Muntii Ciucului

Asezare geografica si limitele zonei

Munii Ciucului aparin
grupei centrale a
Carpailor Orientali, fiind
situai n partea centralsudic a acesteia, unde
se constituie ntr-o unitate
muntoas delimitat pe
flancul vestic de aproape
toat Depresiunea
Ciucului. n teritoriu, se
prezint sub forma unui
imens triunghi isoscel, cu
baza spre depresiunea
intramontan a Ciucului.

 n linie dreapt (pe

direcia nord - sud)
ating peste 50 km
lungime, iar n lime
nregistreaz aproape
44 km, n dreptul
latitudinii oraului
Miercurea-Ciuc.
Suprafaa total
acestui ansamblu
montan este de
aproximativ 1 250
km2ocupnd o parte
din teritoriile
administrative ale

 Limita nordic pornete

din valea superioar a
Oltului (confluena cu
prul Fntna lui Gal),
trece prin neuarea
frumos conturat din
Poiana Tarcu (1 300 m
altitudine), apoi pe la
obria prului Iavardi i
se termin n valea
superioar a Prului cu
Fagi. n lungul acestei
linii de demarcaie se
face trecerea, aproape
pe nesimite, spre
Munii Hma.

 Limita de vest este clar

exprimat i urmrete
cursul Oltului superior, din
aval de oraul Blan pn la
Sndominic; mai la sud,
culmile prelungi ale
muntelui pierd treptat din
altitudine, iar formaiunile
fliului se afund sub
depozitele pleistocenului
superior i holocenului
inferior din bazinul Ciucului,
pe o linie ce trece prin
apropierea localitilor
Mihileni, Frumoasa, Delnia,
Puleni-Ciuc, MiercureaCiuc, Sncrieni,
Ciucsngeorgiu, Snmartin i
Cozmeni.

 n sud, prin intermediul

pasului Cain (870 m)
i al Depresiunii Cainul
Nou, se face trecerea
spre Munii Bodoc,
ngustarea ariei
montane sub 5 - 6 km,
corelat cu o lsare
axial general a
acestor muni ai fliului
din sud, constituie
criterii clare de
separare a grupei
centrale de cea de la
curbura Carpailor
Orientali.

 n est, ultimele culmi i

ramificaii ale Masivului
Crunta coboar
progresiv, formaiunile
litologice ale fliului
oligocen fiind prinse
sub depozitele
depresiunii tectonoerozive a Comnetilor,
pentru c pe rama
nord-estic, Trotuul,
ntre Ghime-Fget i
Asu, s se interpun
ntre domeniul Munilor
Ciucului i cei ai
Tarcului.

Substratul geologic si relieful

Relieful Muntilor Ciucului poarta, in mare parte, amprenta structurii
geologice de ansamblu, care dirijeaza de fapt si evolutia formelor
sale majore. Sub aspect geologic, acest masiv prezinta mai multe
unitati structurale, ce se succed de la vest la est. Cea mai mare
parte a regiunii este constituita din depozitele sedimentare ale
flisului, de varsta cretacica si paleogena. Acestea apartin mai
multor unitati tectonice, a caror structura este dispusa in panze de
sariaj. In nord-vestul ariei flisului apar la zi formatiuni ale zonei
cristalino-mezozoice, care cuprind depozite sedimentare mezozoice
si roci metamorfice foarte vechi (anteproterozoic - paleozoic). Ele
sunt dispuse intr-o structura de tip alpin, cu mai multe panze de
sariaj suprapuse. Cu totul local, la contactul cu Depresiunea
Ciucului,, intre Livezi - Mihaileni si Sancraieni - Sumuleu, afloreaza
depozite ale vulcanitelor neogene, ce reprezinta produsele unei
activitati vulcanice de natura andezitica, dispuse sub forma unor
formatiuni vulcanogen-sedimentare.

