Munii Cernei

P R E Z E N TA R E T U R I S T I C

Aezare geografic i vecini

Munii Cernei se afl n SudVestul Carpailor
Meridionali, la contactul cu
Munii Banatului. Sunt
mrginii la Sud-Est de Valea
Cernei, la Vest de
Depresiunea CaransebeMehadia, la Nord de Valea
Rului Rece, la Nord-Est de
Valea Olanului, unul din
afluenii importani ai Cernei,
respectiv Vrful Olanul Mare
de unde ncep Munii
Godeanu, iar la Est de Valea
Cernei i Munii Mehedini.

Substratul geologic i relieful

Munii Cernei sunt o continuare a Masivului Godeanu, grania dintre
cele dou uniti de relief fiind Valea Olanului, afluent al Rului Cerna.

Aspectul general al reliefului e acela al unor spinri de munte rotunjite

i continue, cu altitudini ce scad treptat de la nord la sud. Astfel, pe
creasta principal a Munilor Cernei ntlnim urmtoarele vrfuri i
culmi: Vrful Olanu (1990m), Dobri (1928m), Vlascu Mare (1608m),
Vlascu Mic (1733m), Zglivar (1708m), Arjana (1511m), Cicilovete
(1105m), apoi Culmea Mare i Culmea Mohornicului (900-600m) i
Culmea Seseminului (500-300m).
Din culmea principal se desprind picioare de munte lungi, numite n
zon cracuri. Acestea cunosc o mai mare ntindere cu ct naintm spre
nord i ajung de la 7 pn la 12km lungime. n toate cazurile direcia lor
este perpendicular pe Rul Cerna i se termin de cele mai multe ori cu
mari rupturi de pant.

 Fiind alctuii n mare parte din roci dure, Munii Cernei au forme de relief rotunjite,
cu aspect greoi i valori reduse ale energiilor de relief.
Calcarele au o rspndire mai redus n aceti muni, dar acolo unde ele apar la
lumina zilei stratele sunt puternic tectonizate, ele formnd falii abrupte, paralele cu
direcia de curgere a Cernei. Aceste 3-4 pnze de calcar sunt strbtute de afluenii
Cernei i formeaz chei i cascade spectaculoase.
Formaiunile endocarstice sunt reprezentate prin numeroase peteri, majoritatea de
mici dimensiuni, dezvoltate pe fracturi.

Aspecte ale climei

innd cont de complexitatea reliefului, a efectului de culoar longitudinal i a
influenelor venite din partea celor dou lacuri de acumulare de pe Cerna, n aria
de cuprindere a masivului se ntlnesc cca. 10 tipuri de clim: topoclimatul de vale
ngust, de culme principal, de versani umbrii, de versani nsorii etc.
Temperatura medie anual este de 10,5 grC la Bile Herculane (asemntoare cu
cea din Cmpia Romn, ori Dobrogea) i de 2 grC n Munii Cernei.

Hidrografia
n aria de cuprindere a Munilor Cernei apele se prezint
sub trei forme: apele de suprafa, apele subterane i apele
termominerale.
Apele de suprafa. Principala arter hidrografic este Rul
Cerna. Bazinul din care acesta i culege apele are o
suprafa de 1433 km ptrai i este asimetric, majoritatea
afluenilor fiind pe partea dreapt, din Munii Cernei.
La origine, rul i trage apele din dou surse principale:
Prul Cernioara, cu izvoarele la altitudinea de 2070m i
Izbucul Cernei, o resurgent deosebit de puternic (67mc/sec) situat sub Ciuceava Chicerei, la altitudinea de
700m.
Pe tot cursul su de 84km Cerna se prezint ca un ru de
munte, avnd o vale adnc i ngust, spat n roci dure
i pe alocuri formnd chei impresionante. Ceea ce i confer
ns un caracter de unicat sunt cei 40km de curs
rectiliniu.Afluenii de pe dreapta au lungimi cuprinse ntre
1,5 si 10km i au debite relativ mari.

Fauna
Munii Cernei sunt acoperii n mare parte de
pduri, habitatul predilect al mamiferelor
mari: ursul brun, cerbul comun, cpriorul,
mistreul. Tot la umbra pdurilor pot fi
ntlnite, mai rar, exemplare singuratice de
rs, pisic slbatic, lup cenuiu.

Flora
n Munii Cernei, datorit extinderii
reliefului pe nlime, regsim o vegetaie
dispus pe etaje de altitudine, aspect
ntalnit n majoritatea masivelor nalte din
Carpai.
Etajul alpin cuprinde att specii de
arbuti: ienuprul, jneapnul, cetina de
negi, afinul, meriorul etc., ct i vegetaie
ierboas: piuul rou, iarba cmpului,
poica, rugina etc.
Etajul pdurilor, situat n Munii Cernei la
altitudini de pn la 1800m, acoper cca.
58% din suprafaa masivului. Acesta
cuprinde mai multe subetaje: subetajul
coniferelor, al fagului, al stejarului.
Subetajul fagului este cel mai extins i pe
lng speciile de fag mai nglobeaz i alte
esene: ulmul, paltinul, frasinul, carpenul,
scoruul, plopul de munte, alunul, aninul
etc.

