și

5 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului,
în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este
prezent și el în aceste locuri.

Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi,
codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare
trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile,
unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin
covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele
de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege.

Lacuri
Versantul nordic:

Lacul Avrig
Lacul Bâlea
Lacul Buda
Lacul Doamnei
Lacul Podragu
Lacul Podrăgel
Lacul Urlea
Versantul sudic:

Lacul Capra
Lacul Călțun[6]
Lacul Gemenu de Sus
Lacul Gemenu de Jos
Lacul Jgheburoasa
Lacul Mioarelor
Lacul Podul Giurgiului
Lacul Roșu
Lacul Scărișoara
Lacul Zârna

Cabane și refugii

Cabane
Cabana Andu
Cabana Arpaș (Fata Pădurii)
Cabana Bâlea Cascadă[7]
Cabana Bâlea Lac
Cabana Bârcaciu
Cabana Călugăriței
Cabana Colții Brezei
Cabana Cumpăna
Cabana Negoiu
Cabana Paltinu
Cabana Piscul Negru
Cabana Podragu

6 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

Cabana Poiana Neamțului

Cabana Suru
Cabana Strîmba
Cabana Turnuri
Cabana Urlea
Cabana Valea cu Pești
Cabana Valea Sâmbetei
Complexul Turistic Capra
Complexul Turistic Poienile Vâlsanului

Refugii
Refugiul Berevoescu
Refugiul Călțun
Refugiul Curmătura Bratilei
Refugiul Curmătura Zârnei
Refugiul Fereastra Mică [8]
Refugiul Fereastra Zmeilor
Refugiul Lacul Urlea
Refugiul Salvamont Victoria
Refugiul Șaua Scării
Refugiul Valea Viștei
Refugiul Viștea Mare

Galerie de imagini

Tur nordic Creasta Munților Relieful sudic al Munţilor Vedere spre nord a părţii
Făgăraș Făgăraş sudice a Munţilor
Făgăraş

Munții Făgăraș - Hartă Valea Podragu Vedere spre Vârful Dara Dinspre Vârful Mircii
topografică spre Lacul Podul
Giurgiului

7 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

Vârful Moldoveanu Culmea Arpașului Bâlea Lac Lacul Capra

Munții Făgăraș văzuți Munţii Făgăraş văzuţi Harta Fagaras MN 1984 Harta Fagaras - privire
dinspre Sibiu dinspre Victoria spre vest

Vezi și
Lista grupelor muntoase din Carpații Meridionali
Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali
Lista grupelor muntoase din Carpații Orientali
Listă a vârfurilor muntoase din România după înălțimea lor

Bibliografie
Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
Ioan Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010.
M. Florea, Munții Făgărașului - Studiu geomorfologic, Editura Foton, Brașov, 1998

Note
1. ^ Romania rezultată din unirea principatelor Moldova și Țara Românească din anul 1859 sub Alexandru Ioan
Cuza.
2. ^ Silviu Moldovan - Țara noastră, 1894
3. ^ www.welcometoromania.ro (http://www.welcometoromania.ro/Fagaras/Fagaras_Prima_pagina_r.htm)
4. ^ a b c După ing. R. Dumitrescu și geolog M. Bleahu, in Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Editura de cultură fizică și
sport, 1963, p. 10.
5. ^ Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Editura de cultură fizică și sport, 1963, p. 11.
6. ^ Listă de lacuri din România
7. ^ carpati.org - Cabane Muntii Fagarasului (19) (http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/fagarasului-
18/cabane/) - accesat 14.08.2014
8. ^ infagaras.ro - Refugii Munții Făgăraș (http://www.infagaras.ro/refugii-muntii-fagaras/)

8 din 9 29.03.2019, 15:19

Munții Făgăraș - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș

Legături externe
Site-ul Salvamont Victoria (http://salvamontvictoria.ro/echipa_salvamont.php)
Munții Făgăraș: Trasee, Webcam, Cabane, Telecabina, Partii de schi, Transfagarasan, Harti, Lacuri alpine,
Barajul și Lacul Vidraru (http://muntii-fagaras.ro/)
Lista vârfurilor din Munții Făgăraș (http://www.roxy-world.ro/varfuri.php)
„Alpii Transilvaniei” (https://www.travelguideromania.com/ro/muntii-fagaras-cei-mai-inalti-munti-din-romania/)
— conform caracterizării făcute de Emmanuel de Martonne
Munții Făgăraș (www.welcometoromania.ro) (http://www.welcometoromania.ro/Fagaras
/Fagaras_Prima_pagina_r.htm)
Harta Munțiilor Făgăraș (http://www.welcometoromania.ro/Fagaras/Fagaras_Harta_r.htm)
Trasee marcate în munții Făgăraș (http://www.welcometoromania.ro/Fagaras/Fagaras_Trasee_r.htm)
Muntii Fagaras - Tur Virtual 360 (http://www.sibiu360.ro/tururi-virtuale-sibiu/obiective-turistice/tur-virtual-
transfagarasan-muntii-fagaras)
Imagini si poze din Muntii Fagarasului (http://www.peisaje-montane.ro/poze_peisaje_wallpaper_fagaras
/peisaje-natura-fagaras-1.html)
Zona montană a Munților Făgăraș (http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Natura-si-patrimoniu-Zona-montana-
Muntii-Fagaras.aspx)
Lacuri, pârâuri și trasee în Munții Făgăraș (http://www.amiciimuntilor.ro/trasee-in-muntii-fagaras)
gmap.ro - Harta interactivă a munților Făgăraș (http://www.gmap.ro/#!ang=ro&
loc=Carpatii_Meridionali_Muntii_Fagaras)
Oamenii care dau piept cu avalansele (http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei/oamenii-care-dau-piept-
cu-avalansele-42287.htm), 25 iunie 2005, Dorian Cobuz, Ioana Moldoveanu, Jurnalul Național
Refugii montane ca-n Alpi, în Munții Făgăraș. Au curent electric la peste 2.000 de metri (http://www.evz.ro
/detalii/stiri/refugii-montane-ca-n-alpi-in-muntii-fagaras-au-curent-electric-la-peste-2000-de-metri-
943249.html), 26 august 2011, Dan Arsenie, Evenimentul zilei

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Munții_Făgăraș&oldid=12677096

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 martie 2019, ora 23:39.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

9 din 9 29.03.2019, 15:19