Zona flisului are cea mai larga raspandire, alcatuind

aproape in intregime Muntii Ciucului Mijlociu, de Sud si
Masivul Carunta. Depozitele de varsta cretacica si
paleogena sunt raspandite inegal, apartinand atat flisului
intern, cat si celui extern.

 Aspectul general i fundamental al reliefului Munilor

Ciucului, amprentat, firete, de structura geologic a lor,
este aceea de puternic fragmentare: distingem o lung i
sinuoas culme principal, avnd ca orientare general
direcia NV-SE, ce prezint dou largi concavitai la
extreme, orientate spre sud-vest, ntre ele fiind prins o
concavitate adnc orientat spre nord-est. nlimile mai
rsrite ale culmii rar depesc 1200 m, atingnd totui
aproape 1500 m spre cele dou extremiti: n nord-vest, n
Vf. Viscolul, 1494 m i n sud-est, n Vrful Caposta, 1456
m.

Clima
Muntii Ciucului se afla in tinutul
climatic de tip boreal montan,
caracterizat prin valori
moderate ale principalelor
elemente climatice. Dinamica
sezoniera si anuala a acestora
este in stransa corelatie cu
pozitia fizico-geografica in
cadrul Carpatilor Orientali, fiind
generata de radiatia solara,
circulatia generala a atmosferei
si suprafata subiacenta activa.
Temperatura medie a aerului
oscileaza in functie de
altitudine, fiind cuprinsa intre
2C, la peste 1400 m, si 6 pina
la 7C, la poalele Muntilor
Ciucului.

Hidrografia
Raurile importante din Muntii Ciucului care colecteaza majoritatea cursurilor
de apa sunt Olt si Trotus
Oltul culege parauri precum:Fantana lui Gal si Sedloco, Lacasul lui Babos,
Soarecul, Cadul, Fisag, Casin,
Trotusul izvoraste de pe versantul nordic al muntelui lui Petru si colecteaza
numeroase rauri precum: Ciughe, Suita, Ciobanul, Uz,
Cascadele Uzului de la Nasolea Mare si Nasolea Mica, modelate in aceleasi
gresii dure ale flisului extern, constituie un spectacol captivant, greu de uitat.
Lacurile naturale lipsesc din Muntii Ciucului, singurul bazin de retentie a apei
fiind acumularea de la Poiana Uzului, care a luat fiinta prin construirea, in
defileul Uzului de la -Pivniceri", a barajului de greutate cu contraforti, incastrat
in gresiile dure de tip Tarcau.

Vegetatia
Alcatuirea invelisului vegetal al Muntilor Ciucului este deosebit de interesanta, de
o mare varietate floristica, determinata de factorul relief, clima si soluri. Pe
ansamblu, se intalnesc etajul padurilor de foioase (nemoral) si etajul padurilor de
molid (boreal), la care se adauga pajistile secundare.
Primul etaj este reprezentat prin fagete pure, intalnite ceva mai rar, si paduri de
amestec. Acest tip de padure este alcatuit din specii de fag (Fagus silvatica), in
amestec cu bradul (Abies alba) si molidul (Picea abies), mai rar apare pinul (Pinus
sylvestris), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul (Acer platanoides),
teiul (Tilia cordata), zada (Larix decidua)t ulmul (Ulmus glabra) si scorusul (Sorbus
aucuparia).
Etajul padurilor de molid (boreal) este bine reprezentat atat in jumatatea estica a
Muntilor Ciucului, unde se instaleaza la peste 1100 m altitudine, cat si in partea
vestica, incepand de la nivelul depresiunii si pana pe cele mai inalte varfuri.
Arboretele sunt alcatuite aproape in exclusivitate din molid (Picea abies), cu rare
exemplare de scorus (Sorbus aucuparia) si mesteacan (Betula pendula).
Pajistile au un caracter secundar si s-au instalat in locul padurilor defrisate. sunt
raspandite inegal in teritoriu si se diferentiaza destul de mult sub aspect tipologic.

