Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1)
Climatologia este stiinta care are ca obiect de studiu: 1 clima/climatul unei regiuni geografice, ca urmare a sintetizarii complexului elementelor meteorologice, in interdependenta lor, la o scara temporala mare; (pag 14) 2 cauzele care duc la schimbarile de vreme; 3 caracteristicile elementelor meteorologice principale pe o perioada scurta de timp.
8)
Teoria Leroux se bazeaza pe existenta in troposfera a: 1 celulei Ferrel; 2 celulei Hadley; 3 anticiclonilor mobili polari (APM). (pag 66)
Dupa Leroux, deficitul termic de la Poli antreneaza in sistemul global Anticiclonii Mobili Polari, motorul principal al circulatiei generale a aerului, prin intermediul carora aerul rece polar se deplaseaza catre Tropice, determinand dislocarea aerului cald din spatial intertropical in plan vertical, ascensional, dar si orientarea lui spre Poli, pe la marginea AMP-urilor
5)
Radiatia solara totala prezinta un maximum anual in regiunile: 1 polare; 2 tropicale; (pag 41) 3 temperate:
In valori medii, radiatia totala anuala prezinta un minimum (60 kcal/cm2/an) in regiunile polare si un maximum (>220 kcal/cm2/an) in cele tropicale.
11)
Regiunile geografice cu circulatie musonica tipica sunt: 1 Africa de Vest; 2 Asia de Sud; (pag 71) 3 Asia de Est.
2 un curent oceanic rece care inlocuieste apele calde ale curentului Humboldt; 3 un fenomen climatic anual.
Fenomenul El Nio este un current cald, care apare accidental, in unii ani, de-a lungul coastelor vestice ale Perului si Ecuadorului, in preajma Craciunului, care anihileaza curentul rece Humboldt (sau al Perului).
21)
Componenta atmosferica pentru El Nio este cunoscuta sub numele: 1 Oscilatia Sudica; (pag 81) 2 Oscilatia Vestica; 3 Oscilatia Estica.
Componenta atmosferica pentru El Nio este cunoscuta sub denumirea de Oscilatia Sudica, masurata prin pendularea interanuala a presiunii la nivelul marii (SLP) din zona tropicala, intre emisfera vestica sic ea estica
22)
15)
Circulatia apelor oceanice se efectueaza prin intermediul: 1 valurilor; 2 mareelor; 3 curentilor. (pag 76)
Printre consecintele climatice ale fenomenului El Nio sunt: 1 inundatii in Brazilia: 2 inundatii in Peru; (pag 86) 3 geruri puternice in America Centrala.
In timpul desfasurarii fenomenului El Nio din 1997-1998, uriase volume de apa calda din Pacificul de Vest au fost deplasate catre coasta vestica a Americii de Sud, unde au declansat ploi diluviene si inundatii in Peru.
23)
Deosebirile dintre clima maritima si cea continentala apar datorita: 1 evaporatiei diferite a apei; 2 circulatiei generale a atmosferei; 3 existentei celor doua suprafete active: apa si uscatul. (pag 89)
18)
Curentul Humboldt (sau al Perului) transporta ape reci catre: 1 bazinul tropical vestic al Oceanului Pacific; (pag 79) 2 bazinul tropical estic al Oceanului Pacific; 3 bazinul tropical estic al Oceanului Atlantic.
19)
Prin dezechilibrul interactiunii clasice oceanatmosfera iau nastere anomalii climatice de genul: 1 cicloni tropicali; 2 La Nia; 3 El Nio. (pag 81)
28)
Scaderea altitudinala a temperaturii aerului intrun masiv muntos se produce conform: 1 gradientului adiabatic uscat; 2 gradientului termic vertical; (pag 99) 3 gradientului adiabatic umed.
31)
In zona de munte se formeaza vanturi locale descendente de tip: 1 austru; 2 crivat; 3 foehn. (pag 103)
Un alt aspect al circulatiei aerului in zona de munte este aparitia unor vanturi locale descendente (bora si foehnul), care se formeaza datorita barajului orografic format de munti in calea curentilor de aer, carora le transforma insusirile termodinamice initiale.
37)
Variatia temperaturii aerului in cazul unei paduri compacte se realizeaza in sens: 1 vertical; (pag 118) 2 orizontal; 3 nu exista.
39)
33)
In zonele montane, cele mai mari cantitati de precipitatii cad pe versantii: 1 opusi maselor de aer; 2 aflati in calea maselor de aer; (pag 112) 3 cu orientare nordica.