Potenial turistic i antropic

Sfinxul Capul lui Hercule

Cascada Vanturatoarea
Vaturatoarea noastra este sora buna cu Cascada Ingerului din Venezuela (cea mai inalta
cascada din lume 979 m inaltime, cu o treapta de cadere libera a apei de 807 m) si cu cascada
Kjeragfossen din Norvegia (cea mai inalta cadere libera a apei din Europa 715 metri), si asta
pentru ca este cascada cu cea mai mare cadere libera apei din Romania aproximativ 40 de
metri. Cascada are doua caderi succesive inainte de a atinge solul, firul de apa este intrerupt
de un prag de stanca unde apa este vanturata. O ploaie fina ia astfel nastere iar apa ajunge jos
imprastiata pe o suprafata de cel putin 100 metri patrati. Un adevarat dus la scara mare, in
mijlocul padurii si al muntelui.

Piatra Banitei
Cleanturile albe de calcar ce scot capetele prin padurea de fag sunt intalnite pe tot versantul drept al Vaii
Cernei, mai sus de Herculane. Marturie de suprafata a unor fenomene mai de profunzime, falia Cernei este
extrem de vizibila si extrem de liniara, daca o privim de pe versantul opus, sa zicem, de pe Domogled sau
din Tesna.
Suspendate la mare inaltime, ele sunt in sine bune puncte de belvedere, le-am numi in sens turistic, insa
pentru hotarele lumii vechi, ele erau niste puncte de observatie, niste posturi de straja ale imperiilor de alta
data.

Parcul National Domogled

Din punct de vedere geografic, Parcul se ntinde peste bazinul rului Cerna, de la obrsie pna la
confluenta cu rul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei pe versantul drept si
respectiv Muntilor Vlcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stng.
n Parcul National Domogled-Valea Cernei exista 34 de trasee turistice, dintre care 20 de trasee sunt
omologate si 14 trasee sunt n curs de omologare.

Hotel Decebal
Hotelul Decebal este un obiectiv turistic pentru doritorii de turism negru,
acesta, dupa spusele localnicilor, fiind bantuit de o fantoma de peste 150
de ani.

Varful Biliana

Cheile Drastanicului

Dobraia si Prisacina
La aceste ctune se ajunge din valea Cernei de la km12 trecnd puntea peste
Cerna dup motelul Dumbrava, urcnd nti piepti apoi mai domol, prin pduri
de foioase, n aproximativ 2 ore. Noi am fcut un (mare) ocol urcnd iar scrile
din lemn pentru a revedea ctunele Scrioara, Inele i Cracul Mare

Infrastructura turistica de cazare

Pensiunea Cuibul Viselor

Pensiunea dispune de 20 de camere de lux,

impartite in "Vip rooms", apartamente cu o
camera, "Suite rooms", Apt. Cu 2 camere si Apt cu
3 camere, in care aveti toate conditiile la
standarde europene. Pentru placerea
dumneavoastra va stam la dispozitie cu o
minunata gradina "Magic garden", avand un rol
important in relaxarea si recreerea
dumneavoastra. Tot in gradina aveti o bucatarie
de vara dotata cu frigidere, aragaz si vesela
pentru gatit si servit masa in foisorul (un Gazibo
superb) pentru 50 de persoane. In gradina mai
aveti si gratare, parcarea este luminata pe timp
de noapte, inchisa.

Pensiunea Roua de Munte

Servicii:
Restaurant
Piscina
Loc de joaca pentru copii
Vaanzare produse locale
Televizor
Internet
Gratar in curte
Terasa

Pensiunea Jojo
Pensiunea Jojo e situata la jumatatea statiunii, nu departe
de zona centrala.
Curtea are gratar, balansoar, bucatarie, foisor, piscina,
mese si mult spatiu verde.
La 200 m distanta de pensiune se gaseste un bazin cu apa
termosulfuroasa cu cea mai mare concentratie de sulf.
In incinta pensiunii se gaseste cabinetul medical, aici
beneficiati de tratament profilactic si terapeutic.

Infrastructura turistica de acces

Principala cale de acces pentru traseele turistice din Munii Cernei este drumul modernizat DN67D
care pleac din oraul Bile Herculane i se ndreapt n lungul Vii Cernei spre localitatea Baia de
Aram din Podiul Mehedini. Lungimea acestei artere rutiere este de 61km.
Oraul Bile Herculane este baza de plecare n majoritatea traseelor din zon. Gara oraului se afl pe
Culoarul Timi-Cerna. Acest culoar e parcurs de importante artere feroviare i rutiere, iar la captul
su sudic se deschide la Dunre n dreptul localitii Orova.

Cu trenul se poate ajunge la Bile Herculane pe magistrala feroviar 900, staiunea fiind la 364km de
Bucureti i 176km de Timioara. Alte distane: Orova 22km, Drobeta-Turnu Severin 48km,
Caransebe 79km. Din gar circul autobuze, microbuze i taxiuri pn n Piaa Hercules din centrul
vechi al staiunii.
Cu mijloace auto se poate ajunge n zon pe DN6 (E94) Bucureti-Timioara.

Forme de manifestare a turismului

agroturismul
turism de iarna
off-road

ecoturismul
turism creativ
turismul negru
turism patrimonial
turism culinar

Bibliografie
www.google.ro
www.carpati.org
www.infoturism.ro
www.baileherculane.ro