 Dintre speciile rare si

endemice ale vegetatiei
ierboase enumeram pe cele
mai cunoscute si deosebit
de reprezentative: clopoteii
(Campanula carpatica),
garofita (Dianthus
superbus, Dianthus
spicuifolius), sangele
voinicului (Nigritella rubra),
vulturica (Hieracium
pojoritense), floarea
miresei (Gypsophilla
petraea), crinul de munte
(Lilium martagon), bulbucii
(Trollius europaeus),
vinetele (Centaurea
pinnatifida), ovasciorul
carpatic (Avenastrum
decoram), omagul
(Aconitum moldavicum)
etc.

Fauna
Principalele caracteristici ale faunei sunt asemanatoare cu ale altor unitati
muntoase, cu unele diferentieri in functie de altitudine, conditii climatice si
etajul de vegetatie.
In padurile de amestec, fara a face o delimitare stricta, intalnim dintre
mamifere lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), capriorul (Capreolus
capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Meles meles), pisica salbatica
(Felis silvestris), veverita (Scirus vulgaris), parsul (Glis glis) .
Dintre reptile mai frecvente sunt soparla (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta
viridis) si sarpele orb (Anguis fragilis).
In zona padurilor de conifere, mamiferele sunt reprezentate prin urs (Ursus
arctos), foarte des intalnit in jumatatea estica a Muntilor Ciucului, apoi prin
cerb (Cervus elaphus), ras (Linx linx), jder (Martes martes).

Potential turistic
Principalele obiective turistice:
Muntele Lung
Vf. Ascutit
Lacul de baraj Frumoasa
Lacul Poiana Uzului
Izvorul Trotusului
Cetatea de pe Vf. Sumuleul Mare
Cetatea de la Soimeni

Muntele Lung

Lacul Poiana Uzului

Lacul Poiana Uzului este
un lac de acumulare
aflat pe cursul inferior al
raului Uz, in amonte fata
de orasul Darmanesti.
Este situat intre varfurile
Dealul Mare (909 m) si
Farcu Mic (1364 m) din
Muntii Nemira aflate la
sud si, Piciorul Arsurii
(1050 m) si Obcina
Laposului (1337 m) din
Muntii Ciucului aflate
la nord.

Lacul Frumoasa
Situat in localitatea
Frumoasa, la 12 km de
municipiul Miercurea Ciuc.
Lac de acumulare,
reprezinta principala surasa
de apa potabila a
municipiului Miercurea Ciuc.
Barajul lacului a fost
construit intre anii 1980 1986. Are o adancime
maxima de 27 m si o
capacitate de 10 milioane
mc de apa. Recenta a fost
desfasurat un studiu de
impac asupra mediului
acvatic al lacului.

Sumuleul Mare
Aceasta creasta reprezinta cea
de a treia caldare vulcanica din
regiune, deschisa spre nord-est
de Valea Loc, a carei apa se
varsa in Mures intre Ciumani si
Joseni. Pornind din versantul
nordic al vaii i ocolindu-i
izvoarele pe la sud, distingem
urmatoarele varfuri: Sumuleul
Mare (1575m alt), Varful Varsag
(1531m alt), Sumuleul
Susenilor (1553m alt),
Sumuleul Pietros (1412m alt) si
Cetatea din Padure (1516m
alt). Creasta Sumuleului se
leaga cu Varful Ciumani - din
creasta urmatoare - prin Saua
de la cota 1405.

Biserica franciscana din Sumuleu

Ciuc

Clugrii franciscani s-au stabilit n

umuleu Ciuc n prima jumtate a
anilor 1400, iar ntre anii 1442-1448 au
construit o biseric n stil gotic care, n
urmtoarele patru secole, a fost
transformat i completat de mai
multe ori.

