Sunteți pe pagina 1din 5

CLIMA României

A. Factorii genetici ai climei


a) poziția geografică:
- pe Glob (pe paralela de 45 grade lat.N) determină caracterul temperat al climei
(temperatura medie anuală de + 10 grade C, vânturi si precipitații neregulate, patru
anotimpuri);
- în Europa( partea centrală) determină:
● caracterul continental (amplitudini termice mai mari intre vară și iarnă decât in
climatul oceanic, precipitații mult mai scăzute, anotimpurile de tranziție mai scurte);
● caracterul de tranziție (România este situată intr-o zonă în care se interferează
influențele vestice cu cele estice, nordice, sudice, adică în zona de trecere de la
climatul cu influențe oceanice la cel cu elemente de ariditate).
b) radiația solară- variază în funcție de latitudine (scade de la sud la nord) și altitudine
(scade cu creșterea altitudinii).
c) circulația generală a maselor de aer din diferite regiuni ale Europei
-umede –din vest
-uscate și reci iarna și calde vara-din est
-umede și reci-din nord-vest
-calde și umede iarna și uscate vara –din sud
d) desfășurarea în latitudine a teritoriului țării pe 5 grade determină scăderea temperaturii
medii anuale de la sud (peste 11 grade celsius) la nord (8,5 grade celsius).
e) relieful determină modificări regionale prin:
- altitudine – generează etajarea climatică(temperatura scade, precipitațiile cresc) și
diferențierea etajelor climatice(alpin, montan de dealuri înalte și joase, de câmpie, de litoral
și deltă);
- desfășurarea arcului carpatic – reprezintă o barieră în calea maselor de aer;
- expoziția versanților – pe versanții expuși se produce ascensiunea aerului ceea ce
determină producerea nebulozității și a precipitațiilor; pe versanții adăpostiți aerul coboară
și determină timp senin și temperaturi mai mari;
- prezența depresiunilor și a culoarelor de vale- determină circulația maselor de aer in
lungul lor, stagnarea celor reci și producerea unor temperaturi scăzute, cețuri, adică iarna,
mai ales, se produc inversiuni de temperatură (pe fundul văilor, în vatra depresiunilor
intramontane / intracolinare sunt temperaturi foarte scăzute, sub -25 grade celsius, geruri
puternice persistente, iar pe versanții de deasupra sunt temperaturi mai ridicate).
f) Marea Neagră și Dunărea – generează o influență la nivel local:
Marea Neagră – este o mare continentală, fapt pentru care influența sa este restrânsă la
zona litorală ( o fâșie de 15-25 km lățime in lungul țărmului): determină temperaturi
moderate (marea este un moderator termic), umiditate mai mare a aerului, vânturi locale
(brizele marine).
Dunărea – influențează partea de sud a țării; datorită evaporației ridicate și circulației locale
a aerului, determină un climat mai umed, dar cu temperaturi moderate, precipitații mai
reduse, timp senin.
Ca urmare a acestor factori climatici, România are o climă temperat continentală moderată
cu nuanțe de tranziție:
-temperată-patru anotimpuri, temp. medie anuală de 10 grade
-continentală-diferențe de temperatură între vară și iarnă de 23-24 grade, precipitații medii
anuale mai reduse decât în vestul Europei
-moderată-precipitații medii anuale mai mari decât în estul Europei
- de tranziție –se manifestă influențe climatice din exterior- oceanice, baltice, estice,
submediteraneene și pontice
B. Elementele climatice
a) temperatura aerului:
Temperatura medie anuală este de + 10 grade celsius, cu variații:
- Scade de la sud la nord ( peste 11 grade C în sud si 8,5 grade C în nordul Podișului
Moldovei);
- Scade cu creșterea altitudinii:
câmpii 10 -11 grade C;
dealuri, podișuri joase (300-500m): 8-10 grade C;
dealuri, podișuri înalte (500-1000m) 6 – 8 grade C;
munții joși ( de la 1000m până la 1600m – in nordul Carpaților Orientali și 1800 m –
în Carpații Meridionali) 6 – 2 grade C;
munții înalți ( la peste 1600-1800m ) 2 – 0 grade C și sub 0 grade C la peste 2000-
2200m;
Amplitudinile termice reflectă continentalismul termic moderat al climei; cele mai ridicate
valori sunt în Câmpia Română: 25 C-26 grade C (temp. medie vara 22 C-23 grade C, temp.
medie iarna -3 grade C);
Numărul de zile tropicale (cu temperaturi de peste 35 grade C)- în Câmpia Română de 50-
56/ an.
Temperaturile absolute: maxima este 44,5’C înregistrată la Ion Sion, lângă Brăila, la 10
august 1951, datorată unei invazii de aer cald tropical; minima este de -38,5 grade C
înregistrată Bod, în Depresiunea Brașov, la 25 ianuarie 1942, datorată inversiunii termice și
stagnării aerului rece pe fundul depresiunii.
b) precipitațiile atmosferice:
- sunt neregulate și diferă cantitativ pe teritoriul țării
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 684mm (litri de apă/m2), cu variații:
- Scad de la vest la est, datorită scăderii spre est a influențelor oceanice și datorită
frecvenței în est a influențelor de ariditate; Câmpia de Vest 650mm/an; vestul
Câmpiei Române 500-600mm/an; estul Câmpiei Române și sudul podișului Moldovei
400-500mm/an; Dobrogea sub 400mm/an;
- Cresc în altitudinie: câmpii 400-600mm/an; dealuri 600-700-800mm/an; munți 800-
1000-1200mm/an; munții înalți ( peste 1800m ) peste 1200mm/an.
Au un regim neregulat spațial și temporal: maximum de precipitații în mai-iunie;
minimum de precipitații în ianuarie-februarie; mai bogate sunt pe versanții cu expunere
vestică.
Secetele sunt mai frecvente în estul si sud-estul țării, înregistrându-se în medie 20 de
zile, dar pot depăși și 60 de zile (Bărăgan, Dobrogea, sudul Podișului Moldovei).
Precipitațiile maxime se înregistrează la Stâna de Vale (polul ploilor) – peste 1400
mm/an iar cele minime sunt pe litoral si în deltă – 380mm/an.
c) vânturile / regimul eolian:
Regimul și direcția vântului sunt determinate de:
- Circulația generală a maselor de aer deasupra Europei, legată de centrii barici;
- Particularitățile reliefului (la exteriorul arcului carpatic direcția vântului este relativ
paralelă cu munții; la peste 2000 m predomină vânturile de vest datorită circulației
generale a maselor vestice);
Principalele vânturi:
● Vânturile de Vest – vânturi permanente, dominante, bat tot timpul anului, dar în
special vara; sunt calde și umede, aducând precipitații (mai-iunie);
Cu caracter general și local:
● Crivățul - bate dinspre NE (Siberia) mai ales in estul și sud-estul țării; este rece și uscat,
provocând geruri, viscole puternice; o prelungire a sa pătrunde, peste Pasul Oituz,
Munții Berzunți, în depresiunile din Carpații Orientali – Giurgeu, Ciuc, Brașov – unde este
cunoscut sub numele de Nemira;
● Austrul – bate sud-vestul țării( Banat); vara este cald și uscat producând secete,
toamna și iarna fiind cald și umed;
● Băltărețul – se formează deasupra bălților Dunării și bate vara spre Câmpia
Bărăganului, atenuează temperaturile ridicate;
● Vânturi uscate (suhoveiuri) – se manifestă vara, în Câmpia Olteniei, Bărăgan,
Dobrogea, Podișul Moldovei; favorizează seceta, antrenând cantități mari de
praf, distrugând recoltele, (cunoscute și sub numele de “Sărăcilă Traistă Goală);
● Vânturi de tip foehn – bat în Subcarpații Curburii, Subcarpații Moldovei, în sud-
estul Munților Apuseni, în depresiunile din sudul și sud-vestul Transilvaniei;
masele de aer sudice și vestice, după ce depășesc masivele muntoase, coboară
rapid determinând creșterea bruscă a temperaturii, destrămarea norilor, topirea
bruscă a zăpezii și apariția timpurie a primăverii; cel mai cunoscut este Vântul
Mare/Mâncăciosul de zăpadă din Depresiunea Făgăraș;
● Brizele Montane și Marine – determină modificări locale ale caracteristicilor
climatice.
C. Regionarea climatică
- generată de etajarea climatică și de influențele climatice din exterior;
a. Etajele de climă

Etajul climatic Temperatura medie Precipitațiile medii Alte aspecte


anuală ( grade C) anuale (mm/an) specifice
Climat de litoral Peste 11 Sub 400 -T ianuarie între -1 și
+1 grad C (0,5grade
C la Mangalia)
-brize marine
Climat de luncă și Peste 11 Sub 400
deltă
Climat de câmpie 10 -11 Sub 600 in vest -la altitudini sub
300m (câmpii, pod.)
Și sub 450 in sud-est Dobrogei Centrale și
de sud)
Climat de dealuri 8 -10 500-600 -între 300-500m
joase
Climat de dealuri 6 -8 600-700 -între 500-800m,
înalte incluzând și munții
joși
Climat de munte 6 -2 800-1000 și 1200 -munții mijlocii și
înalți
Climat de 6 -8 600-700 -inversiuni termice
depresiune -în depresiunile
(intramontană și submontane vânturi
submontană) de tip foehn
Climat alpin 2 -0 și sub 0 Peste 1200 -la peste 1600m-
1800m
-la peste 2000-
2200m
-înghețul se poate
produce peste 8
luni/an
-stratul de zăpadă
depășește 7 luni/an
b. Influențele climatice

Influențe climatice Caracteristici Unități de relief


reprezentative
Oceanice-(în vestul și Precipitații mai bogate, C. de Vest, Dl. de Vest, M.
centrul țării) moderat termic Apuseni, M. Poiana Ruscă,
D. C. T.
Submediteraneene(în sud- Temperaturi mai ridicate, Sudul C. de Vest și Dl. de
vest) ploi de toamnă, ierni blânde Vest, M. Banatului, vestul C.
Române, vestul Pod. Getic,
Pod. Mehedinți
de ariditate(în estul țării) Ierni geroase, veri fierbinți, Estul și sudul C. Moldovei,
zile tropicale, secete Pod. Bârladului, Subcarp.
frecvente Moldovei, Subcarp. Curburii,
estul C. Române, pod.
Dobrogei, vestul Deltei
Dunării
Scandinavo-baltice Temperaturi foarte scăzute Gr. Nordică a Carp.
iarna, precipitații bogate, Orientali, Pod. Sucevei
frecvente ninsori iarna
De tranziție Fac trecerea între Centrul C. Române, estul
influențele Pod. Getic, Subcarp. Getici
submediteraneene și cele
de ariditate
pontice Amplitudini termice mai În lungul litoralului, pe o
scăzute, precipitații mai fâșie de 25-30 km lățime,
reduse estul Deltei Dunării

S-ar putea să vă placă și