Culmile orientate perpendicular pe directia de advectie a maselor de aer umed primesc cantitati mari de precipitatii, spre deosebire de zonele adapostite, mult mai uscate datorita efectelor foehnale, care favorizeaza aparitia deserturilor.
In prezenta stratului de zapada, amplitudinile termice zilnice si anuale ale temperaturii solului sunt: 1 mari; 2 nu se produc; 3 mici. (pag 128)
In prezenta stratului de zapada, amplitudinile variatiilor diurne si anuale ale temperaturii solului are o intensitate mica, datorita conductivitatii sale reduse.
40)
Printre actiunile pozitive ale activitatii antropice asupra climei sunt: 1 cresterea concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera; 2 sistemele antigrindina; (pag 132) 3 defrisarea padurilor,
Factorul antropic:
48)
Temperatura minima absoluta (-88,3sC) s-a inregistrat in: 1 Siberia; 2 Antarctica; (pag 144) 3 Groenlanda.
Temperatura minima absoluta (-88,30C) s-a inregistrat in in emisfera sudica, in Antartica, la statia Vostok (3488 m), pe data de 24 august 1960.
49)
Umezeala relativa cea mai mare a aerului se inregistreaza la: 1 tropice; 2 poli; 3 ecuator. (pag 148)
50)
Liniile care unesc punctele cu aceeasi valoare a nebulozitatii1 se numesc: 1 izoterme; 2 izobare; 3 izonefe. (pag 148)
51)
Urmatoarele elemente climatice au repartitia cea mai neuniforma pe glob: 1 precipitatiile atmosferice; (pag 153) 2 presiunea aerului; 3 umezeala aerului.
Izohiete linii cu aceleasi valori ale cantitatilor de precipitatii.
44)
Izotermele medii anuale ale temperaturii aerului prezinta un mers mai uniform in: 1 emisfera nordica; 2 in regiunile cu relief accentuat; 3 in emisfera sudica. (pag 139)
In emisfera sudica, la aceleasi latitudine, repartitia temperaturii este mult mai uniforma, datorita prezentei marilor suprafete oceanice, mult mai omogene din punct de vedere termic si a vanturilor dominante de vest.
53)
45)
In emisfera nordica, izoterma anuala de 26sC trece prin: 1 centrul Africii; (pag 138) 2 sudul Americii de Nord; 3 estul Asiei.
Cele mai mici cantitati de precipitatii sunt specifice: 1 climatului tropical uscat; (pag 157) 2 climatului ecuatorial; 3 climatului temperat continental.
54)
Principalele criterii de clasificare a climatelor globului sunt: 1 termice; 2 genetice; (pag 163) 3 astronomice.
Dupa criteriul de baza adoptat, clasificarile climatice au fost impartite: - Clasificarile empirice; - Clasificarile efective (aplicate sau functionale); - Clasificarile genetice; - Clasificarea complexa.
47)
Temperatura maxima absoluta pe glob (57,8sC) s-a inregistrat in: 1 Mexic, (pag 144) 2 Anglia; 3 Romania.
60)
Trasatura caracteristica a climatului intertropical musonic este prezenta: 1 unui singur anotimp cald si ploios; 2 unui singur anotimp cald si secetos; (pag 185) 3 alternanta a doua anotimpuri: cald si ploios si cald si secetos.
56)
57)
Regiunile geografice cu climat intertropical permanent umed sunt: 1 bazinul Dunarii; 2 bazinul Amazonului; (pag 183) 3 bazinul Gangelui.
Climatul intertropical permanent umed este prezent in tinuturile cu altitudini joase de pe ecuator si din vecinatatea acestuia.
58)
Caracteristica principala a climatului intertropical permanent umed este: 1 inexistenta anotimpurilor; (pag 184) 2 existenta a doua anotimpuri: umed si uscat; 3 existenta a doua anotimpuri: cald si rece.
Caracteristicile principale ale climatul intertropical permanent umed sunt: absenta anotimpurilor, temperature constant ridicate si precipitatii abundente distribuite uniform in cursul anului.
64)
prin: 1 amplitudini termice anuale ridicate; (pag 195) 2 temperaturi ridicate tot timpul anului; 3 temperaturi ridicate in anotimpul de iarna.
Climatul temperat continental este specific interiorului continentelor Asiatic si nord-american.
59)
Trasatura principala a climatului tropical arid este: (corespund regiunilor cu cele mai intinse deserturi de pe glob) 1 regim termic diurn uniform; 2 lipsa precipitatiilor; (pag 187) 3 furtuni tropicale.
In climatul tropical arid, precipitatiile aproape lipsesc, datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. Conditiile de ariditate, specifice deserturilor tropicale, sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influienta curentilor oceanici reci, care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin.
70)
Cauzele antropice ale variabilitatii climatice sunt: 1 cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera; (pag 211) 2 cresterea populatiei globului; 3 tehnologii agricole neadecvate.
78)
Primele clasificari climatice au avut drept criteriu pe cel: 1 geografic; 2 genetic; (pag 165) 3 biogeografic.
79)
Geograful francez Emmanuel de Martonne a fost primul care a elaborat o clasificare climatica pe principiul: 1 geografic; (pag 166) 2 termic; 3 hidric.
Este clasificarea cu cel mai pronuntat caracter geografic.
80)
In a doua jumatate a secolului trecut, in Romania s-a dezvoltat: 1 climatologia aplicata; (pag 19) 2 climatologia generala; 3 climatologia genetica.
81)
Din punct de vedere al factorilor generatori cosmici ai climei globului importante sunt: 1 apropierea Pamantului de Soare; 2 miscarile Pamantului; (pag 35) 3 structura Pamantului.
Miscarile Pamantului, de rotatie si revolutie, au consecinte climatice importante. Miscarea de rotatie determina: - alternanta luminii cu intunericul; - abaterea maselor de aer aflate in miscare sub influienta fortei Coriolis, spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica; Miscarea de revolutie determina: - inegalitatea duratei zilelor si a noptilor; - incalzirea inegala a suprafetei Pamantului; - formarea si alternanta anotimpurilor.
89)
Ce savant a dezvoltat pentru prima data teoria circulatiei unicelulare a aerului troposferic? 1 Hadley; 2 Halley; (pag 63) 3 Rossby.
91)
se
caracterizeaza
prin
83)
In luna decembrie valorile cele mai mari ale radiatiei globale sunt la: 1 polul sud; (pag 41) 2 polul nord; 3 tropice.
Cea mai intense circulatie musonica este specifica zonei intertropicale si acopera mari regiuni deasupra Oceanului Indian si vestul Oceanului Pacific, de la nordul insulei Madagascar, India, Indochina, China de Sud, Indonezia, pana in nordul Australiei.
84)
In luna iulie cele mai mari valori ale radiatiei globale sunt specifice zonelor: 1 ecuatoriale; 2 polare; 3 tropicale. (pag 41)
86)
In stratosfera transportul aerului se realizeaza prin intermediul curentilor: 1 ecuatoriali; 2 jet; (pag 54) 3 de gradient.
94)
In cadrul interactiunii ocean atmosfera ENSO reprezinta: 1 componenta atmosferica; 2 componenta oceanica; 3 ambele. (pag 82)
Combinarea celor doua fenomene atmospheric si oceanic este cunoscuta, in literature de specialitate, sub denumirea de ENSO (El Nio-Oscilatia Sudica)
87)
In zona Insulelor Azore se dezvolta formatii barice de forma: 1 ciclonilor; 2 dorsalelor anticiclonice; 3 anticiclonilor. (pag 57)
95)
88)
In regiunile subpolare sudice se dezvolta centrii de presiune atmosferica: 1 joasa; (pag 58) 2 inalta; 3 stationara.
96)
In climatul intertropical umed permanent cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de: 1 1000-2000mm; 2 1000-3000mm; (pag 184) 3 1000-1500mm.
1 transformarile energiei radiante a Soarelui in caldura prin intermediul suprafetei active; 2 totalitatea fluxurilor de radiatii ce strabat atmosfera; (pag 38) 3 producerea caldurii prin intermediul suprafetei terestre active.
Prin procese radiativ-calorice trebuie sa intelegem totalitatea fluxurilor de radiatii ce strabat atmosfera.
98)
In climatul intertropical alternant cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de: 1 1000mm; 2 1000-2000mm; 3 1000-1500mm. (pag 186)
99)
Care este localitatea de pe glob unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii: 1 Luxor (Egipt); 2 Calama (Chile); (pag 187) 3 Lima (Peru).
100)
In cadrul variabilitatii climatice, pe teritoriul Romaniei cea mai intensa tendinta de aridizare se observa in: 1 Baragan; 2 Sudul Moldovei; 3 Campia Olteniei. (pag 237)
Pe teritoriul Romaniei exista o tendinta clara de aridizare si desertificare a unor tinuturi intinse din sudul tarii (Campia Olteniei, Baraganul, Dobrogea de Sud).
101)
Climatologul german A. Penck a elaborat o clasificare climatica ce avea drept criteriu pe cel: 1 geografic; 2 pluviometric; (pag 25) 3 termic.
A. Penck (1911) a prezentat o clasificare ca avea la baza criteriul pluviometric in asociere cu cel hidrologic.
109)
Fenomenul El Nio ti efectele sale au fost descoperite prima data de: 1 pescarii mexicani; 2 pescarii peruani; (pag 83) 3 oamenii de stiinta.
102)
Clasificarea climatologului Thornthwaite foloseste criteriul: 1 bilantul umiditatii; (pag 25) 2 pluviometric; 3 termic.
american
103)
Tipurile geografice de mase de aer reprezinta criteriul folosit in clasificarea climatelor de catre: 1 Berg; 2 De Martonne; 3 Critchfield. (pag 26)
112)
Diferentele de incalzire care apar pe pante in functie de orientarea lor se resimt asupra: 1 temperaturii aerului; 2 temperaturii solului; (pag 63 Meteorologie Generala si pag 98 Climatologie generala) 3 presiunii aerului.
Energia radianta transmisa de catre Soare este absorbita si transformata in energie calorica de catre suprafata terestra, care determina incalzirea suprafetelor de uscat, adica a solurilor, a suprafetelor de apa si a aerului din stratul inferior al atmosferei - troposfera
114)
Intr-un relief accidentat norii si ceata se dezvolta vara: 1 in depresiuni; 2 pe inaltimi; (pag 110) 3 ambele.
In munti, norii si ceata se dezvolta alternativ, iarna si noaptea spre dimineata in vai adanci si depresiuni, vara si dupa amiaza pe inaltimi.
122)
Repartitia verticala a temperaturii aerului sub forma tipului de izotermie este conditionat de: 1 amestecul turbulent al aerului; (pag 125) 2 calmul atmosferic; 3 vant predominant dintr-o anumita directie.
116)
Nivelul zonei cu precipitatii maxime intr-o masa de aer depinde de: 1 gradul de umezeala si instabilitate; (pag 111) 2 concentratia nucleelor de condensare; 3 temperatura.
Cu cat masa de aer este mai umeda si mai instabila, cu atat nivelul zonei cu precipitatii maxime este mai coborat.
124)
117)
Etajarea climatica in altitudine reprezinta variatia: 1 temperaturii; 2 presiunii; 3 elementelor meteorologice. (pag 114)
Variatia altitudinala a elementelor meteorologice are drept consecinta principala etajarea climatica in inaltime.
Izoterma anuala de 20sC reprezinta limita intre zonele de clima: 1 calda si temperata; (pag 139) 2 ecuatoriala si tropicala; 3 ecuatoriala si subecuatoriala.
Izoterma anuala de 200C, ce reprezinta demarcatia zonei de clima calda, se curbeaza spre ecuator, in dreptul tarmurilor vestice ale continentelor, datorita curentilor oceanici reci, ingustand astfel zona.
125)
9
Media anuala a temperaturii aerului in orasul Porto din Portugalia este de: 1 18sC; 2 15,6sC; (pag 139)
10
2 Marea Britanie
(Datorita influentei curentului cald Gulf Stream, climatul este temperat-oceanic, caracterizat prin ierni blande si precipitatii, in general, bogate (cu exceptia SE Angliei). 3 Norvegia (Gulf Stream duce apele calde tropicale pana in partea de nord a Peninsulei Scandinave, dar Norvegia are iesire la Marea Norvegiei)
155)
Cele mai mari pagube au fost determinate de uraganul: 1 Katrina 2 Andrew 3 Hugo
Uraganului Katrina (s-a format pe 23 august 2005) este cel mai mortal uragan din SUA de dup Uraganul Okeechobee din 1928.
149)
Orasul Ploiesti situat pe paralela de 45 lat. N are un climat: 1 temperat continental de tranzitie 2 temperat oceanic 3 mediteranean 150) Desertul Kalahari se afla in: 1 America de Sud 2 Africa (pag 142) 3 Australia 151) De rolul climatogen al curentului Golfului 2in bazinul nordic al Oceanului Atlantic beneficiaza: 1 Franta
2
156)
Cei mai folositi indici climatici n stabilirea tendintei de evolutie a climei unei regiuni geografice sunt: 1 indicele de ariditate de Martonne 2 indicele Palfai 3 ambii
Cei mai folositi indici climatici, pentru stabilirea tendintei de evolutie climatica intr-o anumita regiune geografica, sunt: indicele de ariditate de Martonne, indicele de umezeala Thornthwaite, indicii hidrotermici Seleaninov, Bov, indicele pluviometric Rz Topor, indicele Palfai.
157)
Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator (format in Marea Caraibelor) la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de vest si a Canadei. Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara in adancuri datorita diferentelor de densitate si se reintorc spre sud. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti.
Uraganele sunt riscuri climatice care sunt specifice tipurilor de climat: 1 temperat continental 2 tropical umed 3 tropical uscat 158) Temperatura medie a aerului are n prezent, n Romnia, o tendinta de: 1 scadere 2 stationara 3 de crestere (pag 209) 159) Cel mai secetos an n Romnia este considerat:
11
167)
Pentru formarea ciclonilor tropicali temperatura suprafetei oceanului trebuie sa fie de: 1 22C 2 28C (pag 233) 3 25C
28C- temperatura critica a apei la care se formeaza ciclonii tropicali
168)
2 1,5C...3,4C 3 2,9C...5,4C 161) Conform scenariilor climatice, n conditiile schimbarilor climatice globale, sudul Romniei va avea un climat: 1 temperat de tranzitie 2 subtropical (pag 238) cu doua anotimpuri: unul foarte cald si
secetos si altul cald si ploios, anotimpurile de tranzitie disparand treptat.
3 temperat excesiv 162) Secetele cele mai frecvente n Romania se produc n: 1 Cmpia Romna 2 Podisul Moldovei 3 ambele (pag 229)
Ca repartitie teritoriala, secetele cele mai frecvente, cu durate si intensitati mari, se produc la exteriorul Carpatilor, indeosebi in Campia Romana Podisul Dobrogei si al Moldovei.
n climatul subpolar oceanic media anuala a precipitatiilor este de: 1 500 mm (pag 199) 2 300 mm 3 400 mm 169) n climatele temperat semiarid si arid media anuala a precipitatiilor este de: 1 200 mm 2 100 mm 3 115-392 mm (pag 197) 170) Conform indicelui pluviometric Rz Topor, valorile de 46,6-71,5 caracterizeaza un regim pluviometric: 1 ploios 2 normal (pag 235) in carte scrie regim pluviometric optim 3 secetos 171) Schimbarile climatice vizibile n Romnia se manifesta prin: 1 frecventa sporita a extremelor climatice (pag 237) 2 cresterea accentuata a temperaturii aerului 3 scaderea drastica a precipitatiilor anuale 172) ncalzirea globala resimtita n prezent are cauze: 1 naturale 2 antropice (pag 230) 3 ambele 173) Diferenta termica ntre erele glaciare si perioada actuala, referindu-ne la temperatura medie globala, este de: 1 3C 2 2C 3 5C (pag 206) 174) Riscul schimbarii radicale a climei planetei ncepe de la o crestere a temperaturii globale cu: 1 1C (pag 206) 2 3C 3 2C 175) Orasul New Orleans din SUA este situat n climat: 1 tropical umed 2 subtropical umed (pag 189) 3 temperat oceanic
12
176)
Orasul New Delhi din India beneficiaza de un climat: 1 subtropical umed (pag 190) 2 tropical umed 3 temperat continental excesiv 177) Cantitatile medii anuale de precipitatii n climatul subtropical umed sunt de: 1 1550-2000 mm 2 2000-3000 mm 3 750-1500 mm (pag 190) 178) Orasul Los Angeles din California (SUA) are un climat: 1 tropical oceanic 2 subtropical cu veri uscate (pag 188) 3 subtropical umed 179) Orasul Luxor din Egipt are un climat: 1 tropical umed 2 temperat excesiv 3 tropical arid (pag 186) 180) Valea Mortii din California prezinta un climat: 1 subtropical arid (pag 188) 2 subtropical umed 3 tropical arid 181) Orasul Melbourne din Australia are un climat: 1 temperat oceanic (pag 192) 2 temperat continental 3 temperat de tranzitie
13