Obiectul cel mai valoros al bisericii l

reprezint statuia de pietate a Sfntei
Fecioare, cioplit dintr-un trunchi de tei,
n stil renascentist, la nceputul
secolului al XVI-lea (1510-1515). Dintre
statuile de pietate (votive) din lume,
aceasta este cea mai mare, cu o
nlime de 2,27 m. Creatorul ei este
necunoscut. Aceast statuie nfieaz
Femeia mbrcat n Soare, sub
picioarele creia se afl Luna, iar pe
capul ei o coroan din 12 stele. Statuia
constituie punctul de atracie al
pelerinajelor dedicate Fecioarei.
Anual vin in perioada sarbatorii
Rusaliilor, zeci de mii de pelerine, fiind
cel mai mare pelerinaj din Estul Europei

Trasee turistice
1. Poiana Tarcu (1 306 m) - cota 1491 m - vrful Nocolat (1 553 m) - vrful
Slma (1 551 m) - Crucea Condra (1 501 m) - Vrful Buciului (1 372 m) Muntele Dulce (1 231 m) - vrful Lacrima (1 315 m) - Muntele Pgnilor (1 351
m) - pasul Ghime (1 155 m)
2. Pasul Uz (1 085 m) - curmtura Botarca - culmea Cotorca - vrful Bobica
(1456 m) - Vrful Repatului (1 292 m)
3. Halta Tarcu - Lunca de Jos - Valea ntunecoas - Crucea Condra (1501 m) vrful Trei Pietre (1472 m) - Lunca de Jos (staia C.F.R. Lunca de Mijloc)
4. Sndominic - Blan (DJ 125) - vrful Fagul Ciobanului (1 231 m) - Muntele
Nocolat - Crucea Condra (1501 m)
5.Lunca de Jos - Valea Capelei - Vrful Ascuit (1516 m) - vrful Popoiul (1397
m) - Muntele Alb - Muntele Nilinc - Muntele Lung (1403 m) - culmea Pltini
(1412 m) - vrful Viscol (1 493 m)

Infrastructura
Reeaua rutiereste alctuit din cteva osele naionale din care se desprind numeroase
drumuri judeene, comunale i forestiere. Astfel, pentru jumtatea vestic a regiunii accesul se
face -prin drumul naionalBraov-Miercurea-Ciuc-Gheorgheni(DN 12). El trece pe la poalele
vestice ale Munilor Ciucului, urmrind ndeaproape valea Oltului.
Pe valea Trotuului, drumul naionalOneti-Miercurea-Ciuc(DN 12A) constituie una dintre cele
mai importante ci de legtur dintre Moldova i Transilvania. oseaua urmrete cursul Trotuului
pn n localitatea Fgeel, dup care, prin pasul Ghime (1155 m), se ndreapt spre Frumoasa i,
de aici, ctre Miercurea-Ciuc.
Reeaua feroviareste orientat pe dou direcii principale.
Prima - calea feratAdjud-Ciceu(linia 501) - urmrete valea Trotuului pn n localitatea Lunca
de Sus, trece prin valea i tunelul Grbea (1 250 m lungime) i coboar apoi spre Ciceu. ntre
oraul Comneti i localitatea Mihileni, situat pe faada vestic a muntelui, se niruie mai
multe staii i halte, cele mai importante pentru accesul n zon fiind: Asu, Brusturoasa, Ghime,
Lunca de Mijloc, Tarcu, Pltini-Ciuc, Livezi-Ciuc, Ndejdea i Mihileni.
Cea de-a doua - calea feratBraov-Ciceu-Deda(linia 400) - se folosete pentru sectorul dintre
Miercurea-Ciuc i halta Izvoru Oltului (26 km lungime). Are cteva staii ce pot constitui puncte de
plecare n drumeie: Ciceu, Dneti, Crani i Izvoru Oltului.

Bibliografie
https://www.mormota.ro/muntii-ciucului
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/ciuc-14
https://
sites.google.com/site/romanianatura46/home/carpatii-rasariteni/ciuc/soiul-marecel-mai-inalt-varf-din-muntii-ciuc
www.Wikipedia.com
www.google.com

Gradinaru Alin